Formele metalice perfecte strălucesc asemeni pietrelor prețioase proaspăt finisate. Desigur, dacă te apleci să citești povestea fiecăreia descoperi cum toate au fost alese pe sprânceană și toate valorează o avere. Pentru unii. Pentru alții sunt doar bijuterii atent întreținute capabile să genereze emoții și, în anumite cazuri, un mic plus în dreptul contului bancar.
Sunt lăsate libere să le poată vedea toți curioșii, însă educația privitorilor e cea care face diferența între a pune mâna pe vopseaua atent ceruită și a savura de la distanță formele trecutului. Chiar nu-i nevoie de bariere și conserve transparente care să le protejeze.
Și după ce se plictisesc de atâta atenție, la final, primesc și premii: cele mai spectaculoase nu se întorc în garajele de zeci și sute de mii de euro doar cu câțiva kilometri în plus, ci și cu o panglică care-i atestă caracterul special.
Se numește Concurs de eleganță sau, dacă vrei să adopți termenul internațional, Concours d’Elegance. Povestea din spatele acestui tip de eveniment nu-i una atât de complexă pe cât te-ai aștepta, însă își are originile acum patru secole.
În anii 1600, Maria de Medici a decis ca grădinile Palatului Tuileries să fie extinse, iar una dintre principalele atracții avea să fie împrejmuită cu castani. Pe aleile Champs Elysees, aristocrații acelor vremuri ieșeau la diverse plimbări cu caleștile trase de cai. Cu timpul, aceste activități au devenit populare printre locuitorii Parisului, iar de la un punct încolo s-au transformat în adevărate concursuri de eleganță: de la statura cailor la lucrătura trăsurilor și, bineînțeles, la ținutele aristocraților.
La începutul secolului trecut, producătorii auto vindeau mașinile sub forma unor șasiuri cu motor, caroseriile fiind ulterior comandate în atelierele de specialitate. Carosierii erau „designerii” acelei perioade, iar fiecare își putea comanda structura exterioară dorită: de la caroserii cu forme de coupé, până la modele cu plafon retractabil. Totul era posibil datorită acestor meșteșugari.
La scurt timp după ce popularitatea automobilului a crescut, au apărut și concursurile. Desigur, în acei ani doar cei înstăriți își permiteau să cumpere o mașină și să concureze cu ea. Iar aceste întreceri între prieteni se încheiau cu o paradă în care defilau cele mai frumoase vehicule. Cu alte ocazii, aceste concursuri de eleganță erau “atașate” saloanelor auto sau evenimentelor caritabile.
Astăzi, concursurile de eleganță adună laolaltă nu doar cele mai frumoase mașini istorice, ci și cele produse într-un număr limitat de unități. Totul ține de exclusivitate, iar evenimentele s-au transformat în adevărate festivaluri pentru pasionați. Să vezi caroserii produse acum 80-90 de ani pe șasiuri fabricate de producători care astăzi nu mai există sau să admiri un Bugatti ori un Mercedes-Benz produse în ediție limitată înaintea celui de-al Doilea Război Mondial reprezintă un moment unic pentru toți cei care apreciază arta automobilului.
Veteranul
Pe lângă mașinile excepționale, un eveniment de acest gen are nevoie de partea turistică. Iar în Italia anilor ’20, zona adiacentă orașului Milano reprezenta un punct de atracție major pentru cei care doreau să guste din spiritul “La dolce vita”. Lacul Como și peisajele demene orice film cu James Bond au făcut ca la hotelul Villa d’Este să aibă loc Coppa d’Oro Villa d’Este, un concurs pentru mașini ținut în premieră în 1 septembrie 1929.
Locul, logistica și peisajul oferit de grădinile Villa Olmo și Villa d’Este au fost elementele care au propulsat evenimentul mult peste alte spectacole – că le putem numi și așa – similare desfășurate în zone mult mai cunoscute. La prima ediție, peste 80 de mașini s-au prezentat pe domeniul hotelului, iar mulți au pus Villa d’Este pe aceeași treaptă cu evenimentele similare din Paris sau Monte Carlo.
Deși marea criză de pe Wall Street n-a iertat prea multe domenii de activitate, anul următor, concursul a revenit la Villa d’Este. Și în semn de răsplată pentru publicul prezent, organizatorii au introdus Gran Premio Referendum. Sau altfel spus, premiul publicului. În 1930, o Lancia Dilambda cu caroserie semnată de Stabilimenti Farina și-a adjudecat ambele trofee.
Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, festivalul de la Villa d’Este a trecut printr-o serie de transformări. Mai întâi, în 1933, evenimentul a fost redenumit “Coppa d’Oro Principessa di Piemonte”, asta după ce compania care deținea hotelul Villa d’Este s-a retras, iar Prințesa Maria José a decis să acorde sprijin organizării. Doi ani mai târziu, Prințul Aimone di Savoia-Aosta, în calitate de președinte al Italian Royal Automobile Club, introduce un premiu care să poarte sigilul Ducelui de Spoleto. Figurile regale erau din ce în ce mai atrase de eveniment, lucru care ducea și mai mult la creșterea popularității.
Prima ediție postbelică a fost ținută în 1947, iar odată cu aceasta a revenit și vechiul nume al competiției. Carosierii pregătiseră atât de multe premiere încât au decis ca după evenimentul de la Como să meargă în Milano și să înființeze un mini salon auto pe care l-au pus în scenă la Palazzo dell’Arte. Ultima ediție veche ar fi trebuit să aibă loc în 1951, însă conducerea Federației Italiene de Motorsport a decis să amâne desfășurarea evenimentului pe o perioadă nedefinită.
