Dacă e să fiu sincer cu tine, și cu mine, nu-s fanul prezentărilor statice ale mașinilor. Excepție ar fi unicatele sau prototipurile sau mașinile pe care oricum nu le-aș vedea pe stradă, pentru că nu sunt omologate. Însă, dacă e să merg și mai departe pe firul ăsta de gânduri, nici măcar în cazurile astea nu sunt mânat de interes. M-aș duce la o prezentare statică a unei mașini clasice, de exemplu, pentru că aia nu mai are nimic de demonstrat. De promis. A existat când a existat, a făcut istorie prin ceea ce a fost, tot ce mai rămâne este să ne uităm la ea, să o admirăm, și să ne gândim la vremurile în care a existat și la impactul pe care l-a produs la acea vreme.
Însă invitația BMW la Bratislava? Am acceptat-o și am onorat-o conștient. Pentru că e o chestie care se întâmplă cu BMW în zilele noastre și am vrut să aflu, să văd mai multe, la prima mână. Inițial, ne-am uitat toți la grilă. Că e prea mare, prea pătrată, prea lipsită de eleganța pe care o pretindem de la BMW. Apoi au venit farurile despărțite, pe i7 și X7. Probabil că acum te întrebi ce urmează. Și cred că știu răspunsul: acum urmează să începem noi să ne uităm la BMW ca la ceva mai mult decât o grilă și/sau niște faruri.
Întâlnirea cu noile BMW X7 și i7 a avut loc într-un muzeu de artă contemporană, adică locul acela în care preferi să nu intri pentru că ți-e teamă că n-o să înțelegi nimic. Sau ce trebuie. Și că o să apară pe net poza cu tine privind la un extinctor crezând că este unul dintre exponate. (Un sfat la îndemână ar fi să te uiți pe sub sprâncene la chestii. Cel mai sănătos însă ar fi că ești acolo ca să descoperi și să înțelegi lucruri noi, și nu e nicio rușine dacă nu te prinzi.) Important este să nu dai vina pe autor că a făcut o treabă proastă, doar pentru că ție nu-ți place lucrarea lui. Chiar și atunci când autorul este un producător de mașini, iar lucrarea este un model vârf-de-gamă.
Artă pe apa Dunării
Cu gândul acesta am ajuns la Danubiana, un muzeu de lângă Bratislava situat pe curgerea Dunării. Se descrie ca fiind unul dintre cele mai romantice muzee de artă contemporană din Europa, și e ușor de văzut de ce. Acum câțiva zeci de ani – parcă douăzeci, dacă bine-mi amintesc informația – aici nu putea exista nimic, pentru că variațiile de cotă ale fluviului erau atât de mari încât zona era integral inundată. Însă câteva lucrări la cursul său au făcut posibile construcțiile pe această limbă de pământ. Decizia de a construi un muzeu și nu un cartier rezidențial este aplaudabilă.
Dar nu pentru discuții imobiliare ai venit aici, ci pentru mașini. În momentul în care am ajuns noi acolo se desfășurau în paralel două expoziții. Una dintre ele, intitulată Retrospectivă, era dedicată artistului Ad Snijders. Cealaltă, Privilegiul Luxului, avea ca subiect principal noul BMW Seria 7. A fost, dacă vrei, o avanpremieră pentru Seria 7, vârful de gamă al bavarezilor, care „încalcă convențiile moderne și duce limitele estetice și tehnologice la un alt nivel”. Sigur, n-am fost acolo doar să ne uităm la o mașină – cu toate că atunci când mașina în cauză este noua Serie 7, e suficient, pentru că tot ai la ce să te uiți –, așa că expoziția a cuprins și alte modele relevante, în acest moment, pentru identitatea brandului.
BMW i7
Faptul că noua generație a limuzinei supreme de la BMW arată diferit este puțin spus. Și nu pot să-ți confirm că văzută live, și nu prin filtrele fotografice, diferă cu mult. Este impunătoare din oricare unghi ai privi-o. Este altceva. Un motiv suficient ca privitorii și în special admiratorii BMW să strâmbe din nas, să ridice din sprâncene, să scrâșnească din dinți și să dea din taste că iată, nici BMW nu mai e ce-a fost. Dacă Miley Cyrus a supraviețuit tranziției de la Hannah Montana la artista polivalentă care este astăzi, sunt convins că și în cazul lui BMW această undă de șoc o să treacă.
Pentru că noua Serie 7 este mai mult decât un BMW cu aspect trivial. De fapt, esteticul ar fi trebuit să fie primul indiciu că ce încearcă să facă nemții este mai mult decât să ne dărâme mandibulele cu noua sa față.
BMW îndrumă segmentul de lux într-o nouă eră, modelată de inovații în domeniile sustenabilității și digitalizării. Cu noua Serie 7, cel mai de succes producător de mașini premium creează noi modalități avangardiste de a oferi plăcere a condusului, confort inegalabil la drum lung și o experiență digitală de top. Elementul central al acestei reinterpretări este BMW i7.
Și îți dai seama de asta imediat ce arunci o privire la interior, care privește la tine din viitor. Sigur, are volan și pedale, deci poate fi condusă liniștit cu permisul de categoria B. O să-ți fie mai greu să înțelegi la început unde sunt anumite comenzi. Le vei găsi probabil în Interaction Bar, dunga aia ca de cristal, iluminată, care se întinde pe aproape toată lungimea bordului.
