Cine este și ce vrea Volvo XC90 facelift de la noi?
XC90 continuă să existe în paralel cu noul și exclusiv-electricul EX90. Producătorul a decis să ofere mai multe opțiuni celor care vor un Volvo, dar momentan nu sunt convinși că li se potrivește o electrică. Așadar, EX90 rămâne pur electric, în vreme ce XC90 păstrează elementul de propulsie termică pe benzină.
În acest context avea nevoie de îmbunătățiri. Sau de ceea ce industria numește simplu, facelift. Pentru că asta este XC90: o aducere în actualitate, necesară prezenței pe piață în următorii ani.
XC90 este în continuare plasat deasupra lui XC60, dar în același timp, vine rămâne să completeze prezența lui EX90 cu o serie de motorizări în două forme de electrificare: mild-hybrid și plug-in hybrid.
Trei lucruri noi față de modelul dinainte de facelift?
Aș începe de la exterior spre interior.
Unu la mână – majoritatea schimbărilor sunt concentrate în partea din față: grilă nouă, capotă nouă, faruri Matrix LED (15 segmente) cu semnătură luminoasă nouă (acel ciocan al lui Thor restilizat), alte prize de aer și aripi laterale redesenate. În spate e și mai simplu: stopurile au acum o tentă fumurie și un aspect mai rafinat.
Celor de mai sus li se adaugă, în stilul clasic al unui facelift, o nouă culoare de caroserie (739 Mulberry Red) și jante restilizate (pe 20, 21 și 22 de inchi).
Doi la mână – pentru interior, schimbările ating zona de insonorizare. Concret, e vorba de extra material izolator integrat în montanții A și B, dar și geamuri laterale laminate. Volanul a fost, la rându-i, subtil redesenat, însă schimbarea majoră la interior vine din partea ecranului multimedia central: o unitate nouă, de 11,2-inchi, așezată pe verticală, sub care rulează platforma Google Android Automotive – asemănător cu ce există deja pentru EX30 și EX90.
Trei la mână – nouă este și suspensia standard, cu dublu braț pe față și o tehnologie pe care Volvo o numește FSD (Frequency Selective Dampers), care variază mecanic tăria amortizoarelor în funcție de calitatea suprafeței de rulare sau a stilului de condus abordat.
Ce concurenți are pe piața din România?
Suspecții de serviciu: BMW X5, Audi Q7, Mercedes-Benz GLE. Poate chiar și Mazda CX-80, mai ales că japonezii s-au concentrat mai mult pe materiale și calitatea lor încă de la venirea lui CX-60.
Ce motorizare ai testat și ce versiune îmi recomanzi?
Pentru test, Volvo a pregătit o flotă de modele XC90 facelift împărțite în două motorizări: B5 AWD benzină mild-hybrid și T8 eAWD plug-in hybrid. Le-am condus pe amândouă. De reținut că din gamă mai face parte și un B6 AWD benzină mild-hybrid, dar acesta nu vine în Europa, deci nici în România.
În cazul lui B5 AWD mild-hybrid, coordonatele de bază sunt motorul termic de doi litri cu patru cilindri, transmisia automată cu opt rapoarte și un mic motor electric integrat în transmisie. În total, B5 pune pe tavă 250 de cai-putere și 360 Newtoni-metru.
Pentru T8 eAWD plug-in hybrid, mixul conține același motor termic, înfrățit cu un motor electric amplasat pe puntea spate, o baterie Li-ion de 14,7 kWh (capacitate netă) și aceeași transmisie cu opt trepte. Dacă tragem linie, avem 310 cai-putere + 145 de cai-putere proveniți din motorul electric, 400 Newtoni-metru + 309 Newtoni-metru proveniți din motorul electric și o autonomie pur electrică maximă estimată la 71 de kilometri în ciclul de testare WLTP.
Diesel nu mai există în gamă și acestea fiind spuse, voi da un verdict legat de ce motorizare să alegi după ce stabilim, în continuare, comportamentul dinamic al fiecăreia.
Cât consumă pe bune și ce autonomie are?
Pentru Volvo XC90 B5 AWD mild-hybrid, consumul real obținut pe durata testului a fost de 8,5 l/100 km. Valoarea este în parametrii teoretici oferiți de Volvo, ba chiar în capătul de jos al intervalului oficial – 8,5-9,2 l/100 km, în ciclul WLTP.
Pentru Volvo XC90 T8 eAWD PHEV, consumul a fost de 4,3 l/100 km. Destul de departe față de teoreticul 1,2-1,6 l/100 km, măsurat tot în sistem WLTP.
