Cel mai recent raport Global Market Outlook For Solar Power arată că, la finalul anului 2023, puterea totală instalată a parcurilor fotovoltaice din întreaga lume a depășit 1,6 TW, ca urmare a unor proiecte cu o putere totală de 447 GW instalate în cursul anului 2023.
Datele oficiale pentru anul 2024 nu sunt încă disponibile, însă în noiembrie 2024 asociația Global Solar Council, care reunește aproape 20 de producători de panouri fotovoltaice, estima că puterea totală a depășit pragul de 2 TW, la numai doi ani de la atingerea pragului de 1 TW.
Una dintre explicațiile pentru creșterea rapidă a puterii totale la nivel global este construirea unor parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni în zone deșertificate. În principiu, deșertul reprezintă un mediu propice pentru industria panourilor fotovoltaice pentru că terenul respectiv nu este propice pentru agricultură, astfel că poate fi utilizat mult mai eficient pentru a produce energie electrică regenerabilă.
Cu PPC Blue, fiecare încărcare devine parte dintr-o călătorie mai smart. Noi aducem mobilitatea electrică mai aproape de tine, fie că ești acasă, la birou sau în deplasare. Tu trebuie doar să te bucuri de libertatea de a merge mai departe, fără griji. Fiecare încărcare înseamnă un pas spre un viitor care contează.
Găsește stația de încărcare potrivită pentru tine pe ppcblue.ro
Un exemplu în acest sens este parcul fotovoltaic Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite. Inaugurat în cursul anului 2023, acest parc fotovoltaic are o suprafață de 20 de kilometri pătrați și a fost construit într-o regiune deșertică din emiratul Abu Dhabi.
Principalul avantaj al acestui parc fotovoltaic este că o regiune care nu aducea niciun beneficiu din punct de vedere economic poate furniza acum energie electrică pentru circa 200.000 de locuințe.
Cum arată cel mai mare parc fotovoltaic din Emiratele Arabe Unite
Totuși, statul care investește cel mai mult în dezvoltarea unor parcuri fotovoltaice în deșert este China. În prezent, 26,8% din suprafața Chinei este clasificată ca „zonă deșertificată”, iar statul încearcă să oprească extinderea deșertului prin diverse soluții. Una dintre ele este împrejmuirea deșertului Taklamakan cu o centură verde de arbori cu o lungime totală de peste 3.000 de kilometri, proiect care a fost finalizat la sfârșitul anului 2024.
Parcuri fotovoltaice în deșerturile din China
În același timp, China vede și partea bună a lucrurilor: în 2022 a anunțat un amplu proiect prin care își propune să construiască capacități de producție de 450 GW de energie solară și energie eoliană în Deșertul Gobi și alte regiuni deșertice ale statului.
Printre proiectele deja finalizate se numără parcul fotovoltaic Xinjiang cu o putere de 5 GW, care a fost inaugurat în iunie 2024 și a devenit astfel cel mai mare parc fotovoltaic din lume.
Pe de altă parte, provincia chineză Qinghai găzduiește începând din 2011 dezvoltarea unui amplu proiect compus, în realitate, din mai multe proiecte de parcuri fotovoltaice instalate la distanță mică între ele. Cunoscut oficial drept Qinghai Gonghe Photovoltaic Industrial Park, acest parc fotovoltaic are în prezent o putere de aproape 3,2 GW, însă planurile arată că, la finalizare, va avea peste 15 GW.
Instalarea unor astfel de parcuri fotovoltaice cu suprafețe de zeci de kilometri pătrați în deșert reprezintă o opțiune viabilă în special în contextul în care o astfel de regiune nu poate fi utilizată eficient pentru agricultură, din cauza calității precare a solului și a penuriei de apă.
Ce efect au panourile fotovoltaice asupra solului?
În acest context, o echipă de cercetători de la Universitatea de Tehnologie din Xi’an, un oraș cu o populație de 12 milioane de locuitori, a realizat un studiu pentru a identifica impactul de mediu al unui parc de panouri fotovoltaice asupra deșertului.
Studiul a avut loc la parcul fotovoltaic Qinghai Gonghe Photovoltaic Industrial Park, situat la o altitudine medie de 2910 metri și caracterizat de un relief alpin arid cu pajiști semiaride. Temperatura medie anuală aici este de numai 4,1 grade Celsius, în timp ce cantitatea medie anuală de precipitații este de 246,3 mm, de aproape trei ori mai mică decât cantitatea medie anuală de precipitații din București (644 mm).
Autorii studiului menționează că în zona în care a fost instalat parcul fotovoltaic solul este format în special din loess sau pietriș nisipos, iar în numeroase zone există plante erbacee anuale, adică plante care nu au tulpină lemnoasă deasupra solului și care mor la sfârșitul sezonului de creștere, pentru ca ulterior să crească din nou din semințe.
Pentru a analiza impactul sistemului fotovoltaic asupra solului, cercetătorii chinezi au utilizat un set de metode care poartă numele Driving Pressure Status Impact-Response (DPSIR). În esență, DPSIR este un cadru de metode utilizat frecvent de cercetători în special pentru că este reglementat de Agenția Europeană de Mediu (EEA). Prin utilizarea unui cadru comun, rezultatele finale sunt mai ușor de interpretat de comunitatea științifică.
