Într-adevăr, Range Rover poate fi considerat un vehicul 4 în 1. E o mașină de lux pe care s-o folosești 7 zile din 7, e un vehicul de agrement care să te poarte de-a lungul și de-a latul lumii pe autostrăzi, e o mașină de înaltă performanță pentru călătoriile lungi și e un model cross-country în adevăratul sens al cuvântului.

Phil Popham, ex-director general Land Rover, la aniversarea de 40 de ani a lui Range Rover.

Între timp, Range Rover a mai îmbătrânit, însă ADN-ul mașinii lansate acum 52 de ani este prezent și astăzi.

A fi sau a nu fi

La scurt timp de la debutul lui Land Rover, oficialii companiei britanice au abordat ideea lansării unui model care să fie ceva mai confortabil pe orice tip de drum și care să se adreseze nu doar industriașilor și fermierilor. Ideea n-a fost deloc rea, doar că se întâmpla într-o perioadă în care Europa se afla într-o continuă transformare și reorganizare post război.

Prima încercare a venit chiar pe structura lui Land Rover: o colaborare cu Tickford, un carosier recunoscut pentru formele sale puse pe șolduri de Rolls-Royce și Lagonda. Vânzări? Aproape inexistente. A fost Ahead of its time, cum zic englezii.

Cumva, proiectul unui model Rover orientat spre o categorie mai largă de clienți n-a rămas blocat. Au existat o serie de transformări aplicate sedanului Rover P4, însă rezultatul final – un fel de break allroad din zilele noastre – n-a ajuns niciodată în producția de serie. Proiectul s-a numit Road Rover, însă din cauza timpului mare de dezvoltare, oficialii mărcii au decis să pună punct acestei posibile conversii.

Dosar închis și clasat.

Și totuși, în prima jumătate a anilor ’60, conducerea mărcii n-a mai putut amâna momentul. Departamentul de marketing a pus pe masă un studiu de piață realizat în SUA în care scria că mulți clienți își doreau un Land Rover pe care să-l folosească tot timpul, indiferent de destinație. Ford Bronco, Jeep Wagoneer și Toyota Land Cruiser deveniseră actori importanți în segment, iar oficialii Rover aveau de recuperat.

În 1966, Charles Spencer King și Gordon Bashford au fost cei doi ingineri desemnați să realizeze proiectul, iar partea de design urma să fie asigurată de David Bache.

Ideea era ca noul model să îmbine confortul și abilitățile de șosea ale unei limuzine Rover cu aptitudinile în off-road ale lui Land Rover.

Charles Spencer King despre proiectul pe care trebuia să-l dezvolte.

Velar

Trecerea Rover în familia British Leyland a adus o întârziere de un an pentru proiectul coordonat de King și Bashford. Odată venită ștampila din partea noii conduceri, angajații au construit 10 prototipuri.

Accidental, unul dintre oficialii mărcii a observat prototipurile folosite în timpul testelor tehnice. Pentru a ascunde formele exterioare, King și Bashford au fabricat o serie de panouri pe care le atașau caroseriei, iar reprezentantul conducerii a văzut în asta o idee bună. I-a cerut lui Bache să renunțe la liniile inițiale și să continue după noua direcție.

Cunoscut intern sub numele 100-inch station wagon, prototipul scos în lume pentru testele rutiere s-a numit Velar – din cuvântul latin velare (a acoperi). Practic, o modalitate prin care cei implicați în proiect voiau să ascundă identitatea viitorului model. Dezvoltarea a durat aproape patru ani – din 1967 și până la începutul lui 1970, iar în toată această perioadă, britanicii au fost testat în condiții extreme din Europa și Africa de Nord.

Ce mai lipsea? Un nume.

Iar Tony Poole, unul dintre oamenii cu care David Bache colabora pe partea de design, i-a spus Range Rover. Chiar dacă Velar a rămas ulterior în mintea oamenilor de marketing și-n sertarele cu nume înregistrate.

Clasicul

În 17 iunie 1970, la Cornwall, oficialii mărcii au invitat presa să testeze noul Range Rover. Era prima ieșire pe scenă.

