Conferința anuală pentru schimbarea climei organizată de Națiunile Unite începând din 1992 și cunoscută formal drept COP (Conference of the Parties) a avut loc în acest an în Dubai, capitala Emiratelor Arabe Unite.
Liderii de state din întreaga lume s-au reunit din nou cu scopul de a stabili o serie de măsuri pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius comparativ cu epoca pre-industrială, conform Acordului de la Paris din 2015. Limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius este considerată crucială de către comunitatea științifică pentru a evita producerea unor schimbări climatice ireversibile.
Partea bună a conferințelor COP este că liderii de state se întâlnesc, vorbesc despre acest subiect și iau o serie de decizii pe care își pun semnăturile. Partea proastă este că, în cele mai multe cazuri, documentele oficiale includ formulări vagi, care pot fi interpretate ulterior în moduri diferite, în funcție de interesele celui sau celei care le citește.
Iar partea și mai proastă este că, deși vorbim despre documente oficiale în care fiecare cuvânt este negociat zile în șir înainte să fie printat, nimeni nu poate fi tras la răspundere dacă ceea ce scrie în documentele respective nu se pune în practică. Cu alte cuvinte, documentele semnate la COP28 nu au nicio valoare juridică.
Acestea fiind spuse, hai să vedem care au fost principalele decizii care s-au luat la COP28 și cât de importante sunt ele în contextul mai sus menționat.
Pe silențios dar de neoprit, electrificarea a luat pe sus lumea mobilității, cu avantaje evidente: o mașină electrică nu poluează, poate fi încărcată acum cu ușurință, presupune costuri reduse de întreținere și facilități fiscale. Misiunea PPC Blue este de accelera tranziția energetică în transport și construiește infrastructura de mobilitate în toată lumea.
Descoperă aici stațiile de încărcare potrivite pentru tine și mașina ta, acasă, la birou sau în tranzit.
Marea tranziție de la carburanți fosili
Ca în fiecare an, au existat negocieri dure între state până în ultima clipă și chiar dincolo de ea: conferința s-a încheiat oficial în 12 decembrie, la capătul a două săptămâni de negocieri, însă cea mai importantă decizie a fost semnată oficial în dimineața zilei de 13 decembrie.
Acordul agreat prevede “o tranziție de la carburanți fosili în acest deceniu” și este lăudat de politicieni pentru că este pentru prima oară în istorie când un document semnat la COP prevede negru pe alb o reducere a utilizării carburanților fosili, considerați principalii responsabili pentru încălzirea globală.
Am livrat un plan robust de acțiune care ne permite să respectăm obiectivul de 1,5 grade. Este un pachet îmbunătățit și un pachet istoric pentru a accelera acțiunea în privința climei. Pentru prima oară în istorie avem un limbaj comun pentru carburanții fosili în acordul nostru final.
Sultan Al Jaber, președintele COP28
De fapt, acordul reprezintă o soluție de compromis între dorința Statelor Unite și a Uniunii Europene pentru formularea mai dură “renunțarea la carburanți fosili” și dorința Arabiei Saudite de a nu include nicio referire la carburanții fosili în cadrul acestui document.
În realitate, specialiștii au atras deja atenția că documentul include numeroase “portițe de scăpare” și, mai presus de atât, că formularea este ambiguă: ce înseamnă mai exact “tranziția de la carburanți fosili în acest deceniu”? O reducere a utilizării globale a carburanților fosili cu 10%? Cu 20%? Sau, de ce nu, cu 50%? Nimeni nu știe, dar toți politicienii câștigă: până la urmă, chiar și o reducere cu 1% va putea fi considerată drept o tranziție spre tehnologiile verzi, nu-i așa?
Triplăm energia verde, dar nu renunțăm la cărbune
Înainte de acordul cu privire la tranziția carburanților fosili, cea mai importantă decizie a fost legată de creșterea puterii de producție pentru energia regenerabilă.
Astfel, 120 de țări din întreaga lume au semnat un document prin care își asumă angajamentul de a tripla puterea de producție pentru energie regenerabilă (de exemplu, energia electrică obținută din panouri fotovoltaice și turbine eoliene) până în anul 2030, concomitent cu dublarea eficienței energetice.
Printre cele 120 de țări care au semnat acordul nu se numără însă China și India. Teoretic, asta reprezintă o surpriză, întrucât China și India sunt printre cei mai mari investitori globali în energie regenerabilă și au anunțat anterior că își vor dubla capacitatea de producție până în 2027.
