Știți cum e, uneori recunoașterea unui artist vine greu. Și stabilim de pe acum că pentru mine, oamenii care desenează mașini și le dau formă sunt fix artiști. Uneori, în instanțele cele mai triste, recunoașterea unui artist vine după ce acesta moare.
Promit că schimb tonul cvasi-funebru imediat, cu un caz fericit. Cel al lui Chris Bangle. Designer auto păstrat în memoria colectivă a iubitorilor de automobile ca omul care a creat „fundul Bangle” („Bangle butt” în engleză, explic mai târziu care-i schema) și reapărut pe buzele acelorași iubitori de automobile tot mai des în ultimii ani. Și nu, nu fiindcă a părăsit planeta. Domnul Bangle e bine-mersi, fiți fără griji.
Revenind, motivul pentru care numele Bangle este tot mai des invocat și menționat, în mare parte pe www-uri, ține de trei modele BMW: Seria 4, M3, M4 și Seria 7. V-ați prins unde bat, da? E vorba de grila lor supradimensionată, mai mult înaltă decât lată, care seamănă, uite c-o spun (iar), cu incisivii unui castor.
Grila asta este opera lui Domagoj Dukec, fost șef de design la BMW, actualmente despărțit de marcă. Ca paranteză, dacă n-ați prins știrea, Dukec a plecat de la BMW la Rolls-Royce pe 1 octombrie 2024. Deci rămâne totuși în BMW Group.
În momentul în care primele imagini cu grila noii Serii 4 și-au făcut apariția pe internet în 2020, s-a declanșat un pârjol digital, cu puriști aflați în pragul isterizării, meme, glume, știți cum e internetul azi.
Mie mi-a rămas în cap un comentariu sub formă de întrebare, pe care sincer nu mai știu pe ce forum sau subreddit l-am citit. El spunea așa (traduc din engleză, ca să fie mai ușor): „Acum nu mai râdeți de Bangle, așa-i?”.
Bun, dar ce-a făcut Chris Bangle și de ce e așa important?
Revoluția va fi desenată
Chris Edward Bangle s-a născut în statul Ohio, în 1956, în orășelul Ravenna.
În formarea sa, a trecut pe la University of Wisconsin și mai apoi pe la prestigiosul Art Center College of Design din Pasadena, California.
Multe minți frumoase ale designului au ieșit de aici. Spre exemplu, Cheryl Dimson, doamna care a creat, în anii ’80, versiunea revizuită a logo-ului „turbo” folosit de Porsche și azi. Sau Ken Okuyama, omul care a pus penița pe Ferrari Enzo. Vedeți voi, drumul spre o carieră a fost o consecință pentru Chris Bangle, o urmare a unei alegeri. Fiindcă domnul Bangle a decis că este fascinat de automobil mult mai devreme.
Culmea, prima interacțiune Bangle-automobil a venit pe cale auditivă. Auzul e simțul cel mai puțin utilizat de un designer, care lucrează preponderent cu ochii – sau cu tactilul, pe vremuri, când grafica computerizată încă nu le venise de hac modelelor din lut.
Pe la cinci ani, puștiul Chris primește de la tatăl său un disc de vinil cu sunete înregistrate pe Watkins Glen International. Practic, un album cu sunetele mașinilor de curse din anii ’60, cu vocile crainicilor, cu zumzetul tipic unui circuit de curse – o coloană sonoră care completa perfect un set de mașinuțe de jucărie aflat în acel moment în „garajul” micului Chris. Să spunem că ce-am descris până acum a fost combustibilul.
Aruncați o primire la designul mașinilor de azi. Reflectă ele cine suntem cu adevărat?
Chris Bangle
Scânteia a venit ceva mai târziu și dacă am numi-o intervenție divină, poate n-am fi atât de departe de adevăr. Chris Bangle a descoperit că e atras de desenul tehnic la biserică, unde își exersa talentul caligrafic însemnând bibliile oferite la prima împărtășanie, cu numele celui sau celei care urma să o primească.
La 17 ani a lucrat, pe durata unei veri, ca desenator tehnic. Cam tot pe la acea vârstă se vedea preot, până să afle că exista un loc unde erai lăsat să desenezi, să pictezi și să colorezi, apoi erai învățat s-o faci ca la carte. Acel loc era mai-sus-menționatul Art Center College of Design.
Primul post ca designer l-a avut la Opel, unde a dezvoltat interiorul unui concept: Opel Junior, bazat pe subcompacta Corsa.
Germanii au prezentat conceptul în 1983, la Salonul Auto de la Frankfurt. Din el trebuia să rezulte un model de serie de mici dimensiuni, dar capabil să transporte confortabil patru persoane și tot felul de obiecte cotidiene adiacente. A, da, și prețul de producție trebuia să fie cât mai mic posibil.
Cum a interpretat Chris Bangle aceste cerințe? Să aruncăm o privire la interior.
