Un Duster de generație actuală, dar diferit, de culoarea nisipului, stă în centrul de design Dacia, așezat strategic în spatele scaunelor pe care urma să ascultăm povestea care îl însoțește. Pe același loc am văzut de-a lungul timpului, pentru prima dată, Spring, Jogger sau Bigster. Acum mă uit neputincios la telefonul din mână, pentru că are lipite pe toate camerele câte un pătrat albastru. A fost măsura de protecție aleasă de Dacia, pentru că acest Duster nu e un Duster și atât.
Nu e concept-car, nu e prototip, e doar un studiu de design. Îmi mut privirea din nou la mașină: e un bej tipic pentru mașinile militare obișnuite să alerge prin deșert, care mi-a amintit imediat de Humvee-urile din Afganistan, pe care le vedeam la televizor, și realizez instantaneu că este cea mai potrivită culoare pentru Duster, din câte am văzut până acum. Probabil sunt subiectiv, dar însuși numele Duster te duce cu gândul la praf.
Are roți de 17, cu anvelope AT, puternic profilate, din care mi se pare că abia s-a scuturat nisipul. Sus, în spinarea mașinii, ca pe o cămilă, mai multe bagaje aruncate probabil de niște soldați grăbiți și acoperite cu o plasă, sunt cățărate de fapt pe un fel de baterie mare, din care țâșnesc spre înainte vreo trei sau patru lumini led. Văd și niște prize USB și îmi amintesc brusc de Manifesto, cu ale lui idei, unele geniale, între care și o baterie asemănătoare.
Nici ușile nu par normale, cu bandourile laterale proeminente, gata să primească lovituri în plin. Și mai e ceva ce-ți atrage atenția din prima clipă: micile geamuri din dreptul portbagajului sunt acoperite cu un fel de saci de culoarea mașinii, pe care stă și logo-ul Dacia. „Spații de depozitare” îmi spune un tânăr despre care aflu că lucrează în centrul de design. Îl întreb la ce s-au gândit când au pornit cu desenul mașinii.
Imediat după pandemie, domnul Ory ne-a cerut să facem noi proiecte. Aici s-a pus accent pe accesorii. Unele ar putea ajunge pe piață, la un moment dat.
ne spune același angajat al centrului de design Dacia.
Nu avem voie să pozăm, dar am primit acceptul să scriem despre el. La mijloc era însă o bună ocazie să aflăm mai multe despre Dacia Design Center, un studio care cândva se numea Renault și care astăzi, ca multe din unitățile din România ale grupului francez, a fost rebotezat, cu ceva mai multă mândrie decât altă dată, Dacia. Yohann Ory este șeful și mulți dintre jurnaliștii care acum privim la Dusterul din deșert l-am cunoscut acum un an, stând cuminte lângă Bigster, conceptul care a făcut atâta vâlvă în toată lumea.
Ne povestește despre trecutul lui, despre mașinile la care a muncit în ultimii ani: Renault Clio, Megane Sedan, ba chiar și la noul Espace, cel metamorfozat din MPV în SUV și care va fi lansat în curând. A venit la Dacia acum doi ani, când Luca de Meo a revoluționat organizarea mărcii, și de atunci a conturat, împreună cu oamenii din echipă, unii români, alții străini, o mulțime de mașini, concepte, proiecte, vise. Pe unele le vedem deja pe stradă, pe altele le vom vedea în curând, dar sunt și cele care vor rămâne închise într-un dosar sau într-un fișier de calculator, pe vecie.
Dacia Design Center este o rotiță, mai degrabă mare decât mică, în angrenajul Renault Group. Nu lucrează numai pentru marca Dacia, ci participă de fiecare dată când pornește un nou proiect în grup. Modelele sunt anunțate, iar artiștii din studiourile Renault din toată lumea se înscriu cu proiecte. Cel care câștigă va desena mașina până la capăt.
Am fost implicați în competiția pentru următorul model Alpine, iar viitorul model va fi desenat de un designer român.
ne dezvăluie Yohann cu un zâmbet de satisfacție pe față.
Cineva încearcă să-l tragă de limbă despre ce model e vorba, dar nu cade în capcană. Ne spune însă că sunt în total 36 de oameni care lucrează în studio, artiști cu diverse specializări, project manageri și alte meserii.
