Peste 220.000 de metri pătrați are centrul Continental de la Sibiu. Un tur corespunzător al celor trei clădiri se întinde pe vreo 10 kilometri. Poate că acesta nu este cel mai îmbucurător lucru pe care să-l auzi în a opta zi a infotrip-ului Made In Romania, când picioarele tale vor doar să calce pedale, în drum spre destinația finală, București. Gazdele noastre, prevăzătoare, au evitat redundanța și ne-au pregătit un tur succint, care a început cu o prezentare statică. Am observat asta: buna organizare este unul dintre pilonii activității Continental, indiferent care este aceasta.
Odată ce vezi portofoliul de produse care iau naștere aici, te întrebi cum de încap toate în doar trei clădiri, care găzduiesc nu doar linii de producție, ci și departamente de cercetare și dezvoltare, alături de laboratoare de testare. Aproape 42 de milioane de componente sunt produse aici anual; vorbim de unități electronice de control pentru toate tipurile de aplicații care-ți trec prin minte, de la camere video, senzori și radare la sisteme de conducere autonomă și la comenzile pentru lumini, uși, scaune, antene, și chiar transmisii automate. Pe liniile de producție ale centrului Continental Sibiu iau naștere, de exemplu, unitățile de control pentru mult-lăudata transmisie DSG a Grupului Volkswagen. Anual, aproape un milion de astfel de unități se fabrică aici.
Roboți!
În plimbarea dintre departamente, începusem să-i povestesc unuia dintre colegi că cel mai tare m-a fascinat depozitul automatizat al centrului Continental Automotive din Timișoara, unde o suită de roboți cocoțați pe schele se coordonează singurei pentru a manipula cele 44.000 de cutii stocate acolo. Apoi mi-am dat seama că cel căruia-i vorbeam era, de fapt, un robot umblător, nu unul dintre colegii mei. Nu era biped, nu arăta ca un om, însă știa să-și croiască singur drumul pe holuri, între diferite departamente și depozitul Continental Sibiu.
Din cele 25 de AGV-uri – asta este denumirea lor oficială: Automated Guided Vehicles – care operează în centrul din Sibiu, 17 sunt repartizate depozitului care găzduiește circa 180000 de componente electronice. Dacă le pui pe toate una lângă alta, acoperi de trei ori distanța dintre Sibiu și Hanovra (acolo unde se află birourile centrale Continental).
AGV-urile depozitului parcurg cam 150 de kilometri pe zi. N-au nevoie de asistență: își găsesc singure drumul, știu să ocolească obstacole precum un Știrbu care s-a ancorat în mijlocului holului cu mandibula, iar atunci când nu sunt solicitați de către calculatorul central al depozitului să preia vreo comandă, roboții se duc singuri la încărcat. În centrul din Sibiu am simțit mai mult ca în oricare loc că viitorul este aici, acum. Și poartă girofar galben.
Incubatorul de idei
Pe lângă departamentele de cercetare și dezvoltare specifice, aici am găsit și un laborator de inovație. Mă rog, tot ce fac oamenii ăștia aici se numește inovație, indiferent în care cameră ai păși. Însă în InnoHub nu vorbim (doar) de soluții tehnice pentru ramura automotive, ci de proiecte care țin de optimizarea activității în interiorul centrului.
Spre exemplu, una dintre ideile deja materializate ale laboratorului de inovație este o brățară menită să-i ajute pe angajați să mențină distanțarea socială, în contextul știți-voi-care. Dacă două astfel de brățări se apropie la mai mult de 1.5 metri una de alta, dau semnal. Acest dispozitiv și-a găsit și o altă aplicație acum, când am învățat cu toții ce înseamnă distanțare socială și nu mai e nevoie de senzori, ci de vaccin: urmărește mișcarea operatorilor din anumite departamente, iar rezultatele sunt procesate în vederea găsirii unui traseu ideal. Mai puțini pași înseamnă mai puțină oboseală, până la urmă.
