Fit for 55: Europa își ia adio de la diesel și benzină

Uniunea Europeană propune interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare diesel și pe benzină începând din anul 2035. Proiectul generează provocări majore pentru constructorii auto și naște dezbateri despre infrastructura de stații de încărcare și stabilitatea sistemelor energetice.

“Obiectivul nostru este ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic”.

Comisia Europeană. 

Natura ne oferă tot mai frecvent semne de nerăbdare. În luna mai, în Siberia s-au înregistrat 35 de grade, iar în zona Cercului Arctic temperaturile au atins 30 de grade, ca urmare a modificărilor în circulația curenților de aer. În iunie, Cehia a “găzduit” una dintre cele mai puternice tornade din istoria Europei, iar numeroase zone de pe continent se confruntă cu perioade de una până la două săptămâni de caniculă cu temperaturi de peste 35 de grade. În această perioadă, vestul Germaniei se confruntă cu inundații catastrofale în urma cărora 200.000 de case se află sub ape.

Mai aproape de “corpul” nostru, sudul României se luptă de câțiva ani cu un proces lent, dar sigur, de deșertificare, în timp ce o serie de studii indică faptul că o bună parte din nordul stațiunii Mamaia va fi “înghițită” de ape până în 2030. Comandă o șampanie Armand de Brignac de 20.000 de euro la Loft cât mai ai timp. Eu te-am avertizat. 

Specialiștii insistă de mai mulți ani că, dacă omenirea nu ia acțiuni concrete, schimbările climatice vor deveni ireversibile, moment în care vom fi nevoiți să ne adaptăm la condiții de mediu mult mai puțin favorabile. Pași mici pentru prevenirea încălzirii globale există de mai mult timp, însă aceștia nu sunt nici pe departe suficienți. 

Acesta este contextul în care Comisia Europeană a publicat la jumătatea lunii iulie un amplu plan numit “Fit for 55”, prin care Uniunea Europeană își propune să adopte o serie de măsuri radicale prin care să scadă emisiile de dioxid de carbon. 

Pachetul de măsuri vizează numeroase industrii, iar printre cele afectate se numără, inevitabil, și industria auto. Lucru deloc surprinzător dacă ne gândim că transportul pe șosea este responsabil pentru 11.9% din emisiile globale de dioxid de carbon, în timp ce sectorul transporturilor în ansamblu ajunge la 16.2% din emisiile globale de dioxid de carbon, potrivit datelor sintetizate de publicația științifică Our World in Data.

Industria auto este responsabilă de aproape 12% din totalul emisiilor. Foto: OurWorldinData

Situația din prezent

Actualul regulament al Uniunii Europene este deja restrictiv pentru constructorii auto și a impus pentru anul 2020 o limită de emisii de 95 grame de dioxid de carbon pe kilometru la nivelul flotei unui producător. De asemenea, planul aflat în prezent în vigoare menționează că emisiile de CO2 pentru mașini trebuie reduse cu 15% până în 2025 și cu 37.5% până în 2030, comparativ cu valorile din 2021. 

În expunerea de motive pentru noul plan “Fit for 55”, Uniunea Europeană susține însă că actualele reguli sunt prea blânde pentru îndeplinirea obiectivelor trasate. De exemplu, oficialii UE estimează că, în ritmul actual, doar 11% din parcul auto al Europei din 2030 va fi format din mașini electrice, iar acest procent ar urma să crească la 54% până în 2050. În schimb, pentru atingerea obiectivului de continent neutru din punct de vedere al emisiilor în 2050, UE estimează că între 88% și 99% din parcul auto ar trebui să fie format din mașini electrice și mașini hibride cu emisii de maxim 50 grame de CO2 pe kilometru. 

Pe de altă parte, UE citează un studiu realizat de compania de analiză JATO Dynamics potrivit căruia prețul mediu al unei mașini electrice a crescut în Europa cu 40% între 2011-2019, din cauza faptului că producătorii auto se concentrează pe lansarea de modele premium din segmentele mari, cu puține opțiuni în segmentul entry-level. 

