Cars & Roads by Michelin: Prin Colibița spre Via Transilvanica

Pentru câteva ore am lăsat deoparte drumurile pentru mașini pentru a putea păși pe un drum pentru oameni: Via Transilvanica.

Natural. Așa se-ntâmplă lucrurile în Cars & Roads by Michelin, de la prima ediție încoace. Pe absolut toate palierele. Natural, după popas, vine plecare. Așa că am tras adânc în piept tratamentul regesc pe care ni l-au aplicat oamenii de la Fabesca, venit ca un pansament răcoritor pus pe un petic de epidermă perpelită de soare, drumul ni s-a deschis spre nord.

Am trecut prin Reghin, orașul în care activează cei mai mari și cunoscuți lutieri ai țării, apoi am luat drumul Batoșului, comună și centru viticol în care mărul – da, fructul despre care se zice că te scapă de doctor – este ridicat la rang de zeitate. Am fi oprit chiar acolo, pe loc, mai ales că plaiurile unduioase îmbrăcate în pantaloni verzi i-au picat cu tronc retinei. Inclusiv cea a unui iubitor de Dunăre, Deltă, mare și plajă.

Până la urmă, inimii i s-a dat exact ce și-a dorit la Crama Jelna, undeva la cinci kilometri de Bistrița. Aici, în Jelna, localitate atestată documentar pentru prima dată în vara lui 1264, o familie tânără de antreprenori duce mai departe tradiția viticolă a locului – cu rădăcini în 1766. Nici papilele gustative n-au fost „cruțate” de stimuli, fiindcă am primit bucate produse din ingrediente de-ale locului. Natural.

Gloria 2018

„Handbalul ne curge în sânge
Nu ne vindecăm în veci
Cu noi, Gloria învinge
Viața noastră e un meci!”

E bine știut faptul că un anume organizator al unui anume tur prin țară cu mașini, pe drumuri din care fiecare centimetru de asfalt spune o poveste, și-a pus azimut propriile-i preferințe și plăceri când s-a apucat să deseneze trasee pe Google Maps. De-acum e clar, experiența din spatele volanului își are negreșit omolog în breasla culinarului, fără excepție. Dar cum spuneam, plăcerea unui anume organizator al unui anume tur prin țară cu mașini a fost sportul. În speță fotbalul, timp de-un deceniu și încă doi ani. În zonă, fenomenul s-a mai domolit, dar s-a creat astfel un vid, un spațiu în care a înflorit altceva: handbalul.

Ca orice floare sănătoasă, handbalul bistrițean a fost îngrijit. Crescut, format, construit. Cu investiții, mai mult sau mai puțin vizibile. Și susținere din partea autorităților, via Consiliul Județean. În prima categorie intră și ultra-moderna Sală Polivalentă din Bistrița, pe numele ei de scenă TeraPlast Arena. Ridicată într-o zonă stearpă, care acum prinde viață și explodează de bucurie când Gloria 2018 are meci acasă. Capacitate: 2.661 de locuri, știu, nu par puține, dar vă garantez că în zi de meci, sunt din cale-afară de gălăgioase. Pe încercate!

Aș mai puncta că, înainte de toate, TeraPlast Arena reprezintă un cămin pentru echipa de handbal CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud. Lot care dă naționalei de handbal patru, uneori chiar cinci jucătoare. Pe fete le-am și văzut la treabă într-un meci oficial (câștigat la pas) cu CSM Târgu Jiu, în Liga Florilor MOL (da, același MOL România, partener în Cars & Roads). Natural, cum spuneam.

