Autocritica Squad este singurul echipaj din România prezent în Campionatul Mondial de Regularitate pentru mașini electrice. A patra etapă a noului sezon, Oeiras EcoRally, a avut loc în 29 aprilie – 1 mai în Portugalia. Particularitatea rundei? Drumurile de coastă pline cu turiști.

Revedere

4.000 de kilometri. Asta e distanța pe care o ai de parcurs dacă pleci din București și vrei să ajungi la cel mai vestic punct al Europei continentale. Practic, ai de traversat – aproape – tot continentul. E treabă de câteva zile, că nimeni nu se pune la volan pe DN1 și mai coboară doar când a văzut Atlanticul la orizont.

Pentru echipajul Autocritica Squad, drumul până în Oeiras, centrul de comandă al etapei de regularitate cu electrice din Portugalia, a fost atipic. Mircea Meșter – pilotul echipajului – a stat o săptămână în Stuttgart, de unde a raportat în ași și revere meciurile turneului de tenis Porsche Tennis Grand Prix (afli aici mai multe despre viața de cronicar sportiv a lui Mircea Meșter). De cealaltă parte, subsemnatul, s-a nimerit ca în weekendul finalei de tenis să fie la Sindlefingen, uzina Mercedes-Benz din apropiere de Stuttgart, unde noua generație Clasa E s-a arătat pentru prima dată în fața jurnaliștilor. Drept urmare, ne-am reunit în Stuttgart și de-acolo am pedalat în kWh până la Oeiras.

Despre cum e să mergi cu o electrică de-a lungul continentului, o să vă povestească Mircea într-un material dedicat. După finalul competiției de regularitate, a rămas singur să aducă acasă cruiserul familiei (Hyundai Ioniq 5), în timp ce eu – forțat de împrejurări – am luat avionul către București. Dar vă anunț de pe acum că n-aveți motive să vă îngrijorați: nu doar că stațiile de mare putere de pe autostrăzile Europei de Vest sunt libere și livrează Kw cu nemiluita, dar sunt și numeroase. Încă o dată, rețeaua Ionity – despre care v-am povestit mai multe aici – facilitează mobilitatea în era electrică. Ca să încarci ai două metode: fie aplicație mobilă, fie un card RFID – în cazul nostru, cardul Renovation e-charge, cea mai mare rețea de stații de încărcare din România. Și da, poți să-l folosești și în afara țării datorită serviciului de e-roaming. E fix același principiu pentru care ai internet și minute pe telefonul mobil atunci când ieși din țară.

Miza e calibrarea

O să încerc să fiu cât mai puțin tehnic ca să mă fac înțeles. În competițiile de regularitate, acuratețea e cheia. Iar pentru a fi cât mai precis în acest joc, ai nevoie de o serie de instrumente cu care să măsori distanțele pe care le parcurgi. Nu merge cu ceasurile din bordul mașinii sau cu mai știu eu ce aplicație mobilă. E nevoie de altceva. E nevoie de precizie chirurgicală.

Fiecare concurent e liber să aleagă instrumentul cu care măsoară distanța pe care o parcurge, iar înaintea startului competiției, organizatorul pune la dispoziție un traseu reper. Pe această porțiune de drum – care variază între 2 și 8 kilometri, conform regulamentului – concurenții merg să calibreze instrumentele de măsurare.

Hai să-ți explic cum faci asta și de ce e extrem de important s-o faci cât mai corect.

După ce poziționezi mașina la startul traseului reper îți setezi aparatul de măsurare pe funcția de calibrare – știe el ce are de făcut în acel mod de lucru. Începi să rulezi și să urmezi cât mai corect traseul – fără viraje tăiate și foarte aproape de marginea asfaltului.

La finalul porțiunii, ca procesul să fie complet, introduci distanța măsurată de organizator. Prin puterea de calcul a unor componente electronice înzestrate cu software, e gata calibrarea. Doar că nu-i suficient un drum. Te întorci la start și faci o verificare încercând să urmezi fix aceleași trase pe care le-ai avut prima dată. Știu, pare simplu, doar că acest traseu reper nu-i unul pe un drum drept: există viraje, pante, rampe și intersecții. Deci sunt destule variabile care se pot schimba de la o trecere la alta.