Iar publicul l-a iubit din prima. Atât de mult, încât compania nu prea făcea față comenzilor, iar o parte dintre cei care și-au primit mașinile le-au vândut mai scump imediat după livrare – au avut și britanicii samsarii lor.

Sub capotă, inginerii au pus un V6 de 3,5 litri, iar suspensia cu arcuri și sistemul de tracțiune integrală permanentă completau tabloul tehnic. În schimb, la interior nu exista luxul pe care ți-l imaginezi: podeaua era la nivelul pragurilor – ca să poți scoate cu ușurință noroiul și nisipul din mașină – panoul de bord era fabricat din plastic, iar scaunele, îmbrăcate în vinilin.

Pachetul tehnic indica din start că Range Rover nu concurează cu latura utilitară a lui Land Rover. Totuși, inginerii n-au uitat de abilitățile în off-road, iar pentru a testa capacitățile noului Range Rover în afara asfaltului, exploratorul John Blashford Snell și câțiva soldați britanici au pornit în Trans-Americas Expedition.

În decembrie 1971, două exemplare Range Rover au plecat din Anchorage, Alaska și au traversat întreg continentul american până în Tierra del Fuego, Argentina. Expediția s-a încheiat în august 1972, iar în pe parcursul ei, echipajele au traversat și Darien Gap, jungla situată între Columbia și Panama care și astăzi este considerată una dintre cele mai dure zone din lume.

Doi ani mai târziu, un exemplar Range Rover mai bifează o bornă importantă: traversează deșertul Sahara de la vest la est în 100 de zile. Practic, cele două evenimente aveau să-i asigure lui Range Rover o imagine de malină indestructibilă. Potrivită pentru off-road.

Adevăratul succes în fața publicului vine însă în 1979, anul în care un Range Rover câștigă prima ediție a Raliului Dakar, un eveniment care astăzi este considerat drept cea mai dură competiție de rally-raid din lume.

Pe scara valorilor

Inițial, Range Rover n-a fost gândit neapărat ca un model premium sau de lux, ci ca o variantă mai prietenoasă și mai confortabilă a lui Land Rover. Totuși, în anii de după lansare, lucrurile s-au schimbat, iar constructorul a adăugat elemente care să îmbunătățească atmosfera de la interior.

Este singura mașină care se simte acasă în Park Lane, în Sahara, în Darien Gap, pe un circuit și pe un câmp proaspăt arat.

Publicația Motor despre Range Rover în 1974.

Unele dintre cele mai importante schimbări care aveau să-l ridice pe Range Rover pe scara valorilor s-au petrecut în 1981. În primul rând, pentru un plus în dreptul caracterului practic, compania lansează versiunea cu cinci uși. În al doilea rând, în colaborare cu revista de fashion Vogue, britanicii pun pe piață ediția specială In Vogue.

Apoi, britanicii vin cu opțiunea unei transmisii automate, dar și cu o motorizare diesel. Practic, constructorul încearcă să ofere soluții pentru o paletă cât mai variată de clienți. La jumătatea anilor ’80, un Range Rover putea fi configurat cu panouri exterioare din lemn, cu accesorii îmbrăcate în piele, cu scaune cu reglaj electric și chiar și cu un plafon panoramic.

Până la finalul carierei, prima generație Range Rover bifează peste 317.000 de unități.

Pegasus

În 1994, conducerea mărcii anunță lansarea celei de-a doua generații Range Rover. Primul devine Classic, iar al doilea va purta numele P38A – după numărul clădirii în care lucra echipa de dezvoltare.

Și sarcina realizării unui nou Range Rover n-a fost simplă deloc. În proiectele mărcii apăruse deja Land Rover Discovery, iar echipa trebuia să transforme complet noul Range Rover și să-l așeze sus în gamă.

Recrearea unui clasic precum Range Rover a fost o mare provocare. Și nu una ușoară. A trebuit să venim cu un design familiar, dar contemporan, care să încânte clienții și să atragă publicul iubitor de mașini de lux.

George Thomson, fost designer șef al Land Rover.

Pe lângă echipa de design a lui Thomson, compania a apelat și la alte case de design: Bertone, Pininfarina și Italdesign. La final, a fost ales un proiect in-house realizat cu colaborarea lui Bertone, iar rezultatul nu se îndepărta foarte mult de liniile clasicului Range Rover.