Dar e nevoie de câteva explicații:
Traseele care ne-au fost puse la dispoziție au fost gândite ca lungime și compoziție (drumuri naționale, autostrăzi și mici aglomerări urbane) în așa fel încât dacă alegeai să rulezi în modul Hybrid (așa cum am făcut eu), bateria lui T8 eAWD se consuma complet foarte aproape de destinație. S-a întâmplat și în prima zi și în a doua.
Așadar, ce pot eu raporta aici e consumul mediu real pe drumurile din Suedia cu limite de 80 km/h pe drumuri naționale și 110 km/h pe autostradă, din nou, în contextul rulării exclusive în modul Hybrid, al lungimii traseului și al faptului că am avut mereu energie în baterie. Adică un scenariu foarte favorabil.
e-charge, prima rețea de stații de încărcare înființată în România, deține în acest moment peste 800 de puncte de încărcare în toată țara (împreună cu partenerii săi). Detalii aici
Legat de autonomii, în contextul valorilor din teren expuse mai sus și a rezervorului de benzină cu volumul de 71 de litri, B5 ar putea parcurge cel mult 835 de kilometri cu un singur plin, în vreme ce T8 plusează cu 1.650 de kilometri.
Foarte important de reținut în cazul lui T8, care e un PHEV: acest consum și această autonomie sunt direct influențate de cantitatea de energie din baterie – cazul de față a fost ideal, fiindcă n-am ajuns în situația în care motorul termic trebuia să preia de unul singur sarcina punerii și menținerii în mișcare a mașinii.
Evident, dacă bateria se descarcă în totalitate și nu mai e încărcată de la priză, valoarea consumului de combustibil va crește pe fondul solicitării suplimentare a motorului pe benzină. De aici și mențiunea de mai sus, că acel consum de 4,3 l/100 km, la pachet cu autonomia care rezultă, fac parte dintr-un scenariu ideal.
Cum se simte la drum lung? Dar în oraș?
Dacă rivalii au în ADN-ul lor o doză variabilă de rigiditate la nivel de suspensie, XC90 facelift își menține filosofia bazată pe o dinamică moale, indiferent că îl echipezi cu suspensia standard sau cea pneumatică (dotare opțională). Cu pneumatica atingi supremul de confort și relaxare în segment, deși vei sacrifica în bună măsură elemente de dinamism. Ceea ce e normal, în opinia mea, fiindcă Volvo XC90 n-a fost niciodată o mașinărie de blănit prin serpentine.
Legat de suspensia standard, aici vine una din noutățile aduse de facelift. Cum notam mai sus, suspensia are amortizoare cu tehnologie FSD în vocabularul Volvo, care variază tăria în funcție de suprafața pe care se rulează sau de stilul de condus al piesei dintre volan și scaunul din stânga.
Între noi fie vorba, traseul nu mi-a permis să-l arunc pe XC90 din apex în apex și probabil că n-aș fi făcut-o oricum, din motivele de mai sus. Deci în afară o idee mai puțin ruliu și tangaj, suspensia cea revizuită e business as usual.
Ce am sesizat, în schimb, e un comportament mult mai bun (a se citi confortabil) pe denivelări mici și dese, pe piatră cubică, la treceri de cale ferată sau pe drumuri construite cu pietriș.
Pe partea de dinamică la nivel de motor, cutie și putere, aș fi vrut ceva mai mult zvâc de la B5. Știu că XC90 nu-i o mașină ușoară, dar încă aștept simbioza dintre motor și transmisie. Scriu de transmisie fiindcă senzația de la volan e că aici se îngustează țeava cu resurse. Până la urmă, 250 de cai-putere și 360 Newtoni-metru nu-s de colo, dar pur și simplu simți cum cutia ezită câteva secunde la orice apăsare mai tupeistă în pedala de accelerație.
Ei bine, cu T8 nu vei avea problema asta. Cel mai dotat XC90 din gamă la nivel de fibră musculară răspunde bine la provocările gleznei drepte, în mare parte (și) datorită motorului electric care împinge mașina de la spate (doar acesta, de unul singur, are 309 Newtoni-metri în arsenal, debarcați instantaneu spre asfalt).
Încă ceva: Volvo nu spune asta, dar față de cum mi-l aminteam pe T8, am avut impresia că motorul electric și cel termic se înțeleg mai bine și își intră/ies în/din rol într-o manieră fluidă, legată, fără să trimită vibrații, zgomot suplimentar în sistem sau senzația că are loc o întrerupere scurtă de putere. Da, fluid cred că e cuvântul potrivit.
Ah, da, despre insonorizare. Mult mai bună. S-a dus orice șuierat provocat de oglinzile laterale, orice zgomot creat de anvelope la contactul cu asfaltul – și ce-am spus aici e valabil pentru ambele motorizări. Mai există un zgomot surd, de mică intensitate, venit din spate – aici bănuiesc că ar fi vorba de anvelope și de felul în care pasajele roților amplifică acel sunet și-l trimit mai departe spre portbagaj/zona din spate.
