Industria auto se află într-o perioadă de transformări profunde. Și de data asta nu mă refer la schimbarea preferințelor publicului în materie de caroserii sau la adoptarea unor noi sisteme de propulsie un pic mai prietenoase cu întreg mediul înconjurător. În cazul de față fac trimitere la modul în care toată industria a găsit un așa-zis numitor comun, iar acum fiecare jucător în parte își stabilește punctul din care transformarea nu va mai putea fi reversibilă. Acel numitor comun e reprezentat de transformarea industriei într-una neutră din punct de vedere a emisiilor de carbon.

Michelin are vreo două obiective până în 2050 pe care eu le consider ambițioase: să producă prima anvelopă din materiale 100% sustenabile, iar uzinele sale să ajungă la emisii nete zero de dioxid de carbon.

Și pentru a face toate astea, producătorul francez de anvelope pregătește cu atenție terenul de vreo câțiva ani buni. Mai întâi s-au luat decizii care au vizat materiile prime. O anvelopă are în componență circa 200 de elemente -sau ingrediente așa cum îmi place mie să le numesc – iar în cazul grupului francez, 30% dintre ele vin pe calea dezvoltării durabile (prietenoase cu mediul înconjurător). S-au ajuns la rețete care folosesc din ce în ce mai mult cauciuc natural în locul elementelor derivate din petrol, dar și la introducerea unor ingrediente speciale.

Tehnologie pentru viitor

Și când spun ingrediente speciale mă refer la materiale compozite. Primele utilizări ale compozitelor ranforsate cu fibre textile datează de la finalul anilor ’30. Totuși, liantul care a deschis apetitul industriilor pentru acest fel de material a fost domeniul aerospațial. Regulile stricte de respectat și proprietățile la virgulă pe care le aveau de îndeplinit materialele folosite în acest domeniu au dus la expansiunea utilizării lor. Astăzi le găsim în industrii și în produse de care ne lovim zilnic: de la componente electrice până la echipamente sportive.

Ca să înțelegi cât mai simplu ce e un material compozit te poți gândi la rețeta unei tarte cu lămâie în a cărei compoziție intră trei ingrediente principale: biscuiți pisați, unt și cremă. Biscuiții pisați se leagă (la propriu) datorită proprietăților de liant ale untului, iar crema de lămâie aderă la blatul din biscuiți tot datorită untului. Prin urmare ai un desert delicios cu trei ingrediente care luate separat nu generează aceleași impulsuri pe papilele gustative. Deci asta înseamnă că ai produs un “material compozit” care oferă proprietăți diferite față de elementele din structură luate unul câte unul.

Michelin a înțeles direcția de urmat și nevoia dezvoltării materialelor compozite. Prin urmare, din 2018, pe lângă “bucătarii” pe care îi avea deja în cadrul diviziei High-Tech Materials, grupul francez a inclus (a se citit a cumpărat) în portofoliu și Fenner Group, oameni specializați pe activități în dezvoltarea polimerilor. Pasul făcut atunci a fost întărit anul trecut, când Michelin a mai adăugat câteva companii acestui portofoliu dedicat dezvoltării materialelor compozite. Mai exact, în iunie 2023, Michelin a anunțat achiziția Flex Composite Group, companie care avea sub umbrelă branduri importante în domeniu precum Faitplast, Angeloni, Orca-Pennel&Flippo. Ca să înțelegi nivelul la care activează Flex Composite, îți spun următoarele: grupul e lider european în domeniul polimerilor cu aplicații în domenii precum industria maritimă, supercar-uri, vehicule electrice, mașini sport și industria construcțiilor.

Datorită capacității noastre de inovare și a experienței pe care o avem în dezvoltarea compozitelor putem îmbunătăți performanța produselor care îndeplinesc funcții critice.

a declarat Maude Portigliatti, vicepreședinta diviziei High-Tech Materials din cadrul Michelin.

