Cu toată că acțiunea e centrată în Marea Britanie, titlul n-are nicio legătură cu cartea autobiografică a Prințului Harry. E doar povestea lui Land Rover Discovery, o rezervă gândită să umple golul format odată cu transformarea lui Range Rover într-un SUV de lux.

La finalul anilor ’80, compania britanică Land Rover avea în gamă doar două modele: off-roaderul cu același nume (ulterior redenumit Defender) și SUV-ul Range Rover, o mașină bună la toate – așa cum au numit-o oficialii mărcii – născută din dorința de a câștiga un public cât mai numeros. Doar că, de-a lungul carierei sale, ideea din spatele lui Range Rover s-a tot schimbat, iar mașina a ajuns să sară peste clase și să se poziționeze într-un segment nou pentru mulți: SUV de lux.

În timpul în care Range Rover scăpa de plasticul de pe bord și trecea la materiale cu texturi care puteau fi recunoscute doar de cei cu titluri nobiliare din Marea Britanie, rivalii producătorului britanic lansau hituri după hituri. Toyota, Suzuki, Mitsubishi, Daihatsu și Nissan puneau în fața publicului mașini cu abilități foarte bune în off-road, dar și cu elemente care nu te-ar fi deranjat cu nimic în timpul ieșirilor la operă.

Project Jay

La începutul anilor ’70, grupul de companii auto British Leyland coordona destinele mărcilor din Regat. Sub conducerea conglomeratului erau branduri care nu doar că aduceau profit, dar aveau și o imagine bună în afara granițelor Marii Britanii. Și totuși, gestionarea incorectă a resurselor a dus la o naționalizare parțială. Ulterior, spre finalul aceleiași decade, o parte dintre mărcile care semnau condica în birourile British Leyland devin de sine stătătoare.

Printre ele și Land Rover.

Situația economică nu era una favorabilă, iar începutul noului deceniu (anii ’80) a fost puternic marcat de a doua mare criză a petrolului. În toată această conjunctură, Land Rover trebuia să găsească o soluție pentru a supraviețui. Land Rover Series III devenise un model cunoscut, însă rămăsese în continuare la stadiul de “vehicul utilitar”.

Range Rover, al doilea model din gamă, deși încă se afla la prima generație – denumită ulterior Classic – era continuu împins din ce în ce mai sus în ierarhia socială.

În vederea reorganizării, conducerea a recurs la o metodă drastică: a închis 13 centre de producție, activitatea fiind concentrată la Solihull. Apoi, s-a decis realizarea unui nou model. Al treilea din gamă. Tot ce-și doreau oficialii era să oprească din avântul pe care japonezii l-au luat în Europa odată cu lansarea unor modele de off-road.

Sub indicativul intern Project Jay, inginerii și tehnicienii au început să lucreze la al treilea model al mărcii. Liniile au fost clare: cei implicați trebuiau să pornească de la arhitectura lui Range Rover și să preia cât se mai multe elemente deja existente, însă fără să pluseze prea mult pe partea de design și echipamente interioare.

Între 1987 – anul în care Project Jay a primit undă verde – și 1989 – anul prezentării, o echipă dedicată a lucrat din greu pentru a oferi publicului un Land Rover puțin diferit. Unul cu adevărat dedicat piețelor. Comercial, dacă vreți.

Instant hit

E un vehicul de agrement care n-a fost gândit pentru sectorul de lux. Discovery, dacă doriți, este pentru Yuppies – tinerii din clasa medie-superioară -, iar Ranger Rover este pentru cei care au depășit deja acest stadiu

declara Chris Woodark, directorul comercial Land Rover, despre noul Discovery în momentul lansării.

Prezentarea lui Discovery a avut loc la Frankfurt, iar echipa britanică se achitase de toate îndatoririle: noul model continua să ofere din ADN-ul care a consacrat marca la pachet cu un design fresh și cu un interior care să nu atenteze la poziția de lider a lui Range Rover. Tot pentru a-l proteja pe Range Rover, Discovery a fost lansat inițial doar în versiune cu trei uși.

Printre rezultatele imediate s-a numărat și faptul că un inginer de origine niponă a fost escortat în afara Salonului Auto de la Frankfurt după ce s-a gândit să taie bucăți din interiorul lui Discovery. Omul voia să afle cum de le-au ieșit britanicilor plasticele moi și finisajele bine închegate.

La scurt timp de la debut, presa auto din Marea Britanie avea doar cuvinte de laudă la adresa lui Discovery. Ba mai mult, a fost încoronat – la figurat – drept noul campion al industriei auto britanice, în timp ce japonezii erau trimiși să-și reorganizeze proiectele și s-o ia de la zero. Cam atât de bine era privit Discovery în 1989.

Gama de motorizări n-a fost una complexă. Clienții puteau alege fie un V8 de 3,5 litri benzină – propulsor deja consacrat în familia Land Rover -, fie un turbodiesel de 2,5 litri cu patru cilindri (200 TDi). Acesta din urmă era o idee dezvoltată in-house și se adresa, în mare măsură, celor care se bazau pe abilitățile de tractare ale lui Discovery. Desigur, indiferent de alegerea făcută, modelul era echipat cu un sistem de tracțiune integrală permanentă.

