Cine este și ce vrea BMW M2 de la noi?
Din mai multe perspective, BMW M2 reprezintă sportiva de performanță chintesențială pentru marca bavareză, prin scop și configurație: coupé (așa cum a fost dat de la Doamne-Doamne, cu două uși), motor față, roți motrice spate, dimensiuni compacte (raportat la vremurile actuale, bineînțeles) și un apetit incredibil pentru înfulecat kilometri. Idem pentru benzină. Totul învelit în cea mai consistentă glazură dinamică pe care o poate da în acest moment divizia M. Și credeți-mă, e consistentă cel puțin ca salamul de biscuiți.
Dacă nu era clar până acum, noul M2 este cel mai performant Seria 2 pe care ți-l poți cumpăra la momentul redactării acestui articol. Modelul (nume de cod G87) are la bază actuala generație Seria 2, a doua pe linie genealogică, însă diferențele sunt numeroase și merg dincolo de aspect.
Mai ales că M2 mai are o menire: să fie acel model pur M accesibil (mă rog, termenul e relativ aici, poate model de intrare în gama M e mai corect), în condițiile în care M3 a urcat bine de tot pe scara performanței, respectiv a prețului. Sarcină ușoară dar mai mult nu prea, cel puțin nu după ce primul M2 a ajuns la peste 60.000 de (fericiți) posesori din toată lumea, devenind cel mai bine vândut model M de până acum.
Trei lucruri noi față de generația anterioară/modelul dinainte de facelift?
Totul este nou. Inclusiv motorul, chiar dacă sub capotă se află în continuare un șase-în-linie de trei litri. Dacă prima generație M2 e dezvoltată în jurul unității N55 (S55 pentru M2 CS), a doua preia propulsorul S58 de la BMW M3/M4, care la rândul lor l-au primit de la X3 M. Dar ajungem și acolo.
Mai mult, actualul BMW Seria 2 este dezvoltat pe noua platformă CLAR (prescurtare de la Cluster Architecture), deci și aici M2-ul de acum e diferit față de modelul pe care îl înlocuiește. Iar de aspect interior și exterior chiar n-are rost să mai amintesc. Altă mâncare de pește.
Ce concurenți are pe piața din România?
Îi putem include pe Mercedes-AMG CLA 45 S (motor față, tracțiune integrală), Audi TT RS (motor față, tracțiune integrală) și Porsche Cayman GT4 RS (motor central, roți motrice spate). Sau putem considera că M2 nu are în acest moment un adversar get-beget.
Ce motorizare ai testat și ce versiune îmi recomanzi?
Mergem direct în miezul situației. Inima lui M2 e, așa cum spuneam mai sus, motorul S58. Șase cilindri în linie, două turbine mono-scroll, 3 litri (2.993 cmc), 460 de cai-putere (+90 de cai-putere față de prima generație M2) și 550 Newtoni-metru (+85 Newtoni-metru). Linia roșie începe la 7.200 rot/min. M2 e mai jos, dar nu cu mult, la capitolul putere față de M3/M4 standard (480 de cai-putere). Ceva normal în contextul poziționării lui M2 la baza gamei. Dar cuplul e identic.
De sub capotă, resursele merg exclusiv spre puntea spate, via o transmisie automată cu 8 trepte (M Steptronic în vocabularul BMW). Tot pe puntea spate lucrează un diferențial M activ. Viteza maximă e limitată electronic la 250 km/h, dar o poți fenta cu opțiunea M Driver’s Package și pragul pe care-l poți atinge acum urcă la 285 km/h. La 100 km/h cu plecare de pe loc ajungi în 4,1 secunde. De la 0 la 200 km/h, M2 are nevoie de 13,5 secunde.
Cât consumă pe bune și ce autonomie are?
Am parcurs 270 de kilometri cu M2, pe toate tipurile de drum, inclusiv prin oraș (întâmplător, un București aglomerat, deși e vară), cu un consum real de 14 l/100 km. BMW spune că în teorie, se poate și mai bine, la modul 9,6-9,8 l/100 km, dar să fim serioși: te-ai chinui enorm și ți-ai bate joc de minunăție de motor dintr-o singură mișcare.
Autonomie reală, cu rezervorul de 52 de litri: cam 370 de kilometri, hai să zicem 330-350, socotind că n-aștepți să ajungă indicatorul „la roșu” până să realimentezi.
Cum se simte la drum lung? Dar în oraș?
Culmea, poți trăi liniștit cu M2 pe post de daily driver. Atât timp cât plecările tale din și prin oraș nu cer mult spațiu pentru… mai mult de două persoane și bagajele aferente. Da, e rigid, normal că e. Dar e rigidul ăla gumos, din care suspensia absoarbe ferm tot ce se numește imperfecțiune sau dâmb, fără zgomot, fără cloncănituri, iar șasiul scurt are fix zero tendințe de a „țopăi” peste denivelări.