Pe baza acestor statistici, Uniunea Europeană consideră că nu există nicio garanție că prețurile mașinilor electrice vor ajunge la paritate cu prețurile mașinilor cu motoare cu combustie internă, dacă nu sunt luate în calcul numeroasele bonusuri guvernamentale. 

O altă problemă semnalată de UE este infrastructura de stații de încărcare pentru mașini electrice, în contextul în care în 2020 existau doar 225.000 de puncte de încărcare în Europa, dintre care doar 25.000 de puncte ofereau încărcare cu peste 22 kW. În plus, cele mai multe stații de încărcare sunt disponibile în numai trei state europene, și anume Germania, Franța și Olanda

Numărul de stații de încărcare din fiecare stat UE în 2020. Foto: Europa.eu

Propuneri radicale pentru 2035

Pentru a-și putea indeplni obiectivul suprem de a deveni un continent neutru din punct de vedere al emisiilor până în 2050, Europa propune acum un nou pachet de reguli pentru toate industriile, iar cel dedicat industriei auto este unul care poate fi caracterizat drept dur. Toate măsurile sunt detaliate în cadrul unui document de 246 de pagini dedicat exclusiv industriei auto, care face parte dintr-un pachet complex de 13 legi. 

Astfel, începând din 2035, în Europa vor putea fi vândute doar “mașini electrice sau mașini cu emisii zero cu ajutorul tehnologiilor alternative”. Cu alte cuvinte, începând din 2035, nu vor mai putea fi vândute mașini noi cu motoare diesel sau pe benzină, iar în această categorie sunt incluse și mașinile hibride de orice fel, pentru că și acestea au la bază un motor termic. 

Unul dintre pașii intermediari în această direcție este reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030, de unde se trage de altfel și numele acestui plan (“Fit for 55”), comparativ cu nivelul de 37.5% stabilit anterior. Ulterior, între 2030 și 2050, vor fi stabilite noi ținte de reduceri ale emisiilor la intervale de 5 ani, pentru a oferi mai multă flexibilitate producătorilor auto să atingă obiectivul suprem din 2050. 

De asemenea, Europa propune ca în anul 2030 să elimine complet actualele bonusuri guvernamentale acordate pentru achiziționarea de mașini electrice și plug-in hybrid, sub pretextul că “o astfel de schemă nu este necesară în combinație cu obiectivele stricte pentru CO2.  

Tot începând din 2030 se va modifica și regulamentul cu privire la excepțiile de la aceste reguli. În prezent, constructorii care vând până în 10.000 de mașini pe an sunt exceptați de la regulile cu privire la emisii, însă UE propune ca din 2030 excepția sa se aplice doar în cazul producătorilor care comercializează cel mult 1.000 de mașini pe an. 

Până atunci, Uniunea Europeană propune însă și introducerea unor certificate de emisii pentru orice formă de transport rutier începând din 2026. Cel mai probabil, acestea vor funcționa după un model asemănător cu certificatele verzi pentru producătorii de energie electrică, ceea ce înseamnă că producătorii auto care nu își pot îndeplini obiectivul pentru reducerea de emisii vor putea cumpăra certificate de emisii de la constructori “verzi”. 

Nu este clar care vor fi prețurile acestor certificate, însă în mod cert costurile acestora vor fi transferate către utilizatorul final în prețul de vânzare al mașinii. În prezent, valoarea certificatelor verzi la energia electrică este de 0.063 lei pe kWh. 

“Din 2026, transporturile rutiere vor face obiectul comercializării certificatelor de emisii, ceea ce înseamnă că va exista un preț pentru poluare”, menționează Comisia Europeană. 

În practică, acest lucru înseamnă că, după anul 2026, prețurile mașinilor cu motoare diesel și pe benzină vor crește (și) din cauza acestor certificate, urmând astfel ca diferența comparativ cu prețurile mașinilor electrice să scadă. 

