E liniște. Calci accelerația până la podea, anvelopele se agață de asfalt și peisajul se schimbă instantaneu. Ai 100 km/h în mai puțin de două secunde, iar în timpul în care tragi aer în plămâni și încerci să-ți scoți capul din tetieră, pe instrumentarul de bord deja scrie 300 km/h.
Așa ar putea arăta un pasaj dintr-un test cu noul Rimac Nevera, cel mai proaspăt hypercar electric lansat în 2021. Opera a fost semnată de Mate Rimac, un antreprenor croat pasionat de electronică, dar mai ales de mașini.
De la iGlove la The Green Monster
În urmă cu 15 ani, încă îmbrăcam tricoul uniformei Colegiului Național B.P. Hasdeu din Buzău. Mă pregăteam intens de bacalaureat, de examenul pentru obținerea permisul de conducere și de meciurile de handbal din campionatul liceelor. În același timp, la 1.000 de kilometri spre vest, Mate Rimac, un elev de aceeași vârstă cu mine, inventa iGlove, un dispozitiv cu ajutorul căruia puteai interacționa diferit cu un computer. În locul unui mouse și a unei tastaturi, utilizatorul folosea o mănușă care integra o serie de senzori. Da, sună ciudat, mai ales pentru cei care au uitat vremurile în care ecranele gadget-urilor nu aveau o componentă tactilă.
În portofoliul croatului a intrat și Active Mirror System, o tehnologie care elimina problemele apărute datorită unghiul mort. Până la 18 ani, Mate Rimac obținuse numeroase premii pentru invențiile sale, însă pasiunea pentru electronică a fost completată rapid de cea pentru mașini.
“Pleacă la sfert, îți zic eu”, mă asigură mecanicul care tocmai a schimbat bateria și contactul de pornire al Daciei 1310. Pentru că asta conduceam după ce am obținut permisul.
La 18 ani, Mate Rimac își cumpărase un BMW E30 323i alb pe care îl tot folosea în diverse competiții. Până într-o zi în care motorul a cedat. Dar în loc să schimbe propulsorul, așa cum ar fi făcut orice alt tânăr de vârsta lui, Mate Rimac a decis să transforme modelul german într-un vehicul electric.
Iar de aici, lucrurile au început să escaladeze.
Bineînțeles că primele încercări nu au fost dintre cele mai reușite, însă de-a lungul timpului sistemul electric de propulsie a fost pus la punct, iar E30-ul lui Mate (acum vopsit într-un verde aprins) putea să facă față mașinilor cu motoare mari.
Pentru transformarea mașinii, Mate a apelat la ajutor din afară. Mai exact, la o echipă mică de experți pe care a înglobat-o sub umbrela Rimac Automobili. A început în garajul părinților, cu oameni care lucrau câteva ore, iar mai apoi într-un centru închiriat și cu angajați full-time.
Proiectul The Green Monster s-a dovedit un succes, iar până la finalizarea lui, croatul a înțeles că propulsia electrică are mult potențial și poate oferi avantaje comparativ cu motoarele cu ardere internă. În plus, multe dintre elementele folosite pentru realizarea proiectului electric au fost dezvoltate de la zero de Mate și echipa sa.
Performanțele lui The Green Monster n-au trecut neobservate, mai ales că BMW-ul E30 transformat acum într-o mașină electrică a reușit să se impună într-o competiție la care au luat startul alți 300 de concurenți. Ulterior, în 2012, mașina lui Mate Rimac va primi certificat Guinness World Record pentru cel mai rapid model electric pe sfertul de milă (11.85 de secunde).
Rimac One: primul din noua specie
Impulsionat de performanțele atinse și cunoștințele dobândite de-a lungul proiectului The Green Monster, croatul a vrut să-și vadă visul împlinit: să producă un supercar electric de la zero.
Bineînțeles că au existat și oameni care i-au spus că va fi imposibil să construiască o mașină în Croația, dar mai ales că nu va reuși să ducă la bun sfârșit proiectul unui supercar electric.
Cu ajutorul unui prieten (pe acea vreme designer în cadrul General Motors), Mate a proiectat primul concept al companiei pe care o conducea. Au fost doar schițe și modele 3D, fără să existe un prototip funcțional.
Impresionați de performanțele BMW-ului electric, o familie regală din Orientul Mijlociu și-a arătat interesul cu privire la compania lui Mate și la viitorul prototip. A fost semnat un contract de investiții, iar odată cu acesta au apărut și primele semne clare ale unui viitor concept fizic semnat de Mate Rimac.