Da, șocurile se resimt la interior până în scaune, dar poți rula cu suspensia în Comfort, mod care mai calmează spiritele din amortizoare. Că tot veni vorba, mai poți altera încă 3 parametri principali pe lângă suspensie: răspunsul motorului la accelerație, tăria direcției și forța de frânare.
Eu am mers cu toate în Sport în afara orașului, mai puțin suspensia, care a rămas pe Comfort în majoritatea timpului, cu o singură excepție: când am dat, după lupte seculare cu traficul sugrumat, de un drum șerpuit, acoperit cu asfalt neted. Atunci a trecut și suspensia în Sport și diferența se vede imediat: controlul oferit șasiului a devine o mână de fier care ține mașina aproape neclintită pe viraje. În oraș, totul a trecut pe Comfort.
Tot aici am făcut cunoștință, în special pe frânare, cu masa proprie măricică pentru dimensiuni și clasă – 1.725 de kilograme în cazul versiunii cu automată (manuala mai taie 25 de kilograme, până la 1.700). Pentru context, în funcție de echipare, diferența față de M4 e de doar 10-15 kilograme, cel mult.
Partea bună e că aceste kilograme sunt mascate foarte bine. M2 e foarte rapid indiferent în ce plajă de turații te apucă mâncărimea de picior drept, iar la nivel de agilitate îi bate pe frații mai mari. Cu alte cuvinte, dimensiunile compacte penalizează doar spațiul de la interior, nu și performanțele.
Am găsit direcția ceva mai asistată decât la M3 sau M4. Mă rog, asta n-a știrbit nimic din precizie, volanul e în continuare adept al principiului „țintește și trage”. BMW M reușește în continuare să-și seteze mașinile im-pe-ca-bil din punct de vedere dinamic fără să urce în extrem sau în incontrolabil.
Pe scurt, comportamentul este neegalat prin segment, ba chiar prin industrie (exceptând stratosfera cu ale sale super-sportive), dacă, să zicem, am face abstracție de un producător care începe cu „P” și se termină cu „orsche”. Ceea ce mă eliberează de orice dubiu că M2 n-ar fi un animal cu eficiență robotică și pe circuit, în mâini dibace.
Nu că le-aș poseda, dar sunt foarte curios cum e manuala dincolo de ce spune hârtia, unde e cu un pas în spatele automatei: 4,3 secunde în loc de 4,1 pentru 0-100 la oră și 14,3 secunde în loc de 13,5 pe 0-200 la oră. Chiar și așa, sunt convins că pentru unii are mai mult farmec, deși cercul e (tot mai) restrâns, iar sârguința automatei nu-i face nicio favoare manualei.
Încă o chestie: pentru mine sunt perfecte scaunele M Sport standard. Totuși, BMW oferă și un set de scaune M Carbon tip scoică, despre care spune că sunt cu 10,8 kilograme mai ușoare. Mă rog, eu le-am probat pe M3 Touring recent și mi s-au părut incomode după doar câteva zeci de kilometri. De reținut că ele există, totuși.
Cum ți se pare designul exterior?
Polarizant. Va împărți fanii în două tabere, mă rog, deja a făcut-o, pentru că față de precedentul M2 dar și de actualul Seria 2 pe care este bazat, noul M2 arată revoluționar. Nu l-aș numi frumos, agresiv da, chiar dacă nu am reușit să găsesc un punct comun cu unele unghiuri și forme.
Vă spune asta cineva care pur și simplu adoră felul în care arată Seria 2 standard. Oricum, ce-am scris până acum nu prea contează, pentru că dacă m-a învățat ceva noul M2, e că la cum se conduce, în trei zile la volan, a ajuns să nu-mi pese de cum arată. Dar așteaptă-te la priviri lungi în trafic, cel puțin curioase. Valabil și pentru parcări, mai ales dacă alegi o culoare „vorbăreață”, precum acest Zandvoort Blue.
Cum sunt materialele la interior?
De BMW modern. Adică top notch. Alternate armonios între cele de pe un Seria 2 obișnuit și tușele de fibră de carbon și Alcantara. Chiar n-am de ce să mă plâng, totul e temeinic pus la punct, de la asamblare la texturi și design în general.
Dă-i o notă de la 1 la 10 pentru spațiile de depozitare.
Aici M2 stă binișor: cred că un 7, hai 8 cu indulgență ar merge și explic și de ce. Primo, țineți cont că e un coupé-coupé, nu un SUV-coupé sau un sedan-coupé, deci oricum scopul aici nu e să luăm cu noi cât mai multe mamițe, căței și purcei. Secundo, M2 stă bine la spațiile de stocare din habitaclu, cel puțin în prima jumătate a acestuia. Buzunarele din portiere sunt suficient de largi, idem pentru suporturile de pahar, iar în cotiera centrală adâncă încap telefoane, portofele sau chei. În antiteză, spațiul din TT RS sau Cayman e mult mai redus.
E adevărat, M2 nu excelează în spate, unde oricum adulții vor sta înghesuiți și privați de locuri în care să-și țină lucrurile. Portbagajul are un volum de 390 de litri, în schimb amplasarea obiectelor voluminoase e îngreunată de gura de încărcare mică – penalizare din partea spatelui mașinii, scurt și îndesat.