Rezultatul final a fost unul pe măsura așteptărilor: Range Rover devenise un SUV de lux. Clienții găseau finisaje care până atunci erau folosite pe limuzine, iar pachetul tehnic a fost rafinat – de la motoare la suspensia pneumatică. În plus, constructorul punea la dispoziția clienților un sistem de navigație prin satelit și chiar și servicii TV. Odată cu a doua generație, Land Rover introduce și seria Autobiography, o versiune pe care clienții o puteau personaliza cu o serie de accesorii.

Și cum Land Rover devenise între timp parte a grupului BMW, inginerii au încercat să încrucișeze concepte britanice cu cele bavareze. Fără succes.

Deși a doua generație Range Rover devenise un SUV în toată regula și se adresa unui public înstărit, reprezentanții mărcii au considerat că unele elemente nu sunt demne de filozofia mărcii. Rezultatul? A doua generație n-a stat prea mult pe piață, dezvoltarea unui nou Range Rover fiind începută în 1995 – la un an după debutul lui P38A.

BMW, Ford și Tata Motors

Pentru a treia generație Range Rover, compania a lucrat cu o echipă internă, cu o echipă BMW, dar a și trimis cerieri către alți caroserieri importanți. La fel ca a doua generație, designul a fost ales tot pe baza unui proiect in-house. S-a numit L30, iar Phil Simmons, cel care a dat naștere conceptului, a declarat că liniile trasate de el au fost inspirate de clasicul Range Rover și de ambarcațiunile de viteză produse de Riva.

Apoi a venit partea tehnică: structură monococă, electronică și motoare germane, plus o suspensie pneumatică menită să asigure atât confort cât și performanțe în off-road. Grupul Rover trece sub umbrela Ford, noul Range Rover este redenumit L322, însă până la primul facelift merge pe configurația cu accesorii BMW. S-a întâmplat între 2001 și 2005.

După facelift, Range Rover împrumută motoare din gama Jaguar și Ford, iar finalul carierei aduce noutăți tehnice importante: adoptarea sistemului Terrain Response și a unui motor de 5,0 litri. Ultima actualizare a celei de-a treia generații apare în 2010, însă un nou Range Rover era doar la doi ani distanță. Și încă ceva: în tot timpul acesta, compania a mai trecut printr-o schimbare majoră: a ieșit Ford, a intrat Tata Motors.

Se strânge piața

La începutul deceniului trecut, constructorii începeau deja să experimenteze pe piața de SUV-uri. Cine ar fi putut spune atunci că, în mai puțin de 10 ani, acest tip de caroserie va domina străzile din Europa și nu numai?

În segmentele de lux și premium, Range Rover întâlnește din ce în ce mai mulți rivali. BMW, Audi sau Porsche încercau să se poziționeze cât mai aproape de standardul pe care modelul britanic îl stabilise.

A patra generație a SUV-ului britanic trece printr-un program major de reducere a masei. Mulțumită elementelor din aluminiu, noul Range Rover (L405) e cu peste 400 de kilograme mai ușor decât modelul pe care îl înlocuia. Motoarele vin din gama Jaguar, iar comportamentul rutier este și el mult îmbunătățit. Interiorul continuă să fie transformat și adaptat nevoilor moderne, iar accentul rămâne pus pe partea de lux.

Cel mai nou

În 2021, Land Rover a prezentat a cincea generație Range Rover (L460). Cu un design care încă are trăsături ce derivă din originalul Range Rover, noua generație plusează la toate capitolele: de la tehnic la dotări de interior. Puntea spate a fost înlocuită și include roți directoare, iar suspensia penumatică își poate schimba comportamentul în funcție de datele primite de la sistemul de navigație. Clienții pot alege din motorizări diesel mild-hybrid, benzină mild-hybrid și plug-in hybrid.

În plus, Jaguar Land Rover pregătește electrificarea în masă. Planurile au fost stabilite de câțiva ani, iar în 2024, publicul va asista la o premieră: lansarea primului Range Rover electric. O eră nouă pentru off-roaderul prietenos care s-a transformat în SUV de lux.