Cumpărătorii ar putea plăti certificate de emisii pentru mașinile diesel și pe benzină. Foto: Dreamstime.com

După aprobarea acestui plan ambițios, EU va emite până la sfârșitul anului 2025 un raport cu progresele înregistrate în această direcție. Ulterior, începând din 2026, raportul cu progrese va fi publicat o dată la doi ani.  

Pe baza tuturor acestor reguli noi, producătorii auto va trebui să se adapteze relativ rapid, însă Ursula von den Leyen, președinta Consiliului Europei, nu își face griji în această privință. “Este la latitudinea fiecărui producător auto să decidă cum își va adapta producția la noile ținte. Ei știu cum să dezvolte mașini noi sau carburanți noi”, a explicat ea.  

În schimb, Frans Tiemermans, șeful biroului de mediu al Uniunii Europene, a avut un mesaj mai emotiv. “Le vom cere multe cetățenilor europeni. Le vom cere multe și industriilor din Europa. Dar o facem pentru o cauză nobilă. O facem pentru a da umanității o șansă să lupte în continuare”, a menționat el. 

Reacția industriei auto

Așa cum se întâmplă frecvent la introducerea unor schimbări, părțile direct implicate au tendința să se împotrivească, iar acest lucru este valabil și în cazul industriei auto. Asociația Constructorilor Auto din Europa (ACEA) și-a exprimat îngrijorarea prin intermediul unui comunicat de presă semnat de președintele Oliver Zipse, care în același timp este și CEO-ul BMW. Acesta afirmă că nu este normal ca o tehnologie să fie interzisă și militează pentru mai multă implicare din partea UE pe teme precum infrastructura de stații de încărcare. “Interzicerea unei singure tehnologii nu este un pas rațional. Îndemnăm instituțiile UE să se concentreze pe inovație în loc să ceară sau să interzică o anume tehnologie. Fără o implicare masivă a tuturor părților, țintele propuse sunt pur și simplu imposibile”, a precizat el. 

O opinie asemănătoare are și Asociația Germană a Producătorilor Auto (VDA) prin vocea președintelui Hildegard Muller. “Reducerea la zero a emisiilor, propusă pentru 2035, înseamnă de fapt că planul Comisiei Europene interzice efectiv motoarele cu ardere internă, implicit hibrizii. Această decizie ar fi una anti-inovație și opusul deschiderii spre tehnologie. De asemenea, restricționează libertatea clienților de a alege”

În calitate de președinte ACEA, Oliver Zipse conduce corul nemulțumiților din industria auto. Foto: BMW

Există însă și constructori care privesc cu ochi buni această schimbare, iar cel mai vocal în acest sens este Volvo. “Țintele pentru 2030 și 2035 oferă industriei o șansă de a menține drumul spre un viitor electric și un timp sufucient pentru a elimina tehnologii ale trecutului. Borna 2035 este necesară dacă vrem ca industria noastră să ajute Uniunea Europeană să atingă neutralitatea climatică până în 2050”, precizează constructorul suedez într-un comunicat de presă. 

O atitudine mai nuanțată au cei de la Mercedes-Benz, care pun de asemenea accentul pe infrastructura de stații de încărcare. “Țintele propuse nu sunt nerealiste, dar vor necesita o restructurare majoră a societății. Doar instalarea unei infrastructuri de încărcare corecte este o problemă herculeană care implică restructurarea industriei energiei”

Cea mai așteptată reacție a fost, bineînțeles, cea a Grupului Volkswagen (VAG), cel mai mare producător auto din Europa și din lume. Iar răspunsul germanilor la propunerea Comisiei Europene este unul deschis și pozitiv:

Grupul Volkswagen salută direcția clară pe care o indică Comisia Europeană. Pachetul Fit for 55 arată faptul că instituția a înțeles urgența situației și că transformă propunerea Green Deal din teorie în practică. Transformarea Europei spre neutralitatea emisiilor este o oportunitate imensă. În lupta noastră contra schimbărilor climatice, Europa trebuie să fie liderul global.

Grupul Volkswagen pe pagina oficială de LinkedIn a companiei.