Certitudine panoramică

Tot ce v-am povestit până acum dar și ce urmează să citiți n-ar fi fost posibil fără șederea tradițională la hotelul Panoramic din Colibița. Devenit o constantă de neclintit a tururilor Autocritica, Panoramic este răspunsul invitaților, fără ezitare, la întrebarea: „unde vreți să stăm în tururi anul ăsta?”. Unii dintre noi sunt la a patra experiență la Panoramic, și-ar mai vrea încă pe atâtea

Motivul e simplu: locul e superb, oamenii sunt stelari, iar nivelul de ospitalitate e din ce în ce mai sus, de la an la an. Ingrediente suficiente pentru a recomanda experiența drept una dintre cele mai bune din România. Bucata de aur din HORECA, cea care merită salvată, dacă-mi permiteți. Unde mai pui că am rămas cu o vedere mentală indestructibilă: Munții Călimani purtând un fes de zăpadă, undeva deasupra Lacului Colibița, filtrați de aburii piscinei cu apă la 38 de grade Celsius. Veniți de vă cazați și vă convingeți.

Drumul care unește și crește

E natural ca Autonom, Green Partner în Cars & Roads, companie care oferă mobilitate pe drumuri asfaltate, fie prin închirierea de automobile, fie prin leasing operațional, să susțină un alt proiect de mobilitate. Socială. Pentru că oamenii trag la oameni. Și oamenii se strâng laolaltă ca să schimbe lucrurile.

De Via Transilvanica e posibil să fi auzit. Sau nu. Sau să fi auzit parțial.

Via Transilvanica ar putea fi descrisă, la o primă privire, ca un traseu, în esență un drum, ce poate fi „închiriat“, gratis, de oricine drumeț dornic de scufundare într-un golf din cultura și natura României. Doar că ar fi greșit. Via Transilvanica e mult mai mult decât atât.

Poate că cea mai bună definiție pentru Via Transilvanica vine chiar de la Alin Ușeriu, cel care împreună cu fratele său, Tibi, a pus bazele organizației Tășuleasa Social. Din resurse proprii. Era anul 2000.

„Dacă aș reuși să pun ce simt în fiecare din voi, ați și pleca pe Via Transilvanica.”

Alin Ușeriu, Președinte Tășuleasa Social

Via Transilvanica, în fază incipientă, a venit 18 ani mai târziu. Traseul în sine este un hibrid între Camino de Santiago (Santiago de Compostela, Spania) și Appalachian Trail (Statele Unite), dar îmbibat în cultura zonelor românești pe care le străbate. Primii 100 de kilometri din Via Transilvanica au fost amenajați chiar în județul din care scriu aceste cuvinte – Bistrița-Năsăud, în 2018. Sau Ținutul de Sus. În 2020, traseul se întindea pe 800 de kilometri. Astăzi, e în formă finală: 1.400 de kilometri.

Sau poate că cea mai bună definiție pentru Via Transilvanica vine de la omul care-o ia la pas. 1.400 de kilometri curg în diagonală prin centrul țării, de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin. Îi poți parcurge pe jos (ai nevoie de cam două luni și un pic, dacă „acoperi” 20 de kilometri pe zi), alergând, cu bicicleta (în proporție de 85%), chiar și călare.

Din kilometru în kilometru, pe toată distanța, borne din andezit îți confirmă că te afli pe drumul cel bun. Drumul care unește. Dacă borna încă nu se arată, te poți ghida cu ajutorul marcajelor de pe copaci sau stânci: cercuri albe, care închid un „T” portocaliu. Exact logo-ul traseului.

Fiecare bornă e decorată diferit. În total, bornele poartă lucrătura a 60 de sculptori, care și-au adus aportul în diferite proporții. Unii, de exemplu, sunt autori a până la 50, 60 de borne. Fiecare bornă cântărește cam 230 de kilograme. O măsură de protecție, antivirus fizic împotriva tendinței de sustragere pe care al nost’ conațional și-o mai exprimă din când în când.

Am pășit patru kilometri pe Via Transilvanica, dacă socotim și drumul de întoarcere în punctul din care am plecat: sediul Tășuleasa Social. Am reinventat Cars & Roads, pentru că „Roads“ înseamnă mult mai mult decât șosele.

Brusc, o plimbare prin natură s-a transformat într-o perindare printr-o galerie de artă, decorată cu un soi de token-uri pe care le descoperi pe măsură ce explorezi tot mai adânc segmente de necunoscut. Via Transilvanica devine în acele momente o platformă de cunoaștere și regăsire. De aventură.