După verificare, valoarea indicată de aparatul de măsurare ar trebui să fie aceeași cu cea a organizatorului. Doar că treaba asta nu se întâmplă niciodată. Niciodată. Ba sunt doi metri în plus, ba trei în minus. Ce-i de făcut în cazul ăsta? Reiei procesul până ajungi să cazi metru pe metru. Da, e o parte a competiției care mănâncă timp, dar de ea depinde rezultatul.

În competițiile de regularitate, organizatorii indică mai multe viteze medii pe care concurenții să le respecte pe anumite intervale de distanță. Prin puterea semnalului GPS și a modulelor instalate în mașinile de concurs, aceștia verifică, de mai multe ori pe kilometru, poziția concurentului. Astfel se determină întârzierea sau avansul acestuia, iar pe baza diferențelor față de timpul ideal se acordă penalizările. Despre secretele unui raliu de regularitate am scris pe larg aici.

Revenind la etapa din Portugalia, în cazul Autocritica Squad, calibrarea a fost bună. Dar nu perfectă.

Vestul sălbatic

Știam că Portugalia e plină de turiști. Cum altfel, când ai 28-30 de grade Celsius în termometre și câteva drumuri de coastă la poalele cărora stă Atlanticul. Am ținut să fac mențiunile astea întrucât competițiile de regularitate se desfășoară în trafic deschis.

Și mai știam ceva despre portughezi: au un campionat național de regularitate cu electrice. Asta s-ar traduce prin concurenți buni și foarte buni. Alături de ei (23 la număr), la startul din Oeiras au mai fost și câteva nume cu greutate: campionul mondial în exercițiu, liderul clasamentului general din 2023 și alte câteva echipaje internaționale cu mult mai multă experiență. În total, 29 de echipaje la start.

Competiția pregătise 12 probe de regularitate pe o distanță de 216 kilometri.

Prima zi a concursului, 29 aprilie, a fost una scurtă. Patru probe de noapte – ca să mai scadă numărul turiștilor de pe drumuri – care au măsurat 84 de kilometri. Două a câte 33,7 kilometri și două puțin mai lungi de 8 kilometri. Probele – pentru care concurenții primesc indicații de orientare cu o oră înainte de startul lor – au fost în apropiere de Cabo da Roca: pe drumul de coastă, dar și prin satele și pădurile din apropiere.

Rezultatele n-au fost cele pe care le așteptam: locul al 12-lea la finalul zilei. Era clar că ceva nu funcționa corespunzător. Am făcut tabele și grafice pe care le-am evaluat și am găsit numitorul comun: calibrarea nu foarte precisă. De-acum știam ce e de făcut, doar că urma să ne luptăm la secundă pentru a diminua cât mai mult daunele primei zile.

A doua parte a Oeiras EcoRally n-a mai fost atât de plăcută. Nu pentru că drumurile n-ar fi arătat bine sau că traseul n-ar fi fost spectaculos. Ba din contră. Și fix acest “din contră” raportat la frumusețea locului a reprezentat cauza problemelor: numărul mare de turiști și localnici care au ieșit cu mașinile în weekend. N-am prins cozi ca pe DN1 în timpul probelor cronometrate, dar am prins o mulțime de gură cască care se opreau în mijlocul drumului să facă poze din mașină, am prins bicicliști și pietoni care ocupau câte o bandă de mers, am prins și autocare perpendicular pe drum. Practic, un fel de vest sălbatic în care fiecare făcea ce-l tăia capul. Sigur, aceleași condiții au fost și pentru ceilalți, nu doar pentru noi. Da, regularitatea are și o parte generoasă de hazard.

Scratch pe penultima probă și în top 10 la final

După prima probă a zilei secunde am urcat o poziție în clasament. Eram pe 11. Dar mai era mult de muncă până să intrăm în top 10. Și asta pentru că diferențele de la locul 5 și până la locul al 12-lea erau foarte mici. Am pierdut, am recuperat, iar am pierdut și iar am recuperat. Cam așa au arătat următoarele 5 teste de regularitate pentru noi și pentru restul echipajelor angrenate în acest joc pentru un loc cât mai bun în top 10.