În încercarea de a demonstra că și-a făcut bine temele, Comisia Europeană menționează în documentul de aproape 250 de pagini o serie de efecte directe ale noului proiect, care au fost estimate de specialiști. 

Efect: crește prețul de producție pentru mașinile noi

Unul dintre efecte este creșterea prețurilor de producție pentru mașini, pe măsură ce constructorii auto se vor adapta la noile cerințe. Cât de mare va fi creșterea? 

Uniunea estimează că o mașină nouă vândută în 2030 va avea un preț de producție mai mare cu 300 – 550 de euro decât în prezent, în timp ce costurile pentru producția unei mașini în 2040 vor fi cu 1.400 – 1.700 de euro mai mari. 

Efect: scade costul total de întreținere pentru cumpărător

Pe de altă parte, UE susține că totalul costurilor (celebrul Total Cost of Ownership – TCO) pe care le va avea de suportat proprietarul care își cumpără o mașină nouă va scădea cu 330 – 600 de euro pentru o mașină nouă cumpărată în 2030, cu 970 – 2.200 de euro în 2035 și cu 2.800 – 3.100 de euro în 2040. 

În plus, cei care vor cumpăra mașini second-hand ar urma să aibă un TCO mai mic cu 860 – 1.600 de euro pentru o mașină din 2030 și cu 4.600 – 5.100 de euro pentru o mașină din 2040. 

UE promite un TCO mai mic pentru mașinile electrice comparativ cu mașinile cu motoare termice. Foto: Dreamstime.com

Efect: crește producția de baterii în Europa

Europa a produs doar 200.000 de baterii pentru mașini electrice în 2019, comparativ cu cele 400.000 de baterii produse de Statele Unite sau cu cele un milion de acumulatori realizați în China. 

Totuși, Uniunea Europeană estimează că producția de baterii de pe Bătrânul Continent va depăși cererea în preajma anului 2025, însă admite că în prezent situația nu este una foarte bună, în contextul în care materii prime precum litiu, cobalt și grafit sunt obținute în special din țări din afara UE.  

Europa a fondat în 2017 European Battery Alliance (EBA), care va investi 15 miliarde de euro în obținerea de materii prime pentru a crește producția europeană de baterii, iar UE speră că în timp reciclararea bateriilor de la mașinile electrice scoase din uz să reducă presiunea pe importul de materie primă. 

Tech Moment – Battery propulsion

Efect: crește consumul de energie electrică

Previziunile statistice emise de UE arată că în anul 2030 mașinile electrice vor consuma 2.8% din producția europeană de energie electrică, iar acest procent va crește până la circa 11% în anul 2040. 

Documentul oficial sugerează că această cotă din producția totală de energie electrică este una relativ scăzută, însă nu oferă niciun fel de informații suplimentare despre modul în care capacitatea de producție de energie electrică va crește. 

Acest lucru este cu atât mai dificil de înțeles cu cât creșterea necesarului de energie electrică va veni într-un context în care Europa încearcă să renunțe la producția de energie electrică din cărbuni, iar unele state europene în frunte cu Germania vor să renunțe și la producția de energie electrică în centrale nucleare.  

Rețelele de energie electrică riscă să fie suprasolicitate în viitor. Foto: Unsplash

Investiții de minim 80 de miliarde de euro în infrastructura de încărcare

Una dintre principalele provocări generate de creșterea numărului de mașini electrice va fi reprezentată de infrastructură de stații de încărcare. În cel mai pesimist scenariu, Uniunea Europeană estimează că investițiile necesare în infrastructura electrică vor fi cuprinse între 4 și 6 miliarde de euro pe an în perioada 2021 – 2040. Adică minim 80 de miliarde de euro in 20 de ani.

În plus, Uniunea susține că lucrează în prezent la standardizarea sistemelor de încărcare, în special a cablurilor de încărcare și a modalității efective de încărcare (cum ar fi activarea încărcării prin accesarea unei aplicații). 

Pe termen lung, Europa își propune însă o interoperabilitate completă între producătorii de mașini, stațiile de încărcare și furnizorii de servicii de mobilitate, dar și o dezvoltare a soluțiilor de tip vehicle-to-grid (V2G), prin care o mașină electrică să poată furniza energie în rețea. 