Revenind la pragmatism, traseul a fost gândit ca o platformă de promovare turistică. Un hub pe care se poate construi un conglomerat de facilități. Și de experiențe. Un joc real, cu propriul ghid, resursă de aur pentru drumeți, ticsit cu informații tehnice, cu locuri de văzut, împărțit pe etape, actualizat constant, inclusiv cu numere de telefon prin care poți rezerva o cameră pe traseu sau o masă caldă pentru mușchii obosiți.

Pe Via Transilvanica e mereu loc de creștere și oricine poate ajuta. În orice fel. De la cei 35 de drumeți care au parcurs traseul cap-coadă, la oameni dispuși să promoveze locul, să doneze, să-l sponsorizeze, să cumpere o șapcă sau un tricou. Cum sunt oamenii de la Autonom, care susțin această poveste de câțiva ani buni.

E loc de multe verigi care să meargă în lateral prin zonele acoperite de traseu. În comunități, în consilii locale, primării și în oameni. Ca o vietate care se dezvoltă în mediul propice din jurul său. Natural.

Adrian Mitrea (0-100.ro) despre Kia Sportage PHEV

Kia Sportage e dovada calității și a evoluției frumoase. Probabil cea mai bună KIA a momentului, clar peste EV6 sau Niro. 

Sistemul de propulsie hibrid (plug-in) lucrează finuț și eficient, suspensia e confortabilă și extrem de silențioasă, scaunele sunt bune și direcția promptă, deși ușor lipsită de feedback.

Singurul lucru cu adevărat dezamăgitor la mașina aceasta este instalația audio Harman Kardon, căruia îi lipsește orice urmă de frecvențe joase.

Consum mediu: 6,7 l/100 km. Stil de condus: 3/5.

KIA SPORTAGE PHEV GT Line
4×4, Automată 6
1.6 Turbo + Electric
265 CP, 350 Nm
Model disponibil de la: 43.440 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 51.973 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 652 Euro / lună

Cornel Șocariciu (AUTOCRITICA) despre Lexus RX 500h

Lexus a înțeles că publicul își dorește un pic de nou si modern. Experimentul a început treptat, NX fiind primul pas în această direcție. Cu feedback pozitiv din partea clienților, japonezii au continuat, iar cel mai mare reprezentant al mărcii în Europa în segmentul SUV, RX, primește doza corectă de actual. 

E dificil să aduci pe piață un model care se ghidează după tradiții vechi și concepte care se află la baza filozofiei mărcii încă de la înființare. Dar noul RX reușește să îmbine clasicul cu modernul. 

Motorizarea hibridă ar trebui să satisfacă nevoile celor care până acum plecau cu buza umflată din showroom-urile mărcii japoneze. Hibridul RX 500h cu ai săi 371 CP și 551 Nm reușesc să aducă sportivitatea în familia SUV-urilor Lexus. Nu doar că reacțiile sistemului de propulsie sunt prompte, ci și executate cu finețe. 

Direcția nu-i făcută să te obosească, iar setarea suspensiei e orientată spre confort. Că doar despre asta e Lexus. Totuși, RX știe să se așeze și pe viraje, iar asta s-ar putea să-i surprindă pe fanii mărcii. 

Interiorul e punctul central: finisaje executate cu precizie, materiale moi oriunde – chiar și zonele inferioare ale portierei, cele pe care le poți lovi cu ușurință când urci în mașină, sunt îmbrăcate în ceva material pufos – și ergonomie cât cuprinde. Iar toată atmosfera serenă e completată de sistemul audio Mark Levinson: o adevărată bijuterie pe care n-ai cum să n-o exploatezi în zona de sus a volumului. Ar fi păcat. 

Sunt greu de găsit părți mai puțin plăcute. Poate doar grafica învechită din bord sau fontul nu foarte modern cu care sunt afișate mesajele pe instrumentar. Poate faptul că uneori, sistemele de asistare devin overprotective

Sigur, ai putea spune că RX 500h Direct4 F Sport Performance costă prea mult (100.100 de euro, mai precis), doar că nu uita: și rivalii ajung la sume apropiate în configurații cu opționale similare. Mai ales că în segmentul SUV-urilor mari premium, ține de gustul și preferințele fiecăruia în materie de constructor, și mai puțin de buget.