În timpul vizitei noastre am văzut cum este hrănită cu imagini Inteligența Artificială (IA) – un proces numit deep learning, adică învățare profundă – astfel încât algoritmul acesteia să fie cât se poate de precis. IA-ul este ca un copil cuminte care învață și care vrea să știe cât mai multe, așa că tot ce trebuie să faci este să-i arăți imagini similare, atât bune și rele, și să-i spui care-i cea bună și care-i cea rea. După cel puțin 1000 de imagini, sistemul începe să distingă binele de rău. Nu la nivel psihologic, ci practic. O abordare similară este folosită și la sistemele de recunoaștere a semnelor de circulație, de exemplu. Sau la sistemele de camere montate pe mașini.
Adiacent acestui laborator de inovație este cel de testare a aplicabilității. Numele este sugestiv: aici se testează fezabilitatea unui sistem. În teste se afla aici un cobot care inspecta calitatea unei piese.
Pe coboți i-am mai menționat și în articolele anterioare, pentru că i-am întâlnit pe mai toate liniile de producție Continental, numai că s-ar putea să-i fi descris diferit. Numele-i vine de la collaborative robot, adică un robot colaborativ. De regulă este un braț automatizat care a fost învățat să facă o serie de mișcări și pe care le face cu zero marjă de eroare. Și cu viteză considerabil de mare.
Cobotul din teste era ceva mai special, pentru că avea o cameră ultraperformantă și IA care să-l ajute să depisteze neregularități în cazul unui anumit tip de piesă electronică.
Oameni!
Cu atât de mulți roboți de toate felurile prin preajmă, te întrebi dacă mai e loc și de oameni. Este, este! Aici lucrează circa 4500 de angajați în acest moment, ceea ce face din centrul Continental din Sibiu cel mai mare angajator din zonă. La început, în 2003, erau doar 30. Iar în 2023 vor fi în jur de 5000.
Continental este unul dintre cei mai doriți angajatori din România conform studiilor de piață anuale care fac topuri de acest tip, iar centrul din Sibiu îl face să fie și unul dintre cei mai progresivi. Din 10 angajați care lucrează aici, 6 sunt bărbați și 4 sunt femei. Iar vârsta medie a angajaților este de 33 de ani.
Sunt câteva beneficii care atrag lumea la Continental Sibiu din toate colțurile țării, și nu vorbesc doar de pachetul salarial. Sau de oraș. Sau de faptul că numai în restaurant și în cafenea s-a investit un milion de euro. De exemplu, centrul are grădinița proprie în care angajații își lasă copiii cât timp ei dezvoltă, câteva zeci de metri mai încolo, camere care recunosc bicicliști. Și policlinică privată în incintă, ale cărei servicii pot fi solicitate atât de angajații Continental, cât și de familiile acestora.
Dar poate cel mai important aspect al implicării Continental într-o comunitate mai bună este centrul de instruire tehnică, unde se pot înscrie elevi de liceu, în sistem de învățământ dual. Această școală vocațională a debutat în 2018 cu o clasă de Electromecanică în care s-au înscris 30 de elevi.
Acum există patru clase, pe două calificări: Electronică și Electromecanică, adică circa 100 de elevi care și-au declarat intenția de a lucra în Continental după terminarea studiilor. Studiile durează trei ani, constă în studiu teoretic și laboratoare de practică dotate cu aparatură modernă și sunt acreditate de Ministerul Educației.
Pe drumul de întoarcere către București, după ce a șasea și ultima vizită la centrele Continental a fost încheiată, am ajuns cu colegul meu de mașină, bloggerul și antreprenorul Răzvan Baciu, la o concluzie: turul #MadeInRomania ne-a mai descrețit un pic frunțile.
Dacă e să întrebi 10 români ce crede despre țara noastră, mai bine de jumătate îți vor semnala probleme. Ce-i drept, probleme sunt în România. Tot timpul au fost, tot timpul vor fi. Ca peste tot în lume, de altfel. Important este să nu ignori și lucrurile bune care se întâmplă, în același timp, la noi în țară. Evoluția, pe oricare plan, începe cu speranța de mai bine. Completează ecuația cu o doză responsabilă de implicare și n-ai cum să obții decât un rezultat satisfăcător.
