Primul meu contact cu un telefon cu Android a fost în preajma anului 2009, când viitorul cronicar sportiv Mircea Meșter a venit la redacție cu un HTC Magic proaspăt achiziționat.
Am fost contrariat. Eu știam că smartphone-urile moderne, așa cum au fost ele concepute de Apple de la primul iPhone lansat în 2007, aveau un singur buton. În schimb, HTC-ul lui Meșter avea 7.
În timp, sistemul de operare Android s-a maturizat, iar acum, la mai bine de un deceniu distanță, telefoanele fără butoane pe partea frontală au devenit banale. Nici nu ai putea concepe ideea de a te întoarce la un telefon cu taste fizice, nu-i așa?
Când vine vorba despre mașini, percepția utilizatorilor finali este în mare parte diferită. La fel ca în domeniul telefoanelor mobile, planșa de bord a unei mașini era inițial un puzzle uriaș cu butoane mai mici sau mai mari, poziționate mai jos sau mai sus.
Primele ecrane în mașini au apărut însă cu mult înainte de startul erei smartphone-urilor. Lansat în 1986, Buick Riviera a fost primul model din lume echipat cu ecran touch: un rudimentar tub catodic care afișa doar culorile verde și negru și despre care prestigioasa publicație Popular Mechanics scria că “încalcă prima regulă a ergonomiei: trebuie să-ți iei ochii de la drum pentru a face orice modificări” (un test inedit cu un Buick Riviera din 1986 recondiționat în România poți citi în Catalogul Racing Wheels 2020).
De atunci, tehnologia a progresat într-un ritm foarte lent. De exemplu, BMW a lansat primul sistem de infotainment iDrive abia 15 ani mai târziu, în 2001, iar acesta includea un ecran care elimina unele dintre butoanele clasice de pe planșa de bord.
Lansarea iPhone-ului din 2007 și, ulterior, a sistemului de operare Android de către Google în 2008 au generat însă o accelerare a adoptării unor tehnologii asemănătoare și în mașini. Reticența utilizatorilor a rămas oarecum aceeași, mai ales când un constructor sau altul lansează pe piață un model la care, de exemplu, butoanele pentru sistemul de climă au fost înlocuite cu taste virtuale pe un ecran. Taste care trebuie apăsate o dată, de două ori sau, dacă ai insistat să conduci un Volkswagen ID.3 cu bug-uri software, poate chiar de trei ori.
Primele sisteme de infotainment
Creșterea interesului pentru sisteme de infotainment moderne din partea utilizatorilor a determinat constructorii auto să echipeze noile modele cu ecrane din ce în ce mai mari și mai performante. Partea de software pentru utilizarea acestor ecrane reprezenta însă un obstacol major, în special pentru producătorii mici.
Soluția ideală era reprezentată de un departament de programatori care să dezvolte de la zero un sistem de operare fiabil, cu o interfață prietenoasă, intuitivă, ușor de folosit și care să ofere acces la o gamă variată de aplicații utile șoferilor. În termeni de specialitate, constructorii aveau nevoie de un design de tip “human-machine interface” (HMI), care necesită know-how și resurse financiare considerabile. Puțini constructori se încumetau însă să investească sume importante de bani într-un domeniu practic necunoscut pentru un producător de mașini.
Printre aplicațiile care deveneau esențiale pentru șoferi se numărau cele de navigație. Hărțile tipărite erau deja istorie, fiind înlocuite, în cazul celor mai mulți producători, cu sisteme GPS cu aplicații de navigație dezvoltate de companii terțe, iar printre cele mai cunoscute erau TomTom sau Sygic.
Utilizatorii nu erau însă pe deplin mulțumiți. Se obișnuiseră deja să folosească pe telefoane Google Maps și Waze, aplicații gratuite detaliate, cu numeroase Points of Interest (POI-uri) și cu actualizări frecvente pentru schimbările periodice de sensuri unice sau drumuri noi construite. În schimb, TomTom sau Sygic erau aplicații contra-cost, cu mai puține POI-uri spre deloc în țările est-europene și cu update-uri anuale și greu de implementat.