Consum mediu: 9,1 l/100 km. Stil de condus: 4/5.

LEXUS RX 500h F SPORT
4×4, Automată 6
2.4 Turbo + 2 x Electric
371 CP, 551 Nm
Model disponibil de la: 80.595 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 100.100 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 1342 Euro / lună

Andra Nistor (andranistor.ro) despre Mazda CX-60 diesel mild-hybrid

Am să încep cu o declarație. Mazda este o mașină după care mi-au fugit ochii intotdeauna. Este o mașină frumoasă, după care nu ai cum să nu întorci capul. Și chiar a fost în semifinală anul trecut când cautam să-mi cumpăr una nouă. 

CX-60, modelul testat astăzi este un model impozant de aproape două tone. SUV-ul cu motor diesel, deloc mic, 3,3 litri turbo, 254 CP și 550 Nm mi s-a părut destul de zgomotos și rigid. Sincer, nu a fost chiar genul meu. Adică da, m-am simțit importantă la volanul ei, m-am simțit puternică și în siguranță. A stat bine și s-a comportat perfect pe serpentine, la drum lung și în oraș. Doar că, pentru gustul meu, este destul de grea (și greoaie), iar eu sunt adepta mașinilor sport ușoare și agile.

Interesant este totuși consumul. Pentru gabaritul amintit mai sus, am scos un consum de 6,5 l/100 km pe cei aproape 200 de km făcuți astăzi. 

Interiorul mi s-a părut iar simplu și de efect. Interesante inserțiile de lemn perlat și pielea albă, însă despre stofa kimono nu aș vrea să vorbesc pentru că acolo e iar o chestie de gusturi. Ca să închei într-un ton pozitiv, Mazda este o mașină după care voi întoarce mereu capul și pe care sunt sigură că o voi avea la un moment dat, doar că un model potrivit pentru stilul meu.

Consum mediu: 6,5 l/100 km. Stil de condus: 3/5.

MAZDA CX-60 3.3 SKYACTIV-D TAKUMI
4×4, Automată 8
3.3 Turbo, diesel mild-hybrid
254 CP, 550 Nm
Model disponibil de la: 45.390 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 62.740 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 768 Euro / lună

Dragoș Băltățeanu (revista AutoExpert) despre Mitsubishi ASX PHEV

Mitsubishi a decis să profite de alianța cu Renault-Nissan și a pus pe piață a doua generație a modelului ASX. Vizual, cele două SUV-uri – Mitsubishi ASX și Renault Captur – sunt cvasi-identice. Diferă partea frontală, unde japonezii au aplicat o grilă specifică și logo-ul cu trei diamante, iar în spate au preferat o grafică în ton cu moda actuală: numele constructorului scris pe toată lungimea hayonului.

În Cars & Roads by Michelin 2023 avem alături de noi varianta plug-in hybrid cu motor pe benzină de 1,6 litri, alături de două motoare electrice, pentru un total de 160 CP. Puterea este transmisă către puntea față prin intermediul inovativei cutii de viteze automate multimodale. 

Cumva, ASX-ul se simte mai plăcut decât Captur, fiind o surpriză foarte plăcută atunci când te pui pentru prima dată la volan. Având o baterie de 10,5 kWh, ASX PHEV poate rula 50 km doar electric atunci aceasta este încărcată. Apoi, rulăm în mod hybrid clasic, dar putem aduce energie în baterie folosind modul B al cutiei de viteză. Astfel, ASX devine un model extrem de eficient.

Pe traseul de azi din Cars & Roads, un drum ce a însumat 160 kilometri între Sovata și Colibița, consumul mediu înregistrat a fost de 5,4 litri/100 km.

Dar, cel mai important este faptul că mașina este foarte plăcută la drum. Direcția are un feeling excelent în volan, iar feedback-ul este suficient. Cei 160 CP își fac prezenta când alegem modul Sport, dar uneori motorul termic pare că suferă, dacă apăsăm prea tare pedala de accelerație. În schimb, orașul este terenul preferat de joacă al micului SUV nipon.