Câți pasageri încap pe bune în mașina asta?
Mă rog, teoretic 4. Practic, n-aș pune mai mult de șofer și pasagerul din dreapta, pentru că în spate accesul se face pe aceleași uși ca în față iar spațiul în spate nu e grozav.
Cât de sigură este? A testat-o Euro NCAP?
BMW M2 n-a trecut pe la Euro NCAP, în schimb a făcut-o Seria 2 și a plecat cu 4 stele. Protecția ocupanților adulți a fost evaluată la 82%, ce a ocupanților copii la 81%, în vreme ce protecția participanților vulnerabili la trafic a primit 67%. Funcțiile de siguranță active și pasive au obținut un scor de 64%.
Sisteme, pachete tehnologice sau soluții inteligente care ți-au rămas în minte după test?
Nu cred că își cumpără cineva un M2 pentru tehnologia de la bord, deși ea există. Din punctul meu de vedere, interiorul ar putea conține doar volan, pedale, schimbător și semnalizare și M2 tot ar fi o propunere mai mult decât interesantă.
Laud pe unde prind sistemul multimedia actual de la BMW. N-am cum să nu-o fac, e structurat foarte logic, grafica e impecabilă și deși vei sta mai mult cu mâna pe ecranul tactil central (adio, butoane!), infuzia digitală e mai bine temperată decât la Mercedes-Benz, de exemplu, dar nu la fel de sobră ca la Audi.
Ai simțit că-i lipsește ceva?
Nu.
Ce nivel de echipare să aleg și cât mă costă toată afacerea?
M2 e doar M2 momentan, deci what you see is what you get. Cu o excepție: dacă M Steptronic-ul nu-ți face cu ochiul, poți configura noul M2 cu o cutie manuală cu șase trepte.
S-ar putea (sau nu) să primim și un M2 Competition și un M2 CS, dar momentan nu există planuri oficiale în acest sens – sau cel puțin n-au fost comunicate ca atare. Dar poți să-ți condimentezi noul M2 cu accesorii M Performance – doar de ordin vizual, singura excepție fiind suspensia M Performance. Ai, de exemplu, inclusiv posibilitatea de a grupa central cele patru evacuări finale, pe lângă alte brizbrizuri.
Revenind, în România, noul BMW M2 pornește de la 71.876 de euro cu TVA. Dar te poți duce mult mai sus cu doar câteva bife prin configurator. Par exemple, plafonul M Carbon (prezent pe modelul din imagini) costă 2.665 de euro, iar finisajele din fibră de carbon de la interior adaugă 1.015 euro la nota de plată. Tot 1.015 euro sunt scaunele M Sport Seats, în vreme ce M Driver’s Package mai întinde bugetul cu încă 2.511 euro.
Mă opresc aici, deși lista de opționale (e drept, nu atât de piperate) instalate pe exemplarul de test era mult mai lungă. De fapt, doar dotările opționale, cumulat, ajungeau la 17.195 de euro. Socotit peste prețul de bază, se ajunge la puțin sub 90.000 de euro – 89.071, dacă e să fim catolici până la capăt.
Un lucru pentru care merită cumpărată mașina asta?
Pentru cum e ea per total. Mașina în sine merită cumpărată pentru felul versatil în care a fost plămădită. E genul care transcende simpla sumă a componentelor din care este fabricată. Are suflet.
Cea mai mare critică pe care i-o poți aduce?
M-aș putea lega de design, dar am condus-o și efectiv nu-mi mai pasă cum arată. Plus că mașina întoarce capete în trafic și în parcări, deci pentru cine își dorește atenție… abordarea BMW funcționează.
Ai mână liberă să îmbunătățești un element al mașinii. Ce faci?
Greu de spus. Adică mi-ar trebui foarte multe abilități la volan ca să-i găsesc cusur de ordin mecanic, iar vizual, v-am zis… după ce am condus-o, mi-au dispărut toate problemele legate de aspect.
Completează spațiile punctate: cumpără-ți mașina asta dacă…
… îți curge prin vene plăcerea de a conduce o mașină care te îmbracă precum o mănușă, din toate punctele de vedere. Sună a clișeu, dar nu e.
Completează spațiile punctate: nu-ți cumpăra mașina asta dacă…
…preferi confortul și dădăceala dintr-un SUV. Sau dacă ai pus pe primul plan familia. Sau dacă stai prost cu tensiunea.
Tu ți-ai cumpăra-o?
Absolut.
Clientul perfect al mașinii?
Cu posibilități financiare solide în primul rând. Aș zice tânăr în prealabil, dar pot vedea pe cineva de 40-50 de ani într-un M2, de ce nu? Fără prea multă treabă pe acasă, poate și un pic dornic/ă de epatare.
La final, descrie-mi mașina asta în maximum 10 cuvinte.
Cel mai bun BMW modern condus de mine vreodată.
Fișa tehnică a mașinii.