Trebuie să recunosc: cu cât ne apropiam mai mult de final cu atât eram mai convins că vom încheia pe locul al 11-lea. Nu prea mai aveam când să recuperăm diferența.

Dar reușim un scratch – câștigarea unei probe. Penultima, și cea mai lungă a zilei. Sunt sincer, m-am simțit tare bine când am văzut rezultatul. Nu-i ușor deloc să bați o probă în condițiile în care experiența nu e de partea noastră și nici concurența nu-i una facilă.

A fost momentul în care am simțit că o să fie și mai bine. Și fix așa s-a întâmplat. Ultima probă a fost una complicată de navigat: străduțe dese și asemănătoare într-un fel de parc industrial. N-am greșit deloc și prindem un alt rezultat bun. Cât de bun? Suficient cât să urcăm în top 10.

Și probabil că n-ați văzut adulți ca noi care s-au bucurat cu mult zgomot pentru că au terminat pe locul al zecelea.

Clasamentul de regularitate Oeiras EcoRally

Dar în FIA Eco Rally Cup contează și consumul. Iar în clasamentul combinat, cel care pune la un loc regularitatea și consumul, Autocritica Squad a încheiat pe locul al nouălea. Asta înseamnă încă 2 puncte în clasamentul FIA. Avem 8 până acum.

Tiki-taka în trafic închis

Cum bucuri și participanții și partenerii care îți permit să organizezi un astfel de eveniment? Simplu: cu o “tiki-taka” în inima orașului. Așa numesc eu probele cu jaloane.

Iar în 1 mai, când mulți dintre localnici erau la plajă, concurenții Oeiras EcoRally au parcurs cu trafic închis, dar tot în regim de regularitate, două probe de câțiva kilometri. Și pentru că eram în afara concursului am făcut schimb de locuri cu Mircea. El pe navigat, eu pe pilotat. Sigur, a contat prea puțin rezultatul, în condițiile în care am încercat mai mult să bucurăm publicul adunat.

Partenerii Autocritica Squad

Sezonul curent al FIA Eco Rally Cup include 9 etape, iar în calendarul Autocritica Squad își vor face loc 6. Pe trei dintre ele deja le-am bifat, iar următoarea programată și în calendarul nostru va avea loc în Slovenia la începutul lunii septembrie. Și cum nu luăm noi o pauză chiar atât de mare, în august concurăm la Transylvania Classic din Sibiu, o competiție de regularitate cu clasice și electrice. Practic, așa vom sărbători un an de când Mircea Meșter și subsemnatul au devenit Autocritica Squad.

La fel ca până acum vom continua să concurăm cu Hyundai Ioniq 5, iar partea de eficiență – care contează enorm în economia jocului – va fi asigurată și de anvelopele Michelin dedicate electricelor. Cât despre încărcările de pe drum, vom miza tot pe cardul și pe aplicația Renovatio e-Charge. Că doar ne place în e-roaming.

Clasamentul FIA Eco Rally Cup 2023 după etapa din Portugalia

	Echipaj	Mașină	Punctaj
1.	Michal Zd’arsky – Jakub Nábélek	Hyundai Kona	41
2.	Guido Guerrini – Artur Prusak	Kia e-Niro	35
3.	Eneko Conde – Lukas Sergense	Kia e-Soul	32
4.	Didier Malga – Anne-Valerie Bonnel	Renault Zoe	19
5.	Ondrej Huncovsky – Tereza Huncovska	Volkswagen e-Up!	15
6.	Jose Antonio Lujan Suarez – Aday Lujan	Renault Zoe Kia EV6	12
=	Vincent Mucchielli – Maxime Antoine	Kia EV6	12
=	Pedro Morais – Silvia Coutinho	Hyundai Ioniq 5	12
9.	Ricardo Gonzales Pozuela – Jose Manuel Salas	Kia e-Niro	10
=	Nuno Serrano – Alexandre Berardo	Kia e-Niro	10
11.	Franko Spacapan – Tadej Spacapan	Renault Zoe	9
12.	Mircea Meșter – Cornel Șocariciu	Hyundai Ioniq 5	8

Foto: Bernardo Lúcio