Și cum publicul dicta, Discovery primește un nou set de portiere un an mai târziu. La fel ca până atunci, clienții puteau comanda versiuni cu cinci și șapte locuri (scaunele de pe rândul al treilea erau poziționate față în față).

Și tot pentru public, Land Rover decide să aducă în gamă o transmisie automată cu patru trepte (disponibilă alături de propulsorul diesel) și o motorizare nouă: 2,0 litri MPi. Aceasta din urmă a fost gândită pentru cei care nu-și doreau un diesel, dar în special pentru cei care nu erau dispuși să plătească taxele mari pentru acel V8 de 3,5 litri. Rezultatul n-a fost cel așteptat: noua versiune devenea cea mai puțin puternică dintre toate, iar atunci când era pusă la treabă cu adevărat consuma la fel de mult ca motorul V8. Era văzută de clienți drept versiunea pe care o cumpărai doar dacă nu aveai altă soluție, motiv pentru care oficialii decid s-o scoată de pe piețele principale.

Istoria a rezolvat și problema asta, însă: s-au produs puțin peste 1.000 de unități, iar astăzi e considerată o mașină rara avis. De colecție.

Primele modificări adevărate apar în 1994. Un fel de facelift al zilelor noastre: motoare mai puternice și mai mari (2,5 litri diesel și 3,9 litri V8), mici noutăți de ordin tehnic și un plus în dreptul sistemelor de siguranță. Totodată, Discovery debutează în SUA, aceeași piață care a contribuit major la transformarea lui Range Rover.

Tempest

În 1998, Land Rover – intrați între timp în Grupul BMW – lansează a doua generație Discovery. Nume de cod: Tempest. Producătorul britanic l-a promovat drept “nou în proporție de 85%”. Dacă te-ai fi jucat de-a “Ghicește diferențele”, răspunsul corect ar fi fost 720.

În primul rând, panourile de caroserie au fost proiectate să inspire mai puțin “a vehicul utilitar”, iar structura de rezistență a fost îmbunătățită. În tot cu schimbările din gama Defender, noul Discovery beneficia de motoare moderne: 2,5 litri diesel cu cinci cilindri în linie (derivat din oferta Rover ) și un V8 de 3,9 litri (cu ceva mai multă electronică față de vechea variantă). Apar și suspensii mai cizelate, plus un sistem electronic capabil să te aducă de unul singur la orizontală atunci când coborai pantele. Hill Descent Control, așa cum îl știm și-l găsim astăzi în oferta multor constructori.

Odată cu creșterea popularității lui Defender au apărut și companii care ofereau kituri off-road. Suspensii și mai zdravene, ranforsări ale caroseriei, protecții în plus și alte echipamente care să-ți transforme mașina într-un Go Anywhere Vehicle.

Cu toate că Defender era prezent în gamă, divizia Special Vehicles a gândit și o versiune orientată și mai mult către latura utilitară. S-a numit Discovery II Commercial și era, în esență, o utilitară bazată pe modelul britanic. Producția a avut loc într-o serie mică.

Ford și de la capăt

Land Rover este un brand global extraordinar cu o moștenire minunată.

un oficial Ford în momentul în care au fost finalizate actele pentru transferul Land Rover din portofoliul BMW în cel al mărcii americane.

Schimbările impuse de americani s-au simțit rapid. Pentru Discovery, primul pas a fost făcut în 2004, anul lansării celei de-a treia generații. Discovery II fusese mai mult un spin-off dezvoltat pe șasiul primei generații, însă Discovery III era de-a dreptul nou-nouț. Britanicii au adus pe piață un model la fel de capabil în off-road, dar cu o configurație care îmbina șasiul clasic cu o structură monococă. În plus, suspensia a fost complet schimbată. Apare, în premieră pe modelul britanic, o suspensie pneumatică independentă cu o configurație capabilă să execute mișcări ample în off-road. Și nu doar atât.

Noul Discovery era echipat cu sistemul electronic numit Terrain Response, o armată digitală gata să-i ajute în afara asfaltului chiar și pe novici. Și totuși, de ce a optat Land Rover pentru o soluție care să transforme radical și comportamentul pe asfalt al lui Discovery? Răspunsul e simplu: afluxul de SUV-uri venit din partea producătorilor premium din Europa.

Gama de motorizări a fost împrumutată de la Jaguar sau Ford. În funcție de piața de desfacere, Discovery III putea fi comandat cu un motor diesel V6 de 2,7 litri, cu un V6 benzină sau cu un V8 benzină.

Și cum Ford își dorea și mai mult de la marca britanică, tot în 2004 își face apariția și Range Rover Sport. Cu excepția numelui, n-avea nimic în comun cu SUV-ul de lux. Din contră, la bază, noul SUV era o versiune premium a lui Discovery III.