Minecraft de dinainte ca Minecraft să existe? În viziunea lui Bangle, Junior trebuia să fie ușor de construit, indiferent pe ce parte era volanul. Priviți cu atenție bordul perfect simetric, decorat cu elemente cubice: instrumentarul de bord, prizele de aer, ceasul și difuzoarele.
Radioul putea fi detașat și folosit ca atare, ca un dispozitiv portabil. De fapt, această modularitate era valabilă pentru toate cuburile de pe bord – ele puteau fi scoase și inserate în altă parte, niște stick-uri USB.
Se construia începutul unui stil rebel, dar logic și extrem de polarizant al tânărului designer.
Pre mulți am să popesc
De la Opel, Chris Bangle trece la Fiat, în țara natală a celor doi designeri pe care îi admiră cel mai mult: Marcello Gandini și Giorgetto Giugiaro. În repetate rânduri, Bangle și-a arătat fascinația pentru cei doi.
În Italia, Bangle s-a ocupat de Fiat Coupé, a doua generație Fiat Panda și Alfa Romeo 145. Dintre toate cele trei nume, Fiat Coupé prevestea cel mai exact felul în care aveau să evolueze viziunea și stilul lui Bangle.
Americanul a avut șansa de a străluci și a făcut-o – poate nu cu recunoaștere imediată – începând cu luna octombrie a anului 1992, când este cooptat de BMW ca șef al departamentului de design, cu putere de decizie și în curtea Mini și Rolls-Royce.
Provin dintr-un mediu variat, nu neapărat dintr-o lume a fanaticului față de automobil. Dragostea mea a fost designul de automobile, dar nu neapărat automobilul în sine.
Chris Bangle
De aici, perspectiva lui Bangle asupra felului în care ar trebuie să arate o mașină a înflorit cu repeziciune. Fără să ignore importanța inginerilor într-o companie care produce mașini pentru profit, Bangle a menținut mereu faptul că pe lângă minți tehnice, e nevoie de rebeli sau cel puțin de creiere capabile să înțeleagă tendințe, cultura, istoria și tot universul macro din jurul unui automobil, nelimitat și independent de datele tehnice, putere, cuplu și viteză maximă.
Chris Bangle a stat la BMW 17 ani, până în februarie 2009. Deși există designeri care au petrecut dublu la o marcă, precum Bruno Sacco și cei 41 de ani la Mercedes-Benz, Bangle a avut pentru BMW același efect raportat la popularitatea mărcii și implicit, la vânzări.
Cu Bangle șef de design, BMW a devenit lider în vânzări la nivel global (pe segmentul premium), a lansat modele noi, le-a adus în pas cu modernul pe cele deja cu tradiție în portofoliu și a deblocat piețe și tipologii noi de clienți.
Pe lângă Gandini și Giugiaro, o mare influență în ideile lui Bangle despre cum ar trebui să arată un automobil au venit de la arhitectul și designerul Frank Gehry, un adept al deconstructivismului. Și facem următorul exercițiu, scurt: aruncați o privire, mai jos, la conceptul GINA și sala de concerte Walt Disney din Los Angeles.
Bangle este primul care recunoaște că mașinile lui nu arată bine în poze. Motivul stă chiar în miezul abordării de design: o combinație de forme concave și convexe, așezate într-un tot unitar.
Pe lângă raționamentul alegerii estetice, există și o motivație tehnică: în era Bangle, BMW lucra tot mai des cu o nouă tehnologie 3D de presare a panourilor de caroserie, care permitea imprimarea mai multor forme, deci a unui tipar compus și complex, dintr-o singură prelucrare.
Creativitatea e un proces fluid, dar ce faci cu el depinde de cultura ta.
Chris Bangle
Această înșiruire de suprafețe concave și convexe care se unesc în muchii accentuate a fost numită „flame surfacing”. N-am o traducere exactă în limba română, dar cel mai probabil denumirea vine de la silueta unei flăcări, care poate undui de la bază spre vârf. Cert e că abordarea era cu totul și cu totul diferită față de designul conservator și formal al modelelor BMW de dinainte de venirea lui Chris Bangle.
Acestea fiind spuse, ne putem începe incursiunea prin cele mai semnificative creații din era Bangle la BMW.
Dacă e s-o luăm cu începutul, trebuie menționat BMW Z3 (E36). Chiar dacă n-a fost desenat de Bangle, Z3 a fost primul BMW desenat cu Bangle la șefia departamentului de design. Cel care s-a ocupat de Z3 a fost japonezul Joji Nagashima, designer care a lucrat cu Bangle în perioada Opel, dar care a ajuns la BMW înaintea americanului, în 1988.
La BMW, Nagashima a mai desenat exteriorul Seriei 3 (E90) și cel al Seriei 5 (E39).
Primul produs BMW 100% Bangle a fost un concept: Z9 Gran Turismo. Sunt convins că știți foarte bine ce model de stradă prefața Z9 GT, plus că acesta apare ceva mai jos în listă.