Cum ți se pare designul exterior?
XC90 a arătat mereu bine comparat cu alți membri ai speciei, iar acest facelift continuă tradiția cu ceva mai multe tușe de eleganță, dacă-mi este permis. Prestanța pe șosea rămâne la locul ei în continuare, mai ales dacă-l privești pe XC90 din față. Per total, se poate spune că XC90 face parte din clubul SUV-urilor chipeșe – atât cât pot fi ele, prin natura lor.
Cum sunt materialele la interior?
La fel de bune cum le știam, dar și mai diversificate. Rămân mici zone cu plastic mai puțin plăcut ochiului și atingerii, dar nimic flagrant.
Pe bord poți jongla cu diverse combinații, aluminiu cu material textil, sau aluminiu cu lemn, sau lemn cu textil, în diverse culori și texturi.
Scaunele au primit și ele atenție, prin două noi opțiuni de tapițerie ecologică. Una din ele este Nordico, prezentă deja pe EX90, practic o piele ecologică care o imită foarte bine pe cea naturală. Tot nouă e și tapițeria Navy Herringbone Weave, realizată din material textil rezistent la murdărie, provenit din poliester reciclat.
Știu, urmează să întrebați ce caută materialul textil pe un SUV de multe mii de euro. Aici vă pot spune că tactil, această tapițerie se simte la fel de bine pe cum arată dacă o vezi în realitate, nu în imagini. Adică n-o confundați cu stofa de pe Dacia SuperNova, că nu e cazul. Materialul e gros, de calitate și cel mai bine ar fi să mergeți la un dealer și să-l experimentați pe propria piele, pun intended.
Dacă totuși cele două abordări vă lasă rece, există și o tapițerie din piele Nappa ventilată (pentru scaunele din față), dar e vârf de gamă și va costa mai mult.
Dă-i o notă de la 1 la 10 pentru spațiile de depozitare.
Cred că s-ar califica pentru un 9. XC90 rămâne un SUV încăpător, fie că vorbim de buzunarele din portiere, de spațiile de depozitare sau de portbagaj.
Pentru versiunea cu 5 locuri, volumul portbagajului variază în felul următor:
- 1.059 de litri, până la plafon, cu rândul doi de scaune în picioare
- 1.874 de litri, până la plafon, cu rândul doi de scaune culcat
Pentru versiunea cu 7 locuri, volumul portbagajului variază în felul următor:
- 356 de litri (pentru B5 mild-hybrid) și 316 litri (pentru T8 PHEV), până la plafon, cu rândul trei de scaune în picioare
- 1.007 litri (pentru B5 mild-hybrid) și 967 de litri (pentru T8 PHEV), până la plafon, cu rândul trei de scaune culcat
- 1.856 de litri (pentru B5 mild-hybrid) și 1.816 litri (pentru T8 PHEV), până la plafon, cu rândul doi de scaune culcat
Câți pasageri încap pe bune în mașina asta?
XC90 este disponibil în România în configurație cu cinci sau șapte locuri. Pentru versiunea cu cinci locuri, pentru confort optim, numărul magic de pasageri este patru, adică doi în față și alți doi pe bancheta din spate. Cu toate astea, un al treilea pasager copil sau adolescent poate sta decent pe banchetă, alături de doi adulți.
În cazul versiunii cu șapte locuri, pe al treilea rând de scaune încap clar doar două persoane, de preferință copii sau adolescenți. Spațiul e un pic cam restrâns pentru adulți, deși Volvo spune că acolo pot călători persoane cu înălțimea de cel mult 1.70.
Cât de sigură este? A testat-o Euro NCAP?
XC90 a fost la Euro NCAP în 2015, imediat după ce a fost lansat oficial. A trecut testele cu brio și a plecat acasă cu punctaj maxim, de cinci stele, defalcat astfel:
- 97% pentru protecția pasagerilor adulți
- 87% pentru protecția pasagerilor copii
- 72% pentru protecția pietonilor
- 94% pentru sistemele de asistență activă și pasivă
Reține că siguranța în mașinile anului 2024 spre 2025 nu ține doar de cât de țeapănă este structura de rezistență. Normal, ea e portarul care trebuie să apere poarta (unde poarta = integritatea compatibilă cu viața a pasagerilor) în momentul în care orice altceva a dat greș (unde orice altceva = sistemele de siguranță pasivă și activă, acele dădace electronice cu rol de prevenție dar și componenta umană).