În acest caz, DPSIR a fost utilizat pentru a examina 57 de indicatori de mediu, printre care se numără compoziția solului, temperatura, umiditatea și biodiversitatea. Cercetătorii au realizat două seturi de măsurători, iar în cadrul fiecărei serii au recoltat date din 12 regiuni din deșertul în care se află parcul fotovoltaic. Cu alte cuvinte, pe parcursul studiului au fost efectuate analize în 24 de mici regiuni din deșert.
Ulterior, cercetătorii au aplicat metoda ponderării entropice, o tehnică prin care au stabilit o anumită pondere pentru fiecare dintre cei 57 de indicatori, în funcție de importanța acestuia. În acest fel, cercetătorii au încercat practic să reducă caracterul subiectiv al datelor printr-o pondere mai mare pentru indicatorii care au o influență mai mare asupra mediului.
De asemenea, cercetătorii au grupat datele în trei zone distincte: solul de sub panourile fotovoltaice, solul din zona de tranziție dintre panouri și deșert și solul din deșert, care nu a fost influențat în niciun fel de parcul fotovoltaic.
În pasul final, datele obținute au fost normalizate pe o scală de la 0 la 1, unde 0 înseamnă condiții ecologice foarte slabe și 1 înseamnă condiții foarte bune. Astfel, rezultatele finale ale studiului au indicat:
- un scor de 0,4393 pentru solul de sub panourile fotovoltaice
- un scor de 0,2858 pentru solul din zona de tranziție dintre panouri și deșert
- un scor de 0,2802 pentru solul din deșert
Practic, datele au scos în evidență că solul din deșert este unul de slabă calitate din punct de vedere al sănătății ecologice, ceea ce era de așteptat. În schimb, datele arată că solul aflat sub panourile fotovoltaice s-a îmbunătățit semnificativ până la un nivel de sănătate ecologică de nivel mediu. În cifre, calitatea solului s-a îmbunătățit cu 57% după instalarea panourilor fotovoltaice.
Cercetătorii afirmă că aceste rezultate aparent contraintuitive au câteva explicații simple: panourile fotovoltaice generează permanent umbră pe sol, ceea ce contribuie la reducerea evaporării, scăderea temperaturii solului și o umiditate mai mare.
Chiar dacă modificările acestor indicatori sunt mai degrabă minore, impactul real este semnificativ ca urmare a faptului că în mediul arid apa este o resursă rară. Prin urmare, aceste mici modificări au potențialul de a permite o creștere a vegetației și apariția unor microorganisme esențiale pentru sănătatea solului.
Cu alte cuvinte, studiul arată că, pe lângă generarea de energie electrică fără emisii de dioxid de carbon, parcurile fotovoltaice au potențialul de a îmbunătăți semnificativ calitatea solului, în anumite condiții.
O posibilă soluție pentru Sahara Olteniei?
Aceste rezultate ar putea reprezenta un punct de plecare pentru dezvoltarea unor parcuri fotovoltaice în numeroase regiuni deșertice de pe Glob. În plus, datele sugerează că astfel de parcuri fotovoltaice ar putea reprezenta o soluție pentru a limita efectul de deșertificare care a apărut recent în numeroase regiuni de pe planetă, inclusiv în România.
În Oltenia, o suprafață de peste 100.000 de hectare situată între Craiova, Calafat și Dăbuleni se află în prezent în proces de deșertificare, motiv pentru care regiunea este cunoscută neoficial drept Sahara Olteniei.
Una dintre explicațiile pentru acest fenomen este creșterea temperaturilor medii anuale din regiune concomitent cu reducerea cantității de precipitații. Pe de altă parte, fenomenul este amplificat de defrișarea pădurilor din regiune, în contextul în care suprafața împădurită a județului Dolj este în prezent de numai 7%, comparativ cu 12% în anii 1970, dar și de distrugerea sistemelor de irigații.
Jurnaliștii de la PressHub au realizat în 2023 un reportaj la fața locului care arată situația din Sahara Olteniei:
Specialiștii afirmă că în următorii 50 de ani partea de sud a României riscă să se transforme treptat într-un deșert. Printre soluțiile identificate este plantarea de salcâmi, întrucât aceștia cresc foarte repede și au potențialul de a împiedica împrăștierea nisipului.
Pe de altă parte, unii proprietari de terenuri din zonă au renunțat la agricultură din cauza condițiilor dificile și au montat sisteme de panouri fotovoltaice. Studiul realizat de cercetătorii chinezi ar putea sugera că, pe parcursul timpului, calitatea solului din regiunile unde se montează panouri fotovoltaice ar putea reveni la valori mai apropiate de cele prielnice agriculturii.
Totuși, în ciuda rezultatelor încurajatoare obținute în urma studiului din China, cercetătorii atrag atenția că este prea devreme pentru a trage concluzii și că regiunea trebuie monitorizată în mod constant pentru a observa mai exact efectele pe termen lung în ceea ce provește biodiversitatea, precipitațiile și alți factori climatici.
În plus, datele din deșertul Qinghai din China nu pot fi extrapolate la nivel global, mai ales că deșertul respectiv se află la o altitudine foarte ridicată (aproximativ 3.000 de metri), iar caracteristicile deșerturilor variază puternic în funcție de numeroși alți factori.
Povestea parcurilor fotovoltaice dezvoltate în deșerturi