O anvelopă trebuie să fie rigidă și deformabilă, în același timp. Caracteristicile acestea sunt de bază, iar prin dezvoltarea unor materiale compozite flexibile noi, grupul Michelin poate oferi produse cu caracteristici și mai bune. Totodată, companiile experte în acest domeniu de dezvoltare a compozitelor flexibile nu fac decât să adauge un plus de know-how în tabăra francezilor.

Iar obținerea unor produse mult mai performante rămâne un punct important pe agenda producătorului de anvelope.

Compozitele în domenii speciale

Pe lângă anvelopele pentru mașinile de stradă sau de competiții, cele agricole și biciclete (să nu uităm totuși de unde s-a plecat), Michelin se ocupă cu dezvoltarea unor pneuri speciale.

Spre exemplu, industria aviatică. Cel mai recent exemplu din această zonă vine sub forma unei certificări emise de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației. Vinovatul? Noul pneu Michelin Pilot.

La fel ca orice anvelopă de stradă, grupul francez a dezvoltat această anvelopă pentru a-și păstra proprietățile pentru o perioadă cât mai lungă. În cazul de față, diferența pe plus e dată banda de rulare care folosește mult mai mult cauciuc. În plus, Michelin Pilot beneficiază de toate atuurile specifice industriei aviației (rezistență la ozon și la radiațiile UV). Oamenii care s-au ocupat de certificare spun că “a stabilit standarde de performanță care până acum n-au mai fost atinse în Aviație Generală”. Practic, o nouă referință.

Ca o paranteză, pneul avea deja certificarea FAA (Federal Aviation Administration) în SUA.

O a doua demonstrație de forță, dacă e s-o numesc așa vine dintr-un domeniu și mai greu: explorarea suprafeței Lunii.

NASA a desemnat trei companii americane să dezvolte un vehicul capabil să-și transporte astronauții la Polul Sud al Lunii, unde condițiile sunt extreme. Cele trei companii selectate sunt Intuitive Machines, Venturi Astrolab și Lunar Outpost. Michelin face parte din echipa Intuitive Machines (care colaborează cu Northrop Grumman) și lucrează la echiparea unui Rover lunar cu pneuri fără aer.

Electricele pot “încălța” orice Michelin

Am vorbit despre compozite, despre industria spațială și cea aeronautică, deci trebuie să intrăm și în subiectul cunoscut de mulți: anvelopele pentru mașini.

În Cars & Roads Greece, o parte dintre mașinile caravanei vor fi echipate cu anvelope Michelin. Ai fi tentat să spui că poziționarea modelelor din tur în segmentul “electrificatelor” ar putea atrage după sine și utilizarea unor anvelope pe care, în special, le-ai pune pe o electrică. Și aici mă gândesc la pneuri cu rezistență cât mai mică la rulare și cu ingrediente care să favorizeze scăderea consumului.

Doar că fișele de lucru ale francezilor au fost atât de stufoase, încât rezultatele finale obținute de anvelopele lor le fac potrivite pentru orice fel de mașină – indiferent că-i echipată doar cu motor cu ardere internă, hibridă, hibridă cu încărcare la priză sau electrică. Sau ca s-o spun și mai simplu: “bucătarii” Michelin au înțeles că nu-i nevoie să depui efort pentru a face o anvelopă exclusiv dedicată electricelor, când poți face una care să fie potrivită pentru toate mașinile, indiferent de motorizare.

Iar primul produs care punctează serios în acest scop se numește Michelin Pilot Sport 4 SUV. N-o spun din auzite, ci pe baza celui mai recent test realizat de Auto Bild. Germanii au publicat catalogul pneurilor de vară pentru 2024 dedicat electricelor. Doar că Michelin n-a participat cu Pilot Sport EV sau cu e-Primacy (anvelope despre care probabil că ai auzit și tu că au fost gândite în special pentru mașnile electrice). În locul acestor pneuri, grupul francez a trimis la teste sus-numitul Pilot Sport 4 SUV.

Și care crezi că a fost câștigătorul testului? Exact, pneul Michelin, iar nemții l-au notat cu calificativul excelent, semn că tot know how-ul acumulat de-a lungul anilor poate fi utilizat cu succes.