Totul a fost orchestrat cu grijă de tânărul croat. Și, deși au existat o serie de probleme în dezvoltarea prototipului, pe scena Salonului Auto de la Frankfurt din 2011 și-a făcut apariția Rimac Concept_One. Primul dintr-o specie nouă. Un supercar complet electric, cu un design puternic croit după legile aerodinamicii și cu componente gândite și dezvoltate de echipa lui Mate.
Conceptul a impresionat atât audiența specializată prezentă la Frankfurt, cât și oamenii din spatele monitoarelor. A fost o gură de oxigen într-un ecosistem care gândea și respira în ritmul impus de motoarele cu ardere internă.
Patru motoare electrice, peste 1.000 de cai putere și 0-100 km/h în doar 2.6 secunde. Iar pentru a ține în viață cele patru motoare, Rimac a ales o baterie de 90 kWh care asigură o autonomie de 510 kilometri. Asta dacă n-ai în plan să testezi de 100 de ori acel sprint 0-100 km/h. Nu de alta, dar și rezervorul unui 911 Turbo se golește rapid dacă faci plecări de pe loc cu Launch Control.
La scurt timp de la prezentarea conceptului, compania condusă de Mate Rimac s-a confruntat cu o serie de probleme financiare cauzate, bineînțeles, de costurile dezvoltării prototipului. A existat o ofertă importantă pentru croați din partea investitorilor din Orientul Mijlociu, însă Mate nu acceptat relocarea Rimac în Golf.
Pentru a-și salva afacerea, Mate a apelat la cunoștințele acumulate în toți acești ani și a dezvoltat produse pentru alte mărci. În timp, know how-ul acumulat a dus la creșterea popularității croaților în fața constructorilor mari, iar în prezent, Porsche, Kia și Hyundai dețin pachete de acțiuni Rimac. În plus, au existat și alți constructori care au lucrat cu croații pentru dezvoltarea sistemelor electrice de propulsie.
De la C_Two la Nevera în mai puțin de 4 ani
Rimac Concept One a reușit să pună bazele unei noi ere. Cea a hypercar-urilor electrice. Pornind de la experiența acumulată, Mate Rimac și-a dorit ceva și mai special.
Rezultatul s-a numit C_Two și a fost prezentat oficial în cadrul Salonului Auto de la Geneva. Spre deosebire de Concept One, noul produs propunea un design puțin mai digerabil. Formele prototipului se asemănau cu cele pe care le tot văzusem în ultimii ani în gama McLaren sau Ferrari. Dar upgrade-ul în materie de design nu a fost singurul plus cu care C_Two a pătruns audiența de la Geneva.
La fel ca primul hypercar al companiei, noul Rimac C_Two fusese echipat cu patru motoare electrice care acum livrau 1.914 cai putere și 2.300 Nm. Conform estimărilor, C_Two putea accelera de la 0 la 100 km/h în 1.85 secunde, iar viteza maximă fusese anunțată la 412 km/h.
În plus, bateria a fost mărită la 120 kWh, autonomia conceptului fiind estimată la 550 de kilometri.
Dar C_Two a fost doar un preview pe care publicul consumator de hypercar-uri îl aștepta cu nerăbdare. Pentru aproape trei ani, Rimac nu a comunicat prea multe detalii cu privire la stadiul proiectului, însă Mate a ținut să asigure fanii că C_Two se va transforma într-o mașină de producție.
Au fost totuși semne clare că lucrurile se îndreaptă către punctul final. Și spun asta, pentru că Rimac a tot întărâtat imaginația fanilor cu o serie de imagini din timpul diferitelor teste cu prototipurile de producție.
Momentul zero, adică prezentarea modelului de serie, a fost stabilit pentru 1 iunie. Iar odată cu acesta, Rimac a mai pregătit o mică surpriză: hypercar-ul avea un nume nou.
Rimac Nevera este produsul final dezvoltat pornind de la C_Two, iar denumirea evocă furtunile puternice de pe Marea Mediterană care se formează rapid.
Design și aerodinamică pentru 1.914 CP
Din 2018 și până acum, inginerii Rimac au rafinat componentele conceptului C_Two printr-un program extins de dezvoltare. Motivul? Pentru ca Nevera să fie sinonim pentru performanță și comportament dinamic. Majoritatea elementelor cheie din structura lui Nevera au fost dezvoltate in-house în Croația, iar sistemul electric de propulsie a fost mult îmbunătățit comparativ cu cel introdus în 2018.