Intră în scenă Android Auto și Apple CarPlay
În această perioadă, Google și Apple au intuit rapid potențialul uriaș al sistemelor de infotainment pentru mașini. Piața auto globală este de peste 10 ori mai mică decât cea a smartphone-urilor (78 de milioane de mașini vs. 1.2 miliarde de smartphone-uri vândute în 2020), însă perspectivele de business pe termen lung sunt remarcabile, în special datorită creșterii dependenței utilizatorilor față de Android și iOS.
În 2014, ambele companii de tehnologie au anunțat lansarea unor aplicații mobile care să permită conectarea telefoanelor la mașini. Astfel, anumite funcții ale telefoanelor sunt replicate într-o interfață simplistă pe ecranul mașinii.
În cazul lui Apple, aplicația se numește Apple CarPlay și permite șoferului să acceseze pe ecranul mașinii aplicații de navigație precum Apple Maps și Google Maps, aplicații de streaming de muzică precum Apple Music sau Spotify, aplicații utilitare precum Calendar sau Google Calendar, dar și registrul de apeluri și notificări de la aplicații de mesagerie precum WhatsApp sau Messages.
Implementarea Google se numește Android Auto și a apărut pentru prima oară pe mașini în 2015, printr-un parteneriat cu Honda. La fel ca în cazul CarPlay, Android Auto oferă acces pe ecranul mașinii la unele aplicații uzuale de pe smartphone-uri, inclusiv Google Maps, Waze, Youtube Music sau Spotify.
Aproape toți constructorii auto oferă în prezent compatibilitate cu Android Auto și Apple CarPlay, inclusiv Dacia, iar una dintre puținele excepții de la regulă este Tesla, care mizează doar pe propriul sistem de infotainment.
Unul dintre avantajele oferite de Android Auto și Apple CarPlay este compatibilitatea cu comenzile vocale prin intermediul Google Assistant și Siri, în același mod în care utilizatorii le folosesc uzual pe telefoane.
Clipul de mai jos îți oferă o scurtă perspectiva despre Android Auto cu Haris Ramic (Android Auto Product Manager), care răspunde la întrebările formulate de programatoarea româncă Florina Muntenescu, Android Developer Advocate la Google (da, suntem peste tot acasă).
Inițial, conectarea telefonului la mașină se făcea doar prin cablu, o metodă arhaică în era comunicațiilor wireless, mai ales că ocazional dă bătăi de cap pentru șoferi: utilizarea Android Auto și CarPlay generează încălzirea excesivă a telefonului, iar pentru reîncărcarea bateriei trebuie să deconectezi telefonul de la mașină.
Previzibil, Google și Apple au remediat problema încărcării bateriei prin apariția conexiunii wireless la Android Auto și CarPlay. Chiar și așa, Google simte că ideea de bază de a conecta telefonul la mașină este una mai degrabă învechită.
Cum ar fi ca mașina să aibă întregul sistem de operare Android?
Concepte de bază pentru Android Automotive
Google a intuit din timp că Android Auto ar trebui să reprezinte doar un pas intermediar spre un sistem de operare Android nativ dezvoltat pentru mașini. De altfel, compania americană a anunțat încă din martie 2017 că lucrează împreună cu Intel la dezvoltarea unei platforme Android pentru mașini care să nu necesite o conexiune cu telefonul.
Noul sistem de operare a primit numele Android Automotive și are la bază o platformă hardware furnizată de Intel. Nucleul sistemului de operare Android Automotive este identic cu Android-ul clasic de pe telefoanele mobile. Practic, poți să privești Android Automotive mai degrabă ca o extensie pentru mașini a sistemului de operare Android, nu ca pe un sistem de operare independent.