Apoi ai ecranele alea curbate, pe care le-ai văzut pe iX pentru prima dată și care încorporează toate informațiile de care ai nevoie, plus alte câteva de care probabil nu ai nevoie. Pe consola centrală încă există butonul de iDrive, cu ajutorul căruia să navighezi familiar prin infotainmentul BMW Operating System 8, însă acum dispui și de funcții avansate de comandă vocală, în cazul în care ești pregătit să duci la un alt nivel comunicarea cu mașina.
Însă indiferent ce are să-ți ofere Seria 7 ca motorizare – las mai jos articolul lui Cornel, în care detaliază situația –, locul în care trebuie să fii este unul dintre cele din spate. Nu că spațiul ar fi fost până acum o problemă în Seria 7, însă odată cu noua generație nu mai este deloc; BMW a decis să nu ofere limuzina decât în versiunea lungă de ampatament, adică de peste 3,2 metri, deci fotoliile din spate sunt direct din alea de lounge. Adică numai bune să te uiți la filme, sau să faci business, sau ce mai fac oamenii de succes atunci când sunt purtați dintr-un loc în altul în Seria 7.
Îți poți transforma locurile din spate într-un mini cinema, pentru că ai un ecran care se rabatează din plafon. Când îl activezi, zona din spate se întunecă suficient cât să nu fii deranjat. Iar sistemul audio 4D are 36 de incinte. Nu mă întreba unde au încăput atâtea, cert este că ai și în scaune. Iar efectul este absolut minunat. Iar tableta pe care o aveai în cotieră a dispărut, pentru că acum ai ecrane pe fiecare dintre mânerele portierelor. Aici ai înglobate toate comenzile relevante pentru pasagerii locurilor din spate. Pe lângă ele găsești și butonul de deschidere a portierei, care acum poate fi operată electric. Da, ai citit bine: portierele se deschid singure, atunci când le ceri.
În Seria 7 te simți ca în nicio altă mașină pe care o găsești acum pe piață. Poate de asta înțeleg și apreciez curajul BMW de a transmite asta și prin designul exterior, în privința căruia îmi este greu să mă exprim. Îmi place și nu-mi place în același timp. Însă nu găsesc un loc mai bun de prezentare decât într-un muzeu de artă contemporană.
BMW X7 facelift
Dacă e să o luăm cronologic, X7 a fost primul model BMW care să se prezinte în fața publicului cu blocuri optice defalcate. De altfel, doar aceste două modele – X7, respectiv Seria 7/i7 – vor avea această trăsătură distinctă, un diferențiator al vârfului de gamă.
Printre noutățile pe care le aduce acest facelift se numără și jantele de 23 de inchi, cele mai mari oferite vreodată de BMW pe mașinile sale. Nu ai nevoie de ele, dar o să-ți fie greu să nu ți le iei, pentru că schimbă (în bine) proporțiile acestui munte de lux.
La interior primește și el ecranele duble, accesorii noi pentru planșa de bord, și șapte locuri ca dotare standard. Opțional, ți-l poți comanda cu șase locuri individuale. Tot pe lista de dotări standard intră acum și plafonul panoramic. Și suspensia pneumatică. Dacă vrei – nu am să te întreb de ce, nu judec – să-l faci mai dinamic, ți-l poți configura cu bare stabilizatoare active.
The 8 X Jeff Koons
Printre exponatele de la Danubiana se număra și unul dintre cele 99 de exemplare ale ediției speciale The 8 X Jeff Koons – primul art car de la BMW care nu este unicat. Dar nu-ți face griji, că nu o să treci neobservat, indiferent unde ai merge.
Despre mașina asta avem un articol dedicat, așa că am să evit redundanța și am să te invit la lectură direct acolo.
Totul ca la carte
Am fost invitați la un moment dat și într-o cameră de vizionare, unde ni s-a explicat, printr-o prezentare cuprinzătoare, care sunt direcțiile BMW în ceea ce ține de sustenabilitate și protecție a mediului. Multe cifre s-au perindat prin fața ochilor noștri sparți de nesomn – viața e frumoasă până când trebuie să te trezești la 04:00 ca să prinzi un avion –, însă cred că am reținut ideile cele mai importante.
Una ar fi că BMW își propune ca în 2050 să devină neutru din punct de vedere al amprentei de carbon. Asta înseamnă emisii de 0 g de dioxid de carbon per ciclu de producție. În 2019, cifra anuală era de circa 54 de tone. Până în 2030, BMW vrea să o coboare la 21,6 tone. Iar în 2050, să fie zero.
Pentru asta, BMW vrea să controleze nu doar ce face în fabricile sale, care deja folosesc energie verde pentru a funcționa, ci întregul ciclu de producție, începând cu aprovizionarea de la distribuitori.
O abordare sănătoasă în această direcție este cea a economiei circulare, care mizează pe folosirea materialelor reciclate, pe sporirea durabilității/fiabilității materialelor folosite, pe proiectarea (desenarea, dacă vrei) mașinilor astfel încât să fie ușor de demontat și reciclat, și nu în ultimul rând pe folosirea materialelor reciclabile în producția bateriilor electrice.
În scurtele momente de halucinație cauzate de forțarea de a ține ochii deschiși, mi-am imaginat acest drum inițiatic al neutralității de carbon ca o rutină de exerciții. Nu vezi rezultate după prima săptămână, sau poate după prima lună, însă simplul fapt că tu continui să te chinui te apropie de țel. BMW deja s-a apucat de flotări în direcția asta. Să le urăm spor!