Aceasta este mașina pe care am avut-o în minte atunci când m-am îmbarcat, în urmă cu 10 ani, în călătoria “imposibilă”. Toată munca depusă a dus la realizarea lui Nevera. Această mașină s-a născut pentru a depăși performanța și pentru a ridica standardul, redefinind normele pentru mașinile de performanță. Și nu doar în ceea ce privește performanța, ci și ca un pachet complet.
Mate Rimac despre Nevera.
De cele mai multe ori, mașinile de producție nu preiau foarte multe dintre elementele conceptelor. În cazul lui Rimac Nevera, lucrurile stau tocmai invers. Pentru că C_Two și Nevera sunt foarte apropiate ca design.
Bineînțeles că au existat modificări. Și asta nu din motive neapărat estetice, ci din considerente aerodinamice. În urma îmbunătățirilor exterioare, eficiența aerodinamică a lui Nevera a fost îmbunătățită cu 34% față de cea a primelor prototipuri. Profilul capotei, forma stâlpilor, designul difuzoarelor, cel al splitterelor și cel al radiatoarelor a fost atent analizat și rafinat pentru a îmbunătăți fluxul de aer și apăsarea la sol.
Când la o simplă apăsare de pedală se află 1.914 cai putere, sistemul de frânare și cel de răcire sunt extrem de
importante. Iar inginerii Rimac au găsit noi soluții pentru ca răcirea acestor două componente la viteze mici să fie mai bună cu 30%. La viteze mari, răcirea a fost îmbunătățită cu 7 procente.
Rimac Nevera nu a fost gândit doar pentru sprinturi 0-100 km/h. Croații au vrut să dea naștere unui pachet complet. Din acest motiv, Nevera propune două moduri pentru sistemul aerodinamic activ: high downforce și low drag. Primul dintre ele a fost gândit pentru experiențe pe circuite, iar cel de-al doilea merge mână în mână cu sprinturile fulgerătoare.
Dacă deschizi fișa tehnică a lui Nevera, vei descoperi că hypercar-ul croat cântărește 2.150 de kilograme. Știu, vei spune că noul T.50 al lui Gordon Murray are sub o tonă, doar că Nevera are un pachet de baterii de 120 kWh. Pentru a ține lucrurile sub control (a se citi masa totală cât mai mică), inginerii Rimac au gândit o structură monococă ultra-ușoară din aluminiu și fibră de carbon. Structura are sub 200 de kilograme și pentru realizarea ei au fost folosite 2.200 de straturi de fibră de carbon și 222 de inserții din aluminiu. În centrul acesteia se află bateria (răcită cu lichid) sub forma literei H.
Cele 6.960 de celule (Litiu/Mangan/Nichel) ale acumulatorului au fost dezvoltate de la zero de Rimac și fac parte din structura generală a hypercar-ului (rigiditate crescută cu 37%). Prin amplasarea bateriilor pe centrul mașinii, inginerii au reușit ca raportul maselor pe punți să fie aproape perfect (48:52).
Autonomia maximă anunțată de Rimac va fi de 550 de kilometri (valoare bazată pe simulări și pe rezultatele testelor preliminare), iar bateriile vor putea fi încărcate la prize cu puteri de până la 500 kW. Asta dacă vei găsi o astfel de stație, cele mai puternice din Europa în acest moment fiind în Spania. Sunt instalate de Repsol și oferă până la 400 kW.
De la 0 la 100 km/h în sub 2 secunde
Performanțele lui Nevera sunt date de cele patru motoare electrice, câte unul pentru fiecare roată, iar valorile spectaculoase promise în 2018 de conceptul C_Two au fost transferate către varianta de producție. Nevera dezvoltă 1.914 CP și 2.360 Nm (+60 Nm față de valoarea anunțată în 2018).
Accelerația de la 0 la 100 km/h are loc în 1.97 de secunde, sprintul 0-300 km/h se desfășoară în 9.3 secunde, iar viteza de top se oprește în dreptul valorii de 412 km/h. În plus, pentru sfertul de milă, Rimac comunică 8.6 secunde. Toate aceste valori sunt comunicate pentru un start lansat (one foot roll-out) și pe o suprafață cu coeficient de frecare ridicat. Și cum toate aceste resurse nu pot fi puse pe asfalt fără anvelopele potrivite, Rimac a apelat la Michelin pentru dezvoltarea pneurilor lui Nevera. Hypercar-ul folosește anvelope Pilot Sport 4S de 275/35 R20 pe puntea față, respectiv 315/35 R20 pe puntea spate.