De altfel, Android Automotive are un principiu de utilizare similar cu cel pe care îl știm din industria telefoanelor mobile. Este un sistem de operare open-source preluat ca atare de constructorii auto, care au însă posibilitatea de a personaliza anumite elemente de design ale interfeței și anumite funcții după propriile preferințe. Da, exact așa cum Samsung, de exemplu, personalizează sistemul de operare Android cu propria interfață One UI.
Un alt avantaj al unui ecosistem bazat pe Android Automotive este posibilitatea ca orice programator independent să poată dezvolta aplicații pentru acest sistem de operare, la fel cum se întâmplă în cazul aplicațiilor de smartphone. Acest lucru extinde practic gama de funcționalități a unei mașini fără ca producătorul auto să facă vreo investiție directă de timp, bani și resurse în această direcție.
Pe termen lung, posibilitățile de dezvoltare sunt practic nelimitate. Pe lângă aplicațiile clasice de navigație, audio și mesagerie, Android Automotive poate oferi un control facil pentru sistemul de climă sau pentru diverse sisteme de siguranță pasivă și activă avansate.
“Datorită gradului de adopție al smartphone-urilor, clienții se așteaptă acum ca mașinile să reprezinte o extensie a vieții lor digitale. Ecranele de înaltă rezoluție ar trebui să ofere navigație touch, control pentru climă și divertisment”, spuneau oficialii Intel la anunțul de lansare pentru Android Automotive.
La fel ca și în cazul telefoanelor, update-urile software de securitate și cele de îmbunătățire a interfeței sau a funcțiilor sunt frecvente, de cele mai multe ori lunare, în timp ce update-urile aplicațiilor dezvoltate de terți și disponibile prin intermediul aplicației clasice Google Play Store pot fi chiar mai frecvente.
Principala provocare este, fără îndoială, ca o aplicație dezvoltată pentru Android Automotive să funcționeze corespunzător pe orice mașină echipată cu acest sistem de operare, indiferent de formatul, diagonala și rezoluția ecranului. O problemă cu care s-au confruntat în trecut (și se confruntă și în prezent) și proprietarii de telefoane Android.
Ce funcții are Android Automotive?
La aproape un an de la anunțul dezvoltării Android Automotive, în februarie 2018, Google a anunțat că primul model care va fi echipat cu noul sistem de operare este Polestar 2, un sedan electric dezvoltat de brandul de performanță al celor de la Volvo. Producția efectivă a modelului a început în China în martie 2020, iar primele livrări pentru clienții europeni au avut loc în iunie 2020. Astfel, inginerii software de la Polestar și dezvoltatorii independenți de aplicații au avut la dispoziție circa doi ani pentru a-și dezvolta propriile soluții software pentru primul model cu Android Automotive.
Polestar 2 este disponibil doar în Statele Unite, China și câteva țări europene precum Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Norvegia și Suedia. Prin urmare, nu am avut încă oportunitatea să-l testăm în România, însă jurnaliștii internaționali au putut deja evalua principalele caracteristici ale sistemului Android Automotive.
În general, aceștia au scos în evidență ușurința de a utiliza comenzi vocale pentru operațiuni banale precum stabilirea temperaturii ambientale sau rularea unei anumite piese prin Spotify. În plus, sistemul afișează apelurile primite și notificări de la aplicațiile uzuale.
De asemenea, Android Automotive este integrat și în instrumentarul de bord digital pentru a oferi o reprezentare grafică a unor informații esențiale precum viteza curentă, dar și pentru a afișa navigația prin Google Maps.
Nu lipsesc, desigur, opțiunile pentru configurarea diverselor sisteme ale mașinii, inclusiv a sistemelor de asistență, pe lângă verificarea gradului de încărcare al bateriei, dar nici opțiunile pentru lumini ambientale sau oglinzile exterioare.
În clipul de mai jos găsești o prezentare sumară a celor mai importante funcții existente în Android Automotive:
Așa cum probabil ți-ai dat deja seama, funcționalitățile oferite în prezent de Android Automotive sunt foarte apropiate de cele disponibile pe Android Auto, cu marele avantaj că nu trebuie neapărat să conectezi telefonul și cu atât mai puțin să-l conectezi printr-un cablu.