Iar când vine vorba de ADAS adică Advanced Driver Assist Systems adică sisteme avansate de asistență pentru șofer, Volvo e pe primele locuri în campionat.
Ca noutate pentru XC90 facelift, că doar despre el vorbim aici, a fost implementată o cameră cu vedere la 360 de grade care oferă o funcție split-screen pe noul ecran central. De exemplu, dacă vrei să intri cu spatele într-un loc de parcare, jumătatea de sus a ecranului poate afișa imagini preluate de la camera pentru marșarier, în timp ce jumătatea de jos proiectează o vedere de sus a mașinii, așa-numitul bird’s view.
Sisteme, pachete tehnologice sau soluții inteligente care ți-au rămas în minte după test?
Marea noutate tehnologică ține de ecranul central. Aici era, indubitabil, nevoie de măsuri corective, fiindcă cel vechi era destul de dezinvolt în a-și arăta vârsta din toate punctele de vedere. Clienții s-au plâns și Volvo a luat la cunoștință.
Eu unul nu-s fan al ecranelor așezate în orientare portrait, dar cel de pe XC90 facelift e gândit cu gust, adică nu-i doar o tabletă uriașă proptită pe bord ca o lustră pe tavanul unui apartament vechi. Dimensiunile sunt de bun simț (11,2 inchi) și are un aspect discret. Mai important, și ce m-a interesat pe mine, ai pictograme mari, vizibile, ușor de nimerit cu degetul chiar și în mișcare.
Protecția antireflexie e foarte bună – în prima zi am avut doar soare, culmea, deci e pe testate. Grafica e foarte bună, dar știam asta deja de la EX30 și EX90.
Au fost și mici scăpări pe durata testului, în sensul că de câteva ori interfața a sacadat (uneori mai discret, alteori mai acut) în momentul în care utilizam Google Maps pe traseele preconfigurate de oamenii de la Volvo. În orice caz, sistemul poate primi actualizări OTA (over-the-air), deci micile bug-uri se pot rezolva relativ ușor.
Ai simțit că-i lipsește ceva?
Mai multă vână pentru motorizarea B5 mild-hybrid, în rest XC90 rămâne un model aproape complet și după facelift, în condițiile în care accepți că accentul pică 100% pe confort la nivel de comportament rutier.
Ce nivel de echipare să aleg și cât mă costă toată afacerea?
Cel mai accesibil XC90 facelift începe de la 76.350 de euro – e vorba despre B5 AWD mild-hybrid în echiparea de bază Core. Bine, „bază” e impropriu spus, fiindcă lista de dotări nu-i un deșert arid.
Dacă vrei mai multe, poți urca la Plus, pentru 82.660 de euro unde ai un sistem audio Harman Kardon, sistem de purificare a aerului, levierul transmisiei din cristal produs de Orrefors și scaune spate încălzite, printre altele. Răsfățul suprem vine cu echiparea Ultra, care pleacă de la 88.840 de euro, care adaugă plafonul panoramic, camera la 360 de grade și un head-up display.
Dacă vrei un T8 eAWD Plug-in Hybrid, distracția pleacă de la 89.530 de euro pentru echiparea de jos. Nivelul de mijloc, Plus, începe de la 94.530 de euro, iar vârful Ultra de la 99.530 de euro.
Un lucru pentru care merită cumpărată mașina asta?
Pentru confort, de departe.
Cea mai mare critică pe care i-o poți aduce?
I-ar fi stat bine cu un motor mai mare sub capotă, dar nu știu dacă e o critică neapărat, cât mai degrabă un exercițiu personal de „cum ar fi fost dacă…”.
Repet, putere/cuplu există chiar și pe B5, dar uneori transmisia nu-i acolo.
Ai mână liberă să îmbunătățești un element al mașinii. Ce faci?
Cum spuneam, transmisie mai fâșneață. De restul s-a cam ocupat Volvo.
Completează spațiile punctate: cumpără-ți mașina asta dacă…
…ai pe lista de cumpărături o mașină mare, încăpătoare, confortabilă, vrei și prestanță pe șosea și ai puține spre zero pofte de sportivitate.
Completează spațiile punctate: nu-ți cumpăra mașina asta dacă…
…ai un stil de condus sportiv; nu-l vei satisface aici.
Tu ți-ai cumpăra-o?
Cel mai probabil, nu.
Clientul perfect al mașinii?
Familist, situație financiară solidă, atent la detalii, la aparențe, dar și la ce e dincolo de ele. Probabil cineva care n-are nimic de demonstrat, interesat de „cum se simte” mai mult decât de „cum se vede”.
La final, descrie-mi mașina asta în maximum 10 cuvinte.
Pas înainte pe tot ce înseamnă calitate percepută.