Știi de ce ai tendința să cazi în față atunci când te uiți la un tren în mișcare? Pentru că în acel moment creierul încearcă să compenseze mișcarea neîntreruptă care se derulează în fața ochilor. În lipsa unei ancore de care să se prindă (un punct fix, dacă vrei), la un moment dat cedează. Îți pierzi echilibrul. Remedierea situației e simplă: nu te uiți la tren, ci într-un punct fix.
Locomotiva de lux din fața mea nici măcar nu se mișca și creierul meu deja dădea semne de slăbiciune. Numai că nu era vorba de căzut în față, ci în păcat: un Bentley mai lung de cinci metri, de peste două tone greutate, aruncat pe viraje până când anvelopele care încalță roțile de 21 de inch încep să geamă sub presiunea forței centrifuge. Până când puntea spate, care de regulă se lăcomește să ia toți cei 770 de Newtoni-metru ai V8-ului de patru litri, începe să mai trimită o parte din cuplu și pe puntea față, ca să împiedice spatele mașinii să o ia înaintea feței.
Acesta este filmul care se derulează în mintea mea în timp ce mă așez în scaunul-fotoliu din dreptul volanului. Remedierea situației e simplă: nu te gândești la resursele și calitățile agregatului, ci te ancorezi în confortul și luxul pe care le are Flying Spur pregătite pentru tine.
Poți spune că Flying Spur — sau oricare alt Bentley actual, dacă stau să mă gândesc — nu este făcut pentru tăvăleală. Și ai avea dreptate. Însă asta nu înseamnă că trebuie subestimat. 2.3 tone nu sunt ușor de strunit, într-adevăr, însă platforma pe care stă o găsești și la Porsche Panamera. Are bare anti-ruliu active. Și punte spate directoare. Flying Spur este un sedan sport îmbrăcat sute de kilograme de lux — mai ales în versiunea cu motor V8, care este mai ușor cu 120 de kilograme decât cealaltă motorizare disponibilă: W12 de 6 litri.
În plus, este poate ultimul Bentley cu motor cu ardere internă. Producătorul britanic și-a anunțat deja planurile de electrificare: în 2030, gama de modele va fi exclusiv electrică. În 2025 vom vedea primul Bentley electric.
„Aceasta (n. red. — electrificarea) este o schimbare puternică în industrie, și noi vrem să fim în fruntea ei. Nu suntem înfricoșați de ea, suntem inspirați de ea. Cel mai important lucru este nu doar să facem mașini electrice: trebuie să facem Bentley-uri. Trebuie să luăm ADN-ul de 100 de ani al Bentley și să-l punem într-un context modern.”
Adrian Hallmark, CEO Bentley
Ca să îndepărtez gândurile păcătoase, pornesc masajul în scaune, mă conectez audio prin CarPlay, pun melodia implicită atunci când conduc mașini scumpe și intru în furnicarul afumat care este traficul de București. Mă gândesc la cum cei 3.1 metri ai ampatamentului sunt mai mici decât în realitate, mulțumită punții spate directoare, un adjuvant nespus de valoros și atunci când ai de strecurat o mașină de 250.000 € prin intersecții. Apoi mă gândesc la sfertul de milion.
Prețul „de bază” în România al lui Flying Spur V8 este de circa 193.000 € (cu TVA inclus), însă modelul testat avea bifate și câteva dotări opționale. Iar dotările opționale la Bentley sunt pe cât de rafinate, pe atât de scumpe. Șocant, așa-i? Pachetul Mulliner costă 16.200 €. Ce primești de banii aceștia? Jante de 21 de inch cu 10 spițe duble, ornamente 3D pe portiere (doar la Bentley găsești așa ceva deocamdată), tapițerie cu profil caroiat, emblema Bentley brodată pe scaune, pedalier sport, capac metalic pentru ulei și un bușon al rezervorului cu finisaj special.
Pachetul Styling (10.800 €) adaugă ornamente din fibră de carbon pe pragul lateral, bara față, difuzorul spate și portbagaj. Pachetul Blackline (4.300 €) ornează exteriorul cu elemente cromate negre. Iar ecranul rotativ, format din trei fațete — probabil cea mai cool dotare din industria auto a momentului — costă 5.700 €. Sistemul audio Naim (8.000 €) vine cu 21 de incinte și o putere de 2.200 de Wați. La fel ca multe elemente din Flying Spur, sistemul audio este manufacturat. Acum, probabil că te gândești numai la cât de mult înseamnă 2.200 de Wați. E mult. Se aude tare. Foarte tare.
Privit prin cifre, un Bentley este impresionant oriunde te uiți. Dar cifrele, până la urmă, sunt reci. Statistică. Sunt acolo ca să plaseze mașina într-o categorie, într-un segment. Mă gândesc că un client de Bentley nu dă un sfert de milion de euro (sau mai mult, mult mai mult, dacă-l personalizezi după bunul plac, dar în limitele bunului simț) doar pentru că mașina are X sute de cai sau Y mii de Wați. Cum nici tu nu ai da mii de lei pe o pălărie pentru că ar fi cea mai mare, cea mai colorată sau cea mai rezistentă, ci pentru că a fost creată de cineva care iubește și respectă în egală măsură meșteșugul său. Plătești produsul, dar și conceptul, și efortul din spatele său.
Îmi aduc aminte de materialul pe care l-a scris Tudor Rus după ce s-a întors dintr-o vizită la fabrica Bentley din Crewe. De faptul că Bentley, așa cum ziceam mai sus, îți poate configura mașina cum vrei, cât timp mașina se încadrează în viziunea mărcii.
„Trebuie să fim foarte atenți pentru că brandul este un concept foarte sensibil, deci este important pentru noi ca fiecare client să știe că suntem un brand cu tradiție, care asamblează manual mașini (…). Fiecare model Bentley se bazează pe trei valori — lux, putere și caracter practic. Acestea sunt mesajele-cheie pe care le transmitem de ani și ani.”
Nigel Lofkin, customer host la fabrica Bentley Crewe
A-ți cumpăra, deci, un Bentley nu trebuie să fie echivalentul unei demonstrații de putere financiară. Pentru că oricât de mulți bani ai avea, nu vei fi lăsat să întinezi munca depusă pentru crearea mașinii.
Am pornit în plimbarea de o zi cu Bentley Flying Spur cu gândul să nu-i las V8-ul să adoarmă la semafoare. Să-mi joc fantezia de „poor boy in a rich man’s car”, așa cum frumos o spune Sting în Stolen Car. Este, cel mai probabil, ultimul Bentley cu V8. Ultimul Flying Spur cu motor termic.
Însă abia dacă am scos mașina din modul de rulare Bentley — acesta este modul implicit, practic, care face mașina să ruleze grațios, cu amortizoarele în parametri de confort sporit și cu motorul semi-amorțit, ținut sub 2.000 rpm și funcționând în doar patru cilindri.
Nici nu ai nevoie de mai mult. Nici nu cred că ai cum să ai nevoie de mai mult.