Există însă și unele limitări. Cel puțin pentru moment, asistentul vocal Google Assistant nu poate fi folosit pentru a controla deschiderea și închiderea geamurilor și portierilor sau alte funcții cheie ale unei mașini, cel mai probabil din rațiuni de securitate. În plus, Google susține că nu colectează informații despre modul în care mașina este condusă sau despre vizitele efectuate în service pentru diverse operațiuni de mentenanță.
Cum se schimbă însă concret modul în care șoferii utilizează mașinile dacă au Android Automotive? Cei de la Polestar încearcă să ne răspundă la această întrebare în clipul de mai jos:
Ce constructori vor folosi Android Automotive?
Polestar 2 este doar primul model care utilizează Android Automotive. La scurt timp a urmat Volvo XC40 Recharge, primul model electric al mărcii suedeze, care va integra de asemenea Android Automotive în numeroase modele.
Iată cum va arăta Android Automotive pe gama de modele Volvo:
Alianța Renault-Nissan-Mitsubishi va utiliza de asemenea Android Automotive pe o gamă variată de modele ale celor trei branduri începând din 2021, iar fiecare brand își va personaliza interfața. Tot începând din 2021, toate brandurile General Motors care activează în afara Chinei vor lansa modele cu Android Automotive.
Adevărata expansiune Android Automotive va sosi însă în 2023, atunci când noul constructor Stellantis, care reunește cele peste 10 branduri ale Grupului PSA Peugeot-Citroen și ale Alianței Fiat-Chrysler, va lansa de asemenea primele modele cu acest sistem de operare. Tot atunci sunt așteptate și primele modele Ford cu Android Automotive.
Până atunci, este de așteptat ca și alți constructori să se alăture acestui trend și să anunțe dezvoltarea unor modele cu Android Automotive.
Unde este Apple în această poveste?
Probabil te aștepți să continuăm articolul cu alternativa Apple pentru Android Automotive OS. Cu toate acestea, trebuie să-i dezamăgesc pe fanii iPhone: în prezent nu există niciun anunț oficial cu privire la dezvoltarea unui sistem de operare bazat pe iOS care să înlocuiască sau să reprezinte un upgrade „nativ”, integrat, de la Apple CarPlay.
În schimb, apar periodic informații despre planurile Apple pentru dezvoltarea unei mașini sub propriul brand, în cooperare cu diverși producători, cel mai recent cu Grupul Hyundai-Kia. Se presupune că respectivul model va avea un sistem de operare complet, asemănător ca funcționalitate cu Android Automotive, însă nimic nu este oficial în acest moment.
Un viitor utopic. Sau doar viziune?
Dezvoltarea sistemelor de operare pentru mașini este abia la început și reprezintă o “vacă de muls” pentru Google, Apple, producătorii de mașini și partenerii lor tehnici. De altfel, într-un document adresat acționarilor, reprezentanții Intel explicau concret motivele parteneriatului cu Google. “Clienții sunt dispuși să plătească pentru aceste experiențe. Se anticipează că piața pentru sisteme de infotainment pentru mașini va crește la 33.8 miliarde de dolari până în 2022, cu o creștere anuală de peste 13%”.
În plus, giganții din domeniul tehnologiei sunt convinși că reticența utilizatorilor la ecranele de mari dimensiuni din mașini se va risipi treptat, în special pe măsură ce tehnologiile autonome vor continua să evolueze. Abilitățile inginerilor și dezvoltatorilor de software combinate cu imaginația designerilor au potențialul de a transforma mașinile în birouri mobile, în care șoferul devine un simplu pasager capabil să vizualizeze și să creeze rapoarte financiare direct pe ecranul mașinii, în timp ce aceasta se conduce singură spre sediul companiei.
Utopie sau viziune? Rămâne de văzut, dar regretatul Steve Jobs spunea în 2008 într-un interviu acordat publicației BusinessWeek că “De multe ori, oamenii nu știu ce vor până când nu le arăți”.