Pentru Z9 Gran Turismo, Bangle a primit mână liberă de la conducerea BMW. Drept urmare, caroseria din fibră de carbon descrie cel mai bine viziunea lui Bangle și stilul flame surfacing pe care aveau să-l primească viitoarele modele ale mărcii.
Prima generație BMW X5 (E53) a fost o colaborare între Chris Bangle, Chris Chapman și Frank Stephenson (în fazele incipiente). Foarte interesant e că Chapman a venit la BMW după ce a fost concediat de Isuzu, de unde a venit cu ideea unui montant C dinamic și în același timp solid din punct de vedere vizual. Bangle și-a dat acordul și restul e istorie.
Așa ajungem la cel mai Bangle model BMW: Seria 7 (E65) – deși la design a participat și Adrian van Hooydonk. La vremea respectivă, criticile nu s-au lăsat așteptate, dar Bangle și-a apărat cu tărie alegerile, motivând că BMW nu copiază limbajul de design al altei mărci, nici măcar pe cel propriu, iar asta îi deranjează pe unii oameni.
Din fericire pentru el, șefii BMW îi țineau partea, dornici de o plasare vizuală a mărcii în viitor, chiar dacă E65 a fost inclus de Time Magazine pe lista 50 Worst Cars of All Time și unii fani organizau petiții prin care cereau demiterea americanului.
Apele s-au mai liniștit după ce Seria 7 (E65) a devenit cel mai bine vândut Seria 7 din toate timpurile. Tot pe acest model a fost integrat, pentru prima dată, sistemul iDrive și tot de aici provine expresia Bangle Butt, cauzată de forma alungită a portbagajului.
Încă un studiu de design lansat de BMW în era Bangle a fost X-Coupe Concept, bazat pe prima generație X5. Adică se testau apele pentru un SUV-coupé, iar mai departe știm cu toții ce-a ieșit.
Tot Bangle a desenat conceptul BMW CS1, o decapotabilă prezentată în 2002 la Geneva. Se anunțau intențiile de revenire în clasa compactă, iar CS1 n-a făcut decât să paveze drumul pentru prima generație BMW Seria 1.
Dacă pe Z3 doar l-a supervizat, prima generație BMW Z4 (E85) este o producție 100% Chris Bangle, cu tot cu semnătura flame surfacing.
N-a trecut mult timp și ideile lui Bangle s-au transmis în jos din eșaloanele superioare, de la Seria 7, la Seria 5. Exemplul grăitor: BMW Seria 5 (E60) – deși fundul Bangle era ceva mai subtil desenat pe Cinciar. Deloc de mirare, și acest Seria 5 a fost un model polarizant la nivel de aspect. Subsemnatul a picat (și a rămas) în tabăra fanilor.
Bangle a luat parte și la reveniri de modele. Mai țineți minte conceptul Z9 Gran Turismo? Prototipul a dat influențe în stânga și-n dreapta gamei BMW, dar corespondentul său direct în producția de serie a fost BMW Seria 6 (E63/64). Din păcate, fără portierele gullwing.
Cum moda SUV-urilor începea să dea din mâini, BMW a strecurat un model mai mic sub X5. Sarcina i-a picat în brațe tot lui Bangle, care s-a încăpățânat să nu transforme primul X3 într-un X5 micșorat, nici într-un Seria 3 pe tocuri (deși primul X3 împarte platforma tehnică cu a cincea generație Seria 3).
Chris Bangle are în portofoliu și prima generație BMW Seria 1 (E81, E82, E87, E88), deși implicarea sa a fost doar la nivel de supervizare a echipei de designeri, care-l includea și pe sus-menționatul Chris Chapman.
Și dacă tot l-am pomenit mai devreme, conceptul BMW GINA, care va avea în curând pe Autocritica o poveste dedicată doar lui. GINA vine de la Geometry and functions In ‘N‘ Adaptations – adică pe românește, GINA își putea schimba forma caroseriei.
Alte mențiuni notabile: Mini Hatch (2000), Rolls-Royce Phantom (2003), BMW X6 (E71) (prima generație) inspirat de X-Coupe Concept, BMW Seria 3 (E90) – cu mențiunea de mai sus, că E90 că a fost desenat de același om care a semnat schițele lui BMW Z3 (Joji Nagashima), sub îndrumarea lui Bangle.
După plecarea de la BMW, Bangle a rămas în zona de design, cu mici prezențe în lumea adiacentă automobilului. Una din ele este munca de consultanță acordată companiei Xiaomi, prin intermediul propriei companii – Chris Bangle Associates. Aparent, China e tentantă pentru Bangle, care a mai desenat și un prototip de automobil urban pur electric, numit REDS EV.
Știm cu toți, însă, pentru ce-l vom ține minte, de fapt, pe Chris Bangle.
Foto principală: BMW AG