În plus, Uniunea susține că va sprijini financiar dezvoltarea unor tehnologii care să permită încărcarea mașinilor electrice în mers prin folosirea unor sisteme de încărcare integrate în șosea, dar și dezvoltarea încărcării wireless statice și dinamice. 

Europa are nevoie de investiții masive în rețelele de stații de încărcare. Foto: Ionity

Investiții necesare pentru sistemele energetice

Un aspect care pare însă absent din acest capitol este cel legat de capacitatea rețelelor de energie electrică naționale de a susține creșterea accelerată a numărului de mașini electrice de pe străzi, pe lângă creșterea efectivă a cantității de energie electrică produsă. 

De exemplu, Marea Britanie are un consum de circa 300 TWh, iar autoritățile estimează că, dacă toate mașinile ar fi electrice, acestea ar genera un consum suplimentar de 100 TWh. Practic, vorbim de o creștere cu circa 33% a cantității de energie electrică necesară, iar acest surplus va necesita și îmbunătățirea rețelelor de energie electrică. 

“Cererea totală în țară este de 300 TWh, așa că ar fi vorba despre încă o treime. Asta s-ar întâmpla dacă întregul sistem de transport ar fi decarbonizat. Sigur, asta nu se va întâmpla peste noapte”, apreciază Russell Fowler, manager la Național Grid, unul dintre furnizorii de energie electrică din Marea Britanie. 

În România, Ministerul Energiei a publicat anul trecut un proiect cu numele “Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050”, în care menționează că sistemul energetic din țara noastră are nevoie de investiții de 14 miliarde de euro până în anul 2030. Și asta fără să luăm în calcul eliminarea mașinilor cu motoare diesel și pe benzină. 

Construcția unor noi reactoare la Cernavoda ar asigura un surplus de energie electrică pentru România. Foto: NuclearElectrica

Efecte minore asupra forței de muncă

Uniunea Europeană anticipează de asemenea că impactul asupra numărului de locuri de muncă va fi unul limitat. De exemplu, UE se așteaptă la o reducere cu 4.000 de posturi a numărului de angajați din industria auto europeană până în 2030, corespunzătoare unei scăderi de 0.16%. În paralel, la nivelul economiei vor fi generate încă 24.000 de locuri de muncă. 

Pentru orizontul anului 2040 se anticipează o scădere a numărului de locuri de muncă cu 36.000 de posturi, simulan cu o creștere cu 477.000 de posturi din economie. Practic, mesajul este că muncitorii din industria auto își vor putea găsi cu ușurință locuri de muncă în alte domenii industriale. 

Efecte pentru proprietarul român de mașină electrică

Toate bune și frumoase, dar piața din România are anumite particularități specifice inclusiv în ceea ce privește modul de utilizare a unei mașini electrice.

Pentru numeroși șoferi români, una dintre principalele dileme este reprezentată de numărul de stații de încărcare. Vestea bună este însă că situația s-a îmbunătățit radical comparativ cu anii trecuți, iar o simplă privire aruncată pe PlugShare te va convinge de acest lucru. Există numeroase stații de încărcare în întreaga țară, cu multiple opțiuni în marile orașe. Sigur, nu exista încă niciun punct de încărcare la Mizil, de exemplu, dar în principiu este imposibil să nu găsești o stație de încărcare în drumul tău, indiferent în ce colț al țării călătorești. 

Astfel, nu ai motive să-ți faci griji dacă vrei să pleci în concediu într-un colț uitat de lume și nici măcar dacă locuiești la bloc și vrei să mergi zilnic cu mașina la birou. Până la urmă, statul la bloc nu te-a împiedicat să-ți cumperi o mașină diesel sau pe benzină, nu-i așa?

