O să încep cu o replică dintr-un film românesc cu multe substraturi și idei croite în jurul punctului principal: viața e complexă și are multe aspecte. Nu-mi stă în obișnuință să fac astfel de introduceri, dar fraza mi s-a părut că descrie perfect situația în care s-a aflat Autocritica Squad (echipajul format din Mircea Meșter și subsemnatul) la etapa FIA EcoRally Cup din Cehia.

Și până să ajung la punctele culminante – că n-a fost unul singur – să vă povestesc vreo două, trei lucruri.

Cu Renault Megane E-Tech Electric în Cesky Krumlov

Dacă ne-ai mai călcat URL-ul până acum, probabil că ai citit despre competițiile de regularitate cu mașini electrice. În caz contrar, îți las un link aici, dar îți și povestesc pe scurt despre ce e vorba.

Cu reguli asemănătoare cu cele ale raliurilor, competițiile de acest fel se adresează mașinilor de serie. Traseul e întotdeauna pe drumuri publice cu circulație deschisă, iar câștigător e cel care merge cât mai constant cu vitezele impuse de organizatori. Din afară poate părea o joacă, dar din inima competiției, lucrurile se văd altfel. Te bați cu timpul ideal pe care trebuie să-l menții indiferent de cât de virajat e drumul, cu traficul și cu navigația din roadbook. E un fel de joc de șah în care o mutare greșită te scoate complet din calcule.

Și e complicat și dificil, mai ales când în față ai cei mai buni oameni din lume care fac asta de o grămadă de ani.

Și cum în sezonul 2024 concurăm cu Renault Megane E-Tech Electric – aceeași mașină despre care ți-am povestit cum se comportă pe un drum Valencia – București – ne-am luat hainele de competiție și-am pornit de la București la Cesky Krumlov, un oraș medieval în care a fost amplasat cartierul general al Czech New Energies Rallye (Eco Raliul Cehiei).

Așa cum am stabilit și pe traseul Valencia – București, timpul mediu petrecut la stații a fost de circa 35 de minute/încărcare. În ceea ce privește stațiile alese, lucrurile au fost simple. În Ungaria și Austria am mizat pe punctele amplasate în zone de tranzit pe autostrăzi ale rețelei Ionity, iar în Cehia, toate încărcările le-am făcut la stațiile împrăștiate prin Cesky Krumlov.

Traseul de întoarcere a fost pe același drum, deci nimic suplimentar de raportat.

Cronica unei victorii fabuloase. Dar amare.

Și-acum să trecem la motivul pentru care ne-am dus în Cehia: Czech New Energies Rallye din Cesky Krumlov.

Anul acesta, Cupa Internațională FIA EcoRally are 12 etape, iar majoritatea dintre ele coincid cu etape din campionatele interne ale țărilor în care se desfășoară. Așa cum a fost cazul celei din Cehia.

Toate echipajele înscrise punctează în etapa de campionat intern, iar unele dintre ele și în FIA EcoRally Cup. Cu un mare asterisc * pentru cazul din urmă. Și-acum am să explic steluța.

Pentru a putea puncta în EcoRally Cup, FIA ia în calcul și consumul de energie pe probe. Cum face asta? Printr-un dispozitiv (denumit Geotab 9) care știe să citească informațiile pe care mașina le furnizează. Ideea de bază e simplă, doar că acel dispozitiv funcționează doar când “recunoaște” mașina și a fost programat să caute în sutele de date pe care mașina le comunică și să le extragă de acolo.

La finalul unei etape FIA EcoRally Cup, lucrurile arată cam așa: un clasament al probelor de regularitate (care ține cont 100% de cine merge cel mai precis pe probele speciale) și un clasament de eficiență (cel care are cel mai bun consum pe probele speciale raportat la consumul WLTP anunțat de producător). Clasamentul final, cel care determină podiumul și împărțirea punctelor, se întocmește prin înmulțirea punctelor de penalizare obținute pe probele speciale cu indexul de eficiență.

Iar asta înseamnă că, dintre cei înscriși și participanți la o etapă, unii nu punctează în clasamentul FIA pentru că dispozitivul nu extrage (sau nu citește sau nu recunoaște) informațiile de consum ale mașinii. Și nu contează că ai fost primul la regularitate. Pur și simplu ești out, descalificat, exclus, spune-i cum vrei.

În acest fir al poveștii ne lipim noi.

Să nu crezi că ne-am dus la start cu lecțiile neînvățate. Ba din contră. Am mers direct la sursă, iar Geotab ne-a confirmat că nu mașina este de vină. Dispozitivul și software-ul pe care ei îl dezvoltă (și pe care FIA îl folosește) nu e programat să ia date de la orice mașini, ci doar de la cele pe care ei le consideră cu potențial de flote. Ceea ce e absolut normal din punctul de vedere al business-ului în care sunt implicați oamenii ăștia. Doar n-o să te apuci să scrii un cod pentru un Ferrari SF90 Stradale doar ca să vezi ce consum are. Alegi, de exemplu, Renault Trafic sau orice altă utilitară pe care o vezi în flotele companiilor de transport. Tot ca exemplu pot să-ți dau și camionul chinezesc electric de gunoi Boivin Evolution Lion8 pentru că e pe lista de modele admise de FIA (el și multe alte modele plug-in hybrid care oricum ar fi excluse din start pentru că NU sunt electrice).

