În urmă cu zece ani, mașina electrică era privită drept o ciudățenie. În același timp, vehiculele cu baterii erau considerate gadgeturi cu prețuri piperate pe care le-ai fi cumpărat doar ca o a doua opțiune în garaj și nicidecum ca mașină de zi cu zi.

Între timp, industria auto a trecut prin schimbări majore, iar noile norme de poluare, scandalul Dieselgate și legislația din ce în ce mai dură au făcut ca producătorii să investească în acest segment. În cursa pentru electrificare au intrat mulți, iar astfel oferta s-a îmbogățit. Astăzi, găsești mașini electrice de oraș, hatchback-uri compacte, SUV-uri, modele sport și chiar și limuzine sau break-uri premium. Toate alimentate de baterii.

Odată cu extinderea ofertei, și publicul și-a modificat o parte dintre priorități, iar astăzi, mașina electrică (indiferent de marcă) a devenit o opțiune principală pentru mai mulți clienți. Prețurile s-au mai apropiat de cele ale mașinilor cu motoare convenționale, iar pe multe piețe europene, achizițiile electricelor sunt susținute și printr-o serie de programe guvernamentale.

Deși percepția generală cu privire la mașinile electrice cu baterii s-a schimbat în ultimii ani, încă există o serie de mituri și de idei înrădăcinate în metalul colectiv care nu au dispărut.

Iar cea mai aprigă este cea care spune că șoferii de electrice conduc mai puțin din cauza autonomiilor mici.

Nissan este unul dintre pionierii segmentului electric, Leaf fiind modelul care a reușit să scoată mașinile electrice din zona subiectelor tabu ale europenilor. Tot Leaf a pus în fața publicului și avantajale unei mașini care funcționează doar cu energie electrică stocată în baterii. Iar pentru cei care caută succesul scris în cifre, din 2010 și până în septembrie 2020, Leaf a fost produs în jumătate de milion de exemplare.

Pentru ca experiențele cu mașini electrice să poată fi palpabile, Nissan a comandat un studiu pentru a vedea comportamentul șoferilor europeni cu mașini electrice și pe cel al proprietarilor de mașini echipate cu motoare cu ardere internă vizavi de modelele cu baterii. Acesta a fost realizat de OnePoll pe 7.000 de europeni din Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Spania, Italia, Norvegia, Suedia și Danemarca.

Șoferii de electrice parcurg în medie pe an cu peste 600 de kilometri mai mult decât cei cu mașini cu motoare termice

Dacă ești dispus să accepți rezultatele acestui studiu, atunci te vei uita cu alți ochi la o mașină electrică. Conform rezultatelor analizei de piață, șoferii care au acasă mașini electrice au condus, în medie, pe an, cu 630 de kilometri mai mult decât cei cu mașini cu motoare cu ardere internă.

Conform informațiilor OnePoll, șoferii de electrice din statele care au luat parte la studiul comandat de Nissan, parcurg anual peste 14.200 de kilometri. În același timp, media pe an a șoferilor cu mașini cu motoare termice a fost de 13.600 de kilometri.

Cei mai activi șoferi de mașini electrice sunt cei din Italia, unde media anuală a numărului de kilometri a fost de 15.000. Italienii sunt urmați de olandezi, cu o medie de 14.800 de kilometri pe an. Toate aceste valori medii se aplică perioadei dinainte de 2020 și dinaintea resticțiilor impuse ca urmare a apariției pandemiei de coronavirus.

“Acest studiu reiterează faptul că alegerea unei mașini electrice nu este doar o opțiune inteligentă care aduce beneficii și mediului, ci și o alegere distractivă, interesantă și convenabilă pentru proprietari. Nu este o surpriză că acum mașinile electrice parcurg mai mulți kilometri decât mașinile cu motoare cu ardere internă. Suntem încrezători că odată cu creșterea numărului de mașini electrice pe șosele, miturile și sentimentul de range anxiety vor dispărea”

Arnaud Charpentier, vicepreședinte regional, stategie de produs și preț în cadrul Nissan AMIEO.

Infrastructura de încărcare slab dezvoltată, mit sau adevăr?

Odată cu apariția rețelelor de socializare, expunerea părerilor a escaladat. Au trecut zilele alea în care cei populari se adunau în fața blocului și își expuneau opiniile doar într-un grup restrâns. Acum o poți face mai simplu, doar cu o adresă de email și o tastatură. Iar în noul context, informația circulă mai repede și ține doar de tine să o filtrezi pe cea corectă. Pentru că propagarea informației are loc mai rapid, opiniile fiecăruia ajung să fie citite de mai mulți și, uneori, acceptate ca atare, fără o verificare ulterioară.

În cazul mașinilor electrice, unul dintre mituri ar fi acela al infrastructurii slab dezvoltate. Iar cei mai îndreptățiți să emită opinii despre starea actuală a infrastructurii sunt cei care conduc mașini electrice. Cel puțin așa văd eu lucrurile.

Conform studiului, 69% dintre șoferii de mașini electrice sunt mulțumiti de starea curentă a infrastructurii de încărcare. În același timp, 56% dintre cei care conduc o mașină cu motor cu ardere internă spun că nu se gândesc să cumpere un vehicul alimentat de baterii pentru că sunt de părere că nu există suficiente puncte de încărcare. De asemenea, 48% dintre șoferii de mașini cu motoare termice sugerează că nu există o infrastructură suficientă de încărcare publică.

Care e treaba cu range anxiety?

Un punct important în adoptarea unei mașini electrice îl reprezintă autonomia acesteia. În ultimii ani, producătorii au investit sume mari în dezvoltarea unor baterii care să ofere autonomii mai bune, iar acest lucru îl poți observa cu ușurință dacă arunci un ochi peste cele mai noi modele electrice. Dacă în trecut vorbeam despre autonomii de 250-300 de kilometri, acum discuția poate fi dusă până în punctul în care întrebarea este: cine va fi primul producător care să ofere o mașină electrică cu autonomie de 1.000 de kilometri?

Iar distanțele pe care le poți parcurge cu un model electric și ideea că poți rămâne fără baterie sunt definite cel mai bine de termenul englezesc range anxiety.

În urma studiului, 70% dintre posesorii de mașini electrice au spus că experiența lor în materie de autonomie a fost mai bună decât se așteptau. Iar Nissan notează că acest procent ridicat poate fi considerat un indicator potrivit pentru șoferii cu mașini cu motoare termice care simt că autonomia este un factor descurajator pentru trecerea la o electrică.

Totodată, 38% dintre șoferii mașinilor cu motoare termice sunt de părere că cel mai important factor pentru creșterea popularității mașinilor electrice îl reprezintă autonomia. De asemena, 32% dintre aceștia ar fi atrași către o mașină electrică în funcție de ușurința de încărcare, iar 30% spun că ar face trecerea către un vehicul cu baterii odată cu îmbunătățirea infrastructurii de încărcare.

Alți 30% dintre șoferii care acum conduc mașini pe benzină sau diesel au spus că nu iau în considerare achiziția unei electrice, iar 58% dintre aceștia menționează că autonomia redusă reprezintă cea mai mare îngrijorare.

În urma studiului, peste un sfert dintre șoferii de electrice au spus că timpul de încărcare (30%), prețul mai mare (31%) și posibilitatea de a rămâne fără baterie (28%) sunt printre cele mai mari mituri care planează asupra mașinilor electrice.