Ca punct negativ aș spune că portbagajul de 265 litri este prea mic pentru o familie sau chiar două persoane, deși mai este un spațiu de depozitare sub podea.

Consum mediu: 5,4 l/100 km. Stil de condus: 2/5.

MITSUBISHI ASX 1.6 PHEV INSTYLE
4X2, Automată multimodală
1.6 Aspirat + 2 x Electric
159 CP, N/A Nm
Model disponibil de la: 36.045 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 41.217 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 495 Euro / lună

Cosmin Tudoran (cosmintudoran.ro) despre Renault Austral mild-hybrid

Ce-ai putea avea cu 105 lei pe zi de la Autonom?

Păi, de exemplu, Renault Austral. Care la echiparea prezentată în tur le are cam pe toate, mai puțin trapă.

Poate la o primă vizionare de exterior nu sunt absolut convins, dar ținând cont că interiorul m-a captivat din minutul 3, am rămas bucurat până la finalul episodului 7, Sovata – Colibița. Căci interiorul echipării Techno Esprit Alpine m-a cam bucurat. Lucrare-n detaliu, monitoare demne de editare video, atenție pe detaliu și materiale ce par mai dintr-o gamă mai bine aleasă.

Mi s-a parut că motorul de 1,3 litri trage bine cele 1.900 de kilograme (2 pasageri rotofei + bagaje) și că la un mers mai domol te poartă ca pe brațe. Din poziția de pasager ești foarte bine tratat, din poziția de șofer și-mai-și, că ai un avantaj în plus și anume echiparea scaunului cu masaj atât lombar cât și “de relaxare”. Asta cu relaxarea aș scoate-o, pentru că eu știu ce înseamnă să te relaxezi la masaj. Adormi.

Conectivitate rapidă, sunet foarte bun pentru muzica techno, consum potrivit. Am avut un drive de 3 din 5, căci unie s-o calci, di ce atâta grabă… ce mi-a mâncat aproximativ 8 l/100km.

Overall, Australul ar suna bine unuia ca mine, ce-și caută un SUV echipat cu multe gimmick-uri, ață albastră pe pielea gri, consum mic, la un preț de salariu de bugetar.

Consum mediu: 8 l/100 km. Stil de condus: 3/5.

RENAULT AUSTRAL 1.33 MHEV TECHNO ESPRIT ALPINE
4X2, Automată CVT
1.3 Turbo, benzină mild-hybrid
158 CP, 270 Nm
Model disponibil de la: 27.000 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 39.050 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 525 Euro / lună

Răzvan Baciu (razvanbb.ro) despre Subaru Forester e-Boxer

Un pilot de raliuri și un subarist intră într-un Subaru. Ce se poate întâmpla? Să fie un moment de panică? Să fie un sentiment de respingere față de legenda raliurilor care a produs un SUV hibrid ce nu-și găsește locul în inimile colegilor de tur?

Aș putea să opresc povestea aici și să las suspansul să facă ravagii în sufletul celor ce îndrăznesc să citească aceste sloave de duh. Dar nu, nu pot face asta. Entuziasmul și amintirile stârnite de acest Subaru Forester au ajuns la un nivel mult peste ce au generat celalte mașini conduse cu măiestrie până acum. 

Locul în care această mașină își dorește să-și petreacă viața este pe drumuri pierdute prin munți, prin văi cu viraje amestecate, cu ace de păr și zone ce ar putea să pună la încercare tracțiuni șmechere pline de electronică și voință. Frați și surori, în mașina asta trăiește spiritul Subaru în fiecare por, inclusiv în CD-ROM, în fiecare șurub și piesă ce compune această minune a tehnicii.

Eu mi-am retrăit cei 12 ani de mândru posesor de STI prin tot ce a scos la suprafață acest Forester. Prin accesoriile din interior neschimbate sau doar actualizate un pic, prin rigiditatea sistemului de închidere a ușilor, prin modul în care-și așterne greutatea în curbe fără să ai senzați vreo secundă că vrea să părăsească șoseaua direct sau prin rostogoloire, prim modul în care puterea (cam mică față de ce sunt eu obișnuit de la vechiul Subaru) este înfiptă în asfalt prin toate roțile ce-și doresc cu ardoare să se tocească spre bucuria celui de la volan.