Sub conducerea Tata Motors

La începutul anului 2008, Land Rover își schimbă din nou proprietarul. De această dată, în locul Ford vine grupul indian Tata Motors. La doar un an de la acest moment, britanicii aduc pe piață Discovery 4. Deși a fost promovată drept o generație nouă, mare parte dintre elementele folosite fuseseră preluate de pe modelul anterior.

Dar nu te gândi că nu s-au întâmplat și lucruri mărețe în materie de modificări. Structura de rezistență, suspensiile, sistemul de frânare și transmisiile fuseseră îmbunătățite. Gama de motorizări n-a scăpat de transformări, iar în momentul debutului propulsoarele diesel disponibile promiteau un consum mai bun și emisii mai mici. Deja intram într-o perioadă în care producătorii erau din ce în ce mai îngrădiți de reglementările în materie de emisii.

Pe schimbul lui Discovery 4 a fost atinsă una dintre cele mai importante borne: un milion de unități produse de la debut. Se întâmpla în martie 2012, la 23 de ani de la prezentarea oficială a primei generații. Și s-au adus baloane și s-a tăiat și tort, dar cel mai important moment a fost startul în expediția numită the Journey of Discovery.

La fel ca în anii ’50 – când două exemplare Land Rover (actualul Defender) au pornit din Londra și s-au oprit tocmai în Singapore – oficialii mărcii au vrut să demonstreze de această dată că Discovery a rămas un model al cărui ADN încă sintetizează aventură. Proiectul a pornit din Birmingham, locul de naștere al exemplarului Discovery cu numărul un milion, iar punctul final a fost Beijing.

A fost o călătorie relevantă pentru Land Rover: să iei un vehicul emblematic din locul său de naștere și să-l trimiți să traverseze unele dintre cele mai dure suprafețe până să ajungă pe una dintre piețele în creștere.

a declarat John Edwards, directorul global de brand Land Rover.

Startul festiv a avut loc la Salonul Auto de la Geneva, iar pe scenă SUV-ul a fost însoțit de alte câteva modele emblematice: un Land Rover Series I din 1957, un Discovery de primă generație din 1989 și un Discovery amfibiu din 1990.

50 de zile a durat expediția, iar caravana a trecut prin 78 de orașe și a parcurs peste 16.000 de kilometri. Cel mai înalt punct atins a fost la 3.700 de metri (pasul Torugart), iar cel mai jos punct la 10 metri sub nivelul mării (Turfan, China). Țelul acestui proiect? Exemplarul Discovery cu numărul un milion a ajuns la timp la deschiderea Salonului Auto de la Beijing. Pe lângă componenta de marketing, toată expediția a avut ca scop și colectarea de fonduri pentru sprijinirea unui proiect derulat de Crucea Roșie în Uganda.

Dar despre relația dintre Land Rover și Crucea Roșie, într-un alt episod al seriei ROOTS.

5.0

În 2016, Land Rover a adus pe piață un nou Discovery. Al cincilea. Și s-au schimbat multe pentru SUV-ul care și-a început cariera ca o rezervă și nu neapărat ca un titluar.

La baza noului Discovery au stat șapte principii pe care inginerii și designerii le-au integrat în noua mașină.

La fel ca la început, SUV-ul este disponibil în configurație cu șapte locuri, o constantă în ceea ce privește numărul de pasageri pe care poți să-i ai. Dar noua generație plusa cu un sistem electronic controlat din telefon cu ajutorul căruia puteai pregăti scaunele din cabină. Le ridicai sau le pliai în funcție de câți invitați aveai.

În stilul Land Rover, oamenii de marketing au venit și cu un clip de promovare neobișnuit: sistemul a fost testat în cădere liberă de Bear Grylls.

Siguranța a fost un concept pentru care Discovery a fost luat în seamă. Iar noua generație pune în fața publicului sisteme semi-autonome de conducere și un pachet vast de tehnologii de siguranță active și pasive.

King of the hill, așa cum l-au numit englezii. Nu-i doar un titlu de marketing, ci e o caracteristică prezentă și acum datorită tehnologiilor folosite: de la structura ușoară din aluminiu la motoarele puternice, de la sistemul de tracțiune integrală la tehnologia numită Terrain Response.

Și tot pe lista celor șapte principii se află proiectarea spațiului de la interior, utilizarea inteligentă a materialelor, sistemele moderne de conectivitate și, nu în ultimul rând, ajutorul dat în afară. Ce înseamnă asta? Discovery va continua să facă parte din flotele organizațiilor care au proiecte umanitare și de protejare a mediului înconjurător.

Cea mai recentă întinerire a lui Discovery 5 a avut loc în 2020. Nu, n-a modificat nimeni asimetria estetică a părții posterioare – un element puternic criticat în momentul lansării din 2016, dar apreciat ulterior pentru caracterul său unic – însă au fost corectate alte puncte nevralgice. S-a lucrat cu simț de răspundere și pe partea de motoare, iar clienții pot comanda versiuni pe benzină, benzină mild-hybrid și diesel mild-hybrid.

Când vom avea un Discovery 100% electric? Nimeni nu știe cu exactitate, însă planurile mărcii sunt clare: primul electric ajunge pe piață în 2024, iar până în 2026 sunt programate alte 5 modele cu baterii.