Pentru ca resursele motoarelor să fie gestionate cât mai eficient în funcție de situațiile întâlnite, Rimac a dezvoltat sistemul All-Wheel Torque Vectoring 2. Acesta înlocuiește tradiționalele sisteme de control al tracțiunii și de control electronic al stabilității. Sistemul pus la punct de croați poate realiza peste 100 de calcule pe secundă pentru ca nivelul cuplului livrat să fie întotdeauna optim.
Sistem All-Wheel Torque Vectoring 2 permite deblocarea unui nou nivel în ceea calibrarea trenului de rulare și a sistemului de propulsie. În funcție de modul de rulare ales, tehnologia îi permite celui de la volan să execute derapaje controlate sau să ruleze în siguranță indiferent de condițiile de afară. Mulțumită sistemului de propulsie cu patru motoare individuale, șoferul poate oricând să schimbe distribuția cuplului și să personalizeze modul în care performanțele sunt livrate.
Miroslav Zrnčević, pilot de teste Rimac.
Sistemul de frânare folosit de Rimac este dezvoltat cu ajutorul specialiștilor de la Brembo. Alături de sistemul de recuperare a energiei la frânare, Nevera folosește un sistem Brembo cu discuri de 390 de mm fabricate din carbon ceramic.
Instructor de pilotaj cu inteligență artificială
În ultimii ani, constructorii au investit resurse importante pentru dezvoltarea sistemelor de siguranță și asistare. Ba mai mult, există companii precum Apple, Google și Amazon care lucrează la o serie de sisteme autonome și soluții software pentru a schimba modul în care percepem mașina personală (despre cei trei giganți și tehnologiile pe care aceștia le dezvoltă poți citi pe îndelete aici).
În același timp, Rimac s-a gândit că pentru a ține sub control pe circuit cei 1.914 cai putere ai lui Nevera, te-ar putea ajuta un instructor de pilotaj. Astfel s-a născut Driver Coach, un sistem cu inteligență artificială care evaluează performanțele celui de la volan și îi oferă sfaturi pentru optimizarea timpilor pe circuit.
Cum face asta? Rimac a instalat 13 camere, 6 radare și 12 senzori ultrasonici care comunică informații către sistemul de operare NVIDIA Pegasus. După analiza informațiilor, sistemul Driver Coach oferă informații audio și vizuale astfel încât cel aflat la volan să îmbunătățească trasele și punctele de frânare și accelerare. În plus, acesta va putea oferi și impulsuri la nivelul direcției.
Tehnologia Driver Coach va fi disponibilă începând din 2022 și va fi introdusă printr-un update over-the-air, componenta hardware fiind deja instalată în mașină.
În cazul lui Nevera, alături de Driver Coach, Rimac a pregătit și alte 7 moduri de rulare: Range, Comfort, Sport, Drift, Track și două moduri Custom (pe care proprietarii să le personalizeze după bunul plac).
Interior pentru doi
La interior, Mate Rimac introduce un concept care îmbină caracteristicile unui model sport cu cele ale unui grand tourer. Ecranele înglobează toate funcțiile mașinii, însă o parte dintre comenzi (cele pe care șoferul/pasagerul le va utiliza cel mai des au rămas sub formă fizică).
Cockpit-ul lui Nevera propune trei ecrane: unul înlocuiește clasicul instrumentar de bord, al doilea va fi poziționat pe consola centrală și va integra sistemul multimedia și alte funcții, iar al treilea va fi amplasat în fața pasagerului din dreapta.
În plus, Mate introduce și o serie de contollere rotative cu elemente sensibile la atingere și echipate fiecare cu câte un display. Pentru ca performanțele pe circuit să poată fi analizate ușor, Nevera integrează un sistem de telemetrie, iar datele pot fi ulterior descărcate pe un laptop sau chiar pe telefonul mobil.
În funcție de preferințele fiecăruia, noul Nevera va fi disponibil în mai multe versiuni: GT, Signature, Timeless sau Bespoke. În plus, fiecare clinet va fi invitat în Croația pentru a configura exemplarul cu elementele dorite.
Prețul pentru un Nevera va fi de cel puțin 2 milioane de euro. Am spus cel puțin pentru că sunt convins că toți cei 150 (numărul exemplarelor planificate pentru producție) de viitori clienți vor vrea să-și facă un Nevera după chipul și asemănarea lor.
Rimac a început ca un proiect într-un garaj, iar acum a devenit un concept recunoscut la nivel global. În 11 ani, Mate Rimac a transformat o companie fondată pornind de la pasiunile sale, într-un business care astăzi asigură 1.000 de locuri de muncă și un hypercar gata să-ți taie respirația.
La propriu și la figurat.