Și-am făcut și următorul pas în toată această poveste. Adică am devenit acum vreo lună clienți Geotab și am început să testăm un software potrivit și pentru Megane E-Tech Electric. Și în ultima lună, oamenii s-au străduit ca pe drumul până la Cesky Krumlov noi să primim mesajul înălțător: înregistrăm datele de consum.

Doar că mai era nevoie de o dispensă: pentru că software-ul nu a avut timp să fie lansat public, trebuia instalat și pe device-ul cu care FIA măsura consumul nostru la etapa din Cehia. Ceea ce s-a și întâmplat. Iar apoi, după o oră de teste cu mașina, inginerii au concluzionat că datele vin și prin dispozitivul montat de FIA. Evrika!

Și-am luat toată treaba asta ca pe o victorie.

Apoi am plecat în competiție.

Și am făcut cel mai bun raliul de regularitate de până acum. Și am vreo câteva la activ. Dacă Mircea încă e un novice – o să-l anunț eu după câte competiții scapă de apelativul ăsta – eu mă consider un copilot cu ceva mai multă experiență – am trecut de 50 de competiții în care mi-am văzut numele pe geamul lateral al unei mașini. Probele? Grele, cu multe schimbări de viteze și cu multe alte chichițe pe navigație. Ba chiar au fost și porțiuni pe care în urmă cu un an au concurat echipajele din Raliul Europei Centrale, etapă din Campionatul Mondial de Raliuri. Cu toate astea, ne-au ieșit aproape perfect.

Eu i-am zis trifecta. Pentru că Mircea s-a descurcat absolut excelent la volan, comportamentul dinamic al lui Megane E-Tech ne-a scos din situațiile înghesuite, iar anvelopele Michelin Pilot Sport 4S mi-au reconfirmat faptul că știu să scurme pe deasupra suprafaței de rulare până dau de aderență.

La finalul primei zile, după 5 probe care au totalizat 142 de kilometri, eram primii în clasament, la distanță mare de ceilalți. Eram acasă la campionii mondiali în exercițiu, iar rezultatul venea după un an (aproape complet) în care am învățat să colaborăm ca echipaj, și un an în care am văzut ce înseamnă să faci raliuri de regularitate la nivelul ăsta.

Și-am luat toată treaba asta ca pe o altă mini victorie.

„We are not sure if the data is reliable or not”

Doar că, tot la finalul primei zile, oficialii FIA ne-au chemat în ședință alături de doi comisari cehi și ne-au anunțat în esență că device-ul nostru primește date, doar că ei nu-s siguri că datele alea sunt de încredere: „We are not sure if the data is reliable or not”. Date la care doar ei au acces și care vin pe propriul lor aparat de măsurare, cum ar veni.

Care a fost rezolvarea în acest caz? Cum ziceam câteva paragrafe mai sus: pur și simplu ești out, descalificat, exclus, spune-i cum vrei.

A fost un șoc.

Dar efectele șocului au fost resimțite abia a doua zi. După o noapte cu prea puțină odihnă, am revenit pe probe. Am luat avans considerabil în fața rivalilor și, până la prima pauză a zilei ne-am depărtat binișor. Terminasem probele de dimineață și era clar spre ce ne îndreptăm.

Decizia – scrisă și oficială – cu excluderea noastră a venit în timpul pauzei de prânz. Iar atunci am resimțit efectele șocului. Lovitura m-a luat puternic de umeri și m-a aruncat – sportiv vorbind – cu 5 ani în urmă. Roadbook-ul semăna brusc cu un papirus egiptean cu desene și hieroglife pe care habar n-aveam să le interpretez. Mental eram în alte locuri. Lipsit de concentrare. Lucru care s-a și materializat câteva minute mai târziu când pur și simplu am făcut o greșeală de începător și-am ratat un drum. Nici nu mai conta.

Ar fi nefiresc să spun că ne-am trezit din pumni – pentru că ar fi fost imposibil de corectat greșeala – dar până la final am reușit să mai câștigăm două probe de regularitate. În total, în Czech New Energies Rallye am câștigat 5 probe, iar pe alte 7 ne-am aflat în top 3. Iar lucrurile astea rămân scrise undeva.

În poveștile noastre, etapa din Cehia o să rămână drept cea mai bună competiție la care am participat vreodată. De departe.

Și totuși, unde e victoria din titlu?

Din fericire, regulile raliurilor de regularitate din Cehia îți oferă liniștea mentală a erorii acoperite: ai așa-numiții „jokeri” care practic șterg o eroare pe care o poți comite pe 350 de kilometri de drum (atât au măsurat cele 18 probe ale raliului). O regulă pe care o dorește și o apreciază toată lumea implicată în acest tip de competiție.

Așa că, la final de raliu, eroarea noastră a fost ștearsă și am redevenit primii. Primul loc la regularitate între toate cele 33 de echipaje prezente la Eco Raliul Cehiei.

Nu, nu-l văd ca pe o consolare. Nici măcar ca pe o confirmare a performanței avute. Îl văd, pur și simplu, ca pe un rezultat sec într-un tabel. Și atât.

Următoarea etapă a FIA EcoRally Cup se va desfășura în Lisabona. Și-o să fim prezenți la start. Unde vom puncta? Asta rămâne de văzut acolo.