„Aici am aflat cât de talentați sunt românii” zice designerul. Și ne mai spune ceva: caută oameni noi, echipa se lărgește, va lucra la tot mai multe proiecte. Asta sigur e o veste bună pentru toată lumea.
Urcăm în birourile în care sunt desenate mașinile. Pe pereți sunt afișate diverse „mașini”, cu siguranță cele pe care au vrut cei de la Dacia să le vedem noi, jurnaliștii, adică mai nimic. Câteva planșe ilustrează ideile, unele caraghioase, ale unor necunoscuți: van-ul Dacia, un bolid american pe care a fost aplicată sigla Dacia, alte năstrușnicii fanteziste.
Ne uităm pofticioși la stațiile grafice, unde lucrează câțiva tineri. Unul trage plictisit de câteva linii ale unui Spring, altul se uită cu coada ochiului la un pick-up tăiat dintr-un Bigster. E clar că au fost „prelucrați” și nimic din ce nu putem vedea nu a fost lăsat la vedere.
Da, lucrăm și la un pick-up, și la alte modele. Numai că nu toate proiectele noastre ajung să fie produse. Acum explorăm toate direcțiile care se potrivesc spiritului Dacia.
ne spune complice Ory.
Îl întreb dacă s-au apucat de Spring 2.
Sigur că lucrăm la el, suntem în intervalul normal, de cinci ani. Lucrăm la toate modelele care urmează să fie lansate în anii următori.
a completat oficialul.
Multe din întrebări merg spre Duster 3. Vine o nouă confirmare că Duster va fi aproape leit Bigster, dar își va păstra dimensiunile actuale.
Cele două modele pot fi considerate fratele mare și fratele mic. Vor fi unele diferențe, Bigster va fi mai mult pentru șosea, Duster va rămâne Duster. Dar 95 – 97% din ce vedeți pe concept va fi regăsit și pe mașina de serie. Am făcut eforturi mari să ajungem la acest procent.
Yohann Ory.
Prin birouri, machetele Bigster stau la fiecare pas: sunt albe, din gips, sau colorate, din alte materiale și toate strigă în gura mare că echipa Dacia și-a fixat deja acest concept ca pe o Biblie a designului.
Mai facem câțiva pași prin centrul de design și ajungem în fața unor geamuri care dau spre un garaj. Ne uităm de sus la patru mașini acoperite cu prelate negre. Încep măsurătorile din priviri. O fi Duster? O fi Bigster? Parcă e prea lung, parcă e prea scurt. Ni se pare că vedem și alte modele decât cele despre care știm ceva, dar, până la urmă, sub o prelată neagră toate mașinile sunt la fel.
Ne întoarcem la parter, la Dusterul nisipiu. E arătos, spectaculos, și sigur Armata Română s-ar bucura să-l primească. Mă gândesc dezamăgit că mai are de trăit puțin, până vine următoarea generație. Poate nici un an. Mă agăț de un ultim pai și îl întreb pe Ory dacă elementele de pe acest studiu de design vor ajunge pe Duster 3. „E posibil, vor fi elemente preluate.”.
Și de pe Manifesto? „Da, noul Duster va avea unele idei pe care le-ați văzut pe Manifesto”.
Dacia Design Center: pe scurt
- A fost înființat în 30 mai 2008, sub numele Renault Design Central Europe, după ce recrutările începuseră din 2007.
- Prima echipă era formată din 5 designeri și 4 modelatori, din șase țări: România, Canada, Bulgaria, Rusia, Slovenia și Franța. Astăzi, Centrul de Design Dacia are 35 de angajați.
- Primul proiect a fost X52, prima generație Logan și modelele derivate.
- Aici au fost conturate, printre altele, Renault Kadjar și conceptul Alpine Vision Gran Turismo.
- În 2019 s-a mutat din vechiul sediu, din centrul Bucureștiului, în noul sediu în care se află astăzi, fiind redenumit Dacia Design Center.
- Are un atelier în care pot fi modelate până la 4 machete la scara 1:1, două săli de prezentare, o cabină de vopsire și o zonă de realitate virtuală.
- Centrul participă la toate competițiile de design organizate de Renault Group, pentru noile modele.