Deschide un pic ochii și vei observa un trend: numeroase stații de alimentare cu carburant tradițional instalează stații de încărcare pentru mașini electrice. MOL România este probabil cel mai bun exemplu în acest sens, iar cei de la Rompetrol, OMV și Petrom vin la rândul lor din urmă. De altfel, interzicerea vânzărilor de mașini diesel și pe benzină nu va face alteva decât să accentueze trendul prin care lanțurile de benzinării se adaptează și se transformă treptat în furnizori de energie electrică. 

În plus, lanțurile de supermarket-uri concurează deja cu benzinăriile la acest capitol. Gândește-te doar la Kaufland (cu stații furnizate de Renovatio) și Mega Image (cu stații oferite de Enel X). 

Iar dacă ai o mașină care se apropie de vârstă de 15 ani, analizează cu atenție opțiunile pe care le ai. Uniunea Europeană a solicitat României să adopte o strategie pentru a întineri parcul auto național, iar măsura la care se gândesc autoritățile locale este, desigur, un fel de taxa auto pentru toate mașinile cu o vechime mai mare de 15 ani. Poate n-ar fi rău să profiți de bonusul de 45.000 de lei acordat pentru mașinile electrice, atât cât va mai fi el disponibil în această formă. 

Enel X este una dintre rețelele de stații de încărcare din România. Foto: Enel X

Cum se pregătesc constructorii auto

Constructorii auto știu de mult timp ce le pregătește Uniunea Europeană, iar normele de poluare din ce în ce mai dure i-au forțat să gândească în avans unele strategii cu privire la gamele de modele. 

De aceea, propunerea oficială a Uniunii Europene a venit în contextul în care numeroși constructori anunțaseră deja că vor renunța la vânzarea de mașini diesel și pe benzină: Volvo (2030), Ford (2030), Mini (2030), Audi (2033) sau General Motors (2035). 

Detalii despre planurile actuale ale constructorilor auto în acest domeniu găsești în acest articol documentat de colegul Cornel

De asemenea, Marea Britanie va interzice vânzările de mașini diesel și pe benzină încă din 2030, în timp ce alte nouă state au solicitat Uniunii Europene stabilirea unui calendar concret pentru o astfel de decizie. Ei bine, tocmai l-au primit. 

Volvo este unul dintre primii constructori care va renunța la motoarele diesel și pe benzină. Foto: Volvo

Măsuri pentru alte industrii

Noul plan “Fit for 55” va afecta întreaga industrie a Europei, nu doar producătorii de mașini. Printre altele, Uniunea Europeană propune introducerea unor taxe pentru carburantul folosit în industria aviatică și promovarea combustibilor durabili, elemente care vor genera probabil o creștere a prețurilor la bilete. 

De asemenea, taxele pentru industria maritimă vor fi extinse și vor fi impuse taxe suplimentare pe produse a căror producție are loc în afara UE și necesită eliberări semnificative de dioxid de carbon precum ciment, fier, oțel sau aluminiu. 

Noile reguli afectează și industria construcțiilor, prin anumite restricții pentru utilizarea unor tehnologii mai puțin dăunătoare mediului înconjurător, segment pentru care UE va propune un fond de 72 de miliarde de euro în următorii 7 ani. 

Alte propuneri vizează renovarea anuală a unei suprafețe de cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice și creșterea ponderii energiei regenerabile pentru sistemele de termoficare și răcire cu 1.1 puncte procentuale pe an până în 2030. 

Nu în ultimul rând, Europa vrea ca 40% din energia electrică să provină din surse regenerabile în 2040, dublu comparativ cu anul 2019. 

Concluzii

Industria auto va juca un rol important în planul Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. De altfel, acest lucru nu ar trebui să constituie o supriza majoră, întrucât cifrele sunt clare: 7% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene este generat de industria auto, care oferă locuri de muncă directe și indirecte pentru 14.6 milioane de locuitori. În plus, în total, industria auto investește anual în cercetare aproape 70 de miliarde de euro. 

Noul proiect al Uniunii Europene va fi propus spre aprobare tuturor statelor membre și apoi supus la vot în Parlamentul European. Se estimează că întreaga procedură va dura circa 2 ani, astfel că proiectul ar putea fi adoptat în cursul anului 2023.