Da, și eu și Cristiana (ea e pilotul și eu Subaristul în caz că nu ați realizat acest lucru), amândoi am fost foarte aproape să trcem pe lângă hotelul Panoramic din Colibița, să ne facem că nu l-am văzut și să tot mergem prin munți până se termină benzina. Este o mașină de care nu te saturi. E ca un drog, cu cât o conduci mai mult cu atât îți dorești să mergi mai mult. 

Și da, avem bafta să o avem două zile datorită programului pus la punct de Master Shaolin Meșter. Bine, acum mă-ntreb dacă nu a făcut-o dinadins treaba asta, alocând mașinile să ne bucure două zile de acest montru cu un spirit de mașină de curse.

Consum mediu: 11,6 l/100 km. Stil de condus: 4/5.

SUBARU FORESTER E-BOXER COMFORT
4X4, Automată CVT
2.0 Boxer + Electric
150 CP, 194 Nm
Model disponibil de la: 38.190 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 43.880 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 560 Euro / lună

Alin Ionescu (Mașinistul) despre Suzuki S-Cross mild-hybrid

Rar se mai întâmplă în aceste vremuri, când prețurile tuturor obiectelor și serviciilor – implicit și ale mașinilor – au luat-o razna, să mai pot spune despre un model nou că este „un automobil onest”. Ei bine, aceasta este impresia pe care mi-a lăsat-o Suzuki S-Cross în cea de-a șaptea zi de Cars and Roads. 

Modelul în sine nu este o notate absolută, pentru că pe sub designul revizuit recent se găsește aceeași mașină produsă de Suzuki sub acest nume din 2013 încoace. Motorizarea hibridă datează de la faceliftul din 2016, însă adevărul este că „încă își face treaba” și este relevantă în prezent, atât în ceea ce privește consumul, cât și performanțele.

Mașina este ușoară, agilă, chiar plăcută la condus, iar consumul nu sare de 7,0 l/100 km nici în condiții de condus dinamic, pe drumuri secundare. Da, știu, pare ciudat la prima vedere să pui un SUV de clasă mică cu motor de 129 CP în același frază cu condusul sportiv, însă adevărul este că S-Cross are o transmisie manuală scurtă și precisă, o direcție neașteptat de comunicativă și un tren de rulare care ține ruliul în limite decente. 

Și tot trenul de rulare merită încă o notă bună pentru confort. S-Cross merge bine și pe drumuri neasfaltate, unde mai pui că are și tracțiune integrală pentru momentele în care lucrurile devin complicate. 

Portbagajul este neașteptat de spațios, iar în spate se stă decent. S-Cross oferă un nivel decent de dotări (tempomatul adaptiv funcționează bine chiar și cu transmisia manuală), iar designul, deși pare ciudățel la prima vedere, începe să îți între pe sub piele după ce începi să trăiești cu el. 

Da, interiorul este îmbătrânit, materialele nu sunt pentru fițosi, iar antifonarea lasă cam multe zgomote să ajungă în mașină, însă acestea sunt lucruri ușor de trecut cu vederea la un SUV hibrid cu tracțiune integrală care costă doar 25.000 de euro.

Consum mediu: 6,7 l/100 km. Stil de condus: 4/5.

SUZUKI S-CROSS 1.4 MHEV PASSION
4X4, Manuală 6
1.4 Turbo, benzină mild-hybrid
129 CP, 235 Nm
Model disponibil de la: 21.420 euro
Cost total mașină testată (cu TVA și opțiuni): 25.560 Euro
Leasing Operațional Autonom pentru mașina din test: 386 Euro / lună

Atmosfera din Cars & Roads by Michelin


Green Partner: Autonom

Alimentat de: MOL România
Tehnologizat de: Server Config
Pornit de: VARTA xEV
Susținut de: Pago