În practică, cele două state nu au semnat acordul pentru că acesta include și renunțarea la orice investiții în producția de cărbuni, de departe cea mai poluantă sursă de energie electrică.
China și India continuă să se bazeze pe această materie primă pentru producția de energie electrică. De fapt, China chiar a accelerat procesul de deschidere de noi mine de cărbuni: peste 95% din capacitatea de producție a minelor de cărbuni care au fost inaugurate în acest an aparțin Chinei.
Prin urmare, angajamentul pentru parcurile fotovoltaice și parcurile eoliene este puternic umbrit de perspectiva utilizării intensive a cărbunilor în China și India.
Citește despre investițiile Chinei în parcuri fotovoltaice
Ambițiile României: 8 GW de energie din fotovoltaice
În cadrul COP28, România a anunțat o serie de planuri ambițioase cu privire la producția de energie electrică din surse regenerabile, și anume:
- 76% din puterea totală de producție a energiei electrice va proveni din surse regenerabile până în anul 2030. Procentul va crește ulterior la 86% până în anul 2050.
- România își propune să instaleze parcuri fotovoltaice cu o putere totală de 8 GW până în anul 2030.
Un aspect important este că în cadrul puterii de producție din surse regenerabile este inclusă și energia nucleară, care este considerată o formă de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
România are în prezent două reactoare nucleare la Cernavodă cu o putere totală de circa 1,4 GW și intenționează să construiască încă două reactoare la Cernavodă și să implementeze un proiect bazat pe noua tehnologie SMR (Small Modular Reactors – Reactoare Modulare Mici) care prevede instalarea a 6 module cu o putere totală de 462 MW. Proiectul cu reactoare modulare mici ar urma să permită reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 4 milioane de tone în fiecare an.
Pe baza acestor planuri, România își propune ca până în anul 2030 să-și reducă emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 80% comparativ cu anul 1990.
De asemenea, cu ocazia COP28, România a aderat la Alianța Solară Internațională (International Solar Alliance – ISA). ISA a fost fondată de Franța și India la COP21 în anul 2015, iar în prezent 94 de țări sunt membre cu drepturi depline. Asociația a gândit o strategie prin care își propune ca până în 2030 să obțină fonduri totale de 1.000 de miliarde de dolari – un trilion de dolari – pentru construirea de parcuri fotovoltaice cu o putere totală de 1.000 GW care să ofere energie electrică regenerabilă pentru un miliard de oameni. Prin îndeplinirea acestui proiect, emisiile de dioxid de carbon ar urma să se reducă cu un miliard de tone în fiecare an.
Ca parte a ISA, România ar trebui practic să obțină acces mai ușor la finanțare implementarea unor proiecte de parcuri fotovoltaice.
Concluzii
Comunitatea științifică a avertizat deja că implementarea Acordului de la Paris din 2015 întâmpină numeroase întârzieri din cauza cărora limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius comparativ cu epoca pre-industriala devine dificilă.
De altfel, politicienii par să fi acceptat deja această realitate, mai ales dacă analizăm modul în care Comisia Europeană a raportat semnarea acordului pentru tranziția de la carburanții fosili.
Astfel, Comisia Europeană menționează în comunicat că “negociatorii Uniunii Europene au reușit să țină în viață posibilitatea de a respecta Acordul de la Paris pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade peste nivelurile epocii pre-industriale”.
În plus, așa cum spuneam în introducere, nu există nicio garanție că deciziile asumate la COP28 vor fi respectate. Implementarea hotărârilor depinde mai degrabă de fiecare stat național în parte, cu decizii asumate de persoane care nu au fost prezente la negocierile de la COP28. De altfel, aceste elemente au fost evidențiate și de cercetătorul Johan Rockström de la Institutul Potsdam din Germania.
Acordul COP28 nu ne va permite să limităm creșterea temperaturii globale la 1,5 grade. Totuși, rezultatul este un reper esențial. Prin acest acord devine clar pentru toate instituțiile financiare, companiile și societățile că, cu o întârziere de 8 ani față de programul anunțat inițial la Paris în 2015, suntem în sfârșit la începutul sfârșitului pentru o economie globală bazată pe carburanți fosili.
Johan Rockström, cercetător la Institutul Potsdam.
Nu în ultimul rând, acordul final semnat la COP28 menționează că implementarea deciziilor necesită investiții de ordinul trilioanelor de dolari, fără să includă însă informații despre cine va furniza aceste fonduri, când vor fi furnizate sau cum vor fi acestea împărțite între țări.
Poate data viitoare, la COP29, în noiembrie 2024. La Baku, în Azerbaidjan.