Au urmat decenii în care nimeni n-a mai vorbit despre Villa d’Este și despre mașinile spectaculoase care se așezau în grădinile hotelului. Asta până în 1986, când istoricul Tito Anselmi și Grand Hotel Villa d’Este au decis să readucă la viață concursul de eleganță. Deși n-a avut efectul așteptat, ediția din ’86 este văzută drept un punct de plecare în noua eră. După doar o ediție, evenimentul a fost iar întrerupt, revenirea urmând să aibă loc în 1995.
Organizatorii au văzut din nou potențial, însă visele s-au ruinat în 1998, anul în care toți cei implicați credeau că se va trage cortina definitiv peste concursul de eleganță ținut pe malul lacului Como. Salvarea a venit de la Grupul BMW care în 1999 se implică direct în organizare.
Deși primele ediții sub noul patronaj au fost unele modeste, grupul german a reușit să transforme Concursul de Eleganță de la Villa d’Este într-unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din lume. Astăzi, mașinile participante sunt alese după criterii stricte, iar participarea internațională puternică, organizarea, standardele oferite de Grand Hotel Villa d’Este și peisajele impresionante oferite de lacul Como atrag un public numeros.
Acum, în era modernă, concursul de eleganță nu e doar despre mașini istorice puternic învăluite de aura vremurilor în care carosierii n-aveam nevoie de programe CAD, ci reprezintă un show complet care include inclusiv prezentări de modele noi și concepte care oferă idei despre viitor. Ca regulă generală, concursul se desfășoară în ultima săptămână din luna mai.
În 2022, juriul și publicul – pentru că există în continuare un vot al celor care vin la Como să vadă mașinile înscrise în concurs – au acordat 16 premii, iar cel mai important dintre acestea a mers către un Bugatti 57 S fabricat în 1937.
Cine n-a auzit de Goodwood?
Britanicii sunt unii dintre consumatorii avizi de motorsport, iar acest lucru a făcut ca de-a lungul anilor să dea lumii nu doar figuri celebre, ci și evenimente internaționale cărora ți-ai dori să le treci pragul. Poate cel mai spectaculos și complet eveniment auto ținut în Marea Britanie se numește Goodwood Festival of Speed.
Totul a început în 1993 la inițiativa lui Charles Gordon-Lennox, al 11-lea Duce de Richmond (fost Lord March). Goodwood a fost considerat unul dintre locurile în care motorsportul britanic a renăscut după al Doilea Război Mondial, circuitul din apropierea domeniului fiind inaugurat chiar de al nouălea Duce de Richmond, în 1948.
Odată cu venirea lui Charles Gordon-Lennox la moșia din Goodwood, mașinile au devenit un subiect de atracție, iar în 20 iunie 1993, fostul Lord March organiza prima ediție Goodwood Festival of Speed. În ciuda faptului că evenimentul a fost ținut în aceeași zi cu anduranța de 24 de ore de la Le Mans, pe moșia din Goodwood au fost prezenți peste 25.000 de spectatori.
Deși inițial a fost gândit ca un eveniment de o zi, de-a lungul anilor au fost adăugate diverse activități care au făcut ca spectacolul de la Goodwood să țină patru zile. De joi până duminică.
Ce poți să vezi la Goodwood? O cursă de viteză în coastă, o probă de raliu, paddock-ul Michelin Supercar, un Future Lab și nu în ultimul rând așa-numitul Cartier Style et Luxe – un concurs similar cu cele de eleganță. Că aici voiam să ajung. Spre deosebire de alte evenimente care presupun mașini istorice etalate pe pajiști, această parte a Goodwood Festival of Speed e puțin diferită: concurenții sunt aduși pe bază de invitație, iar asta înseamnă varietate în dreptul mașinilor expuse. Nici juriul nu-i unul tipic concursurilor de eleganță, mulți dintre cei care acordă note mașinilor intrate în competiție fiind celebrități internaționale cu o pasiune vădită pentru automobile.
Spre exemplu, anul trecut, în juriu au fost Gordon Murray (omul responsabil de designul lui McLaren F1 și actualul șef al Gordon Murray Automotive), Jodie Kidd (model și prezentator) Contele de Snowdon, Marc Newson (designer industrial) și Catie Munnings (pilot în nou-înființatul campionat de electrice de rally-raid Extreme E).
La fel ca în toate celelalte competiții de eleganță, există un câștigător general – un fel de Best of Show – iar anul trecut premiul a mers către o Lancia Stratos din 1974.
Ca regulă generală, evenimentul are loc la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Asta dacă nu intervine o nouă pandemie care să anuleze complet ediții sau să le reprogrameze.
Premianții
De data asta, supercarul rămâne la intrare. Oricât de impresionat ar fi, n-are ce să caute dincolo de steagurile care anunță intrarea în Salon Privé. Este unul dintre cele mai tinere evenimente de acest gen, iar frații Andrew și David Bagley și-au dorit să atragă elita. Iar în clubul colecționarilor de mașini, să zicem că elita e împărțită pe mai multe straturi.
Din ce s-a inspirat Salon Privé? Din restul concursurilor de eleganță majore din lume: Pebble Beach, Amelia Island, Villa d’Este și nu numai.
Ediția inaugurală a avut loc în 2006 la Hurlingham Club din Londra. În scurt timp, popularitatea evenimentului a crescut, iar cinci ani mai târziu, organizatorii se mută în Syon Park. Deși zona londoneză era potrivită pentru mașinile istorice așezate cu atenție pe gazonul crud, Andrew și David Bagley au considerat că locul nu-i de ajuns pentru a pune în valoare spiritul evocat de Salon Privé. Și după alți patru ani, concursul de eleganță a găsit locul perfect: palatul Blenheim din Oxfordshire.
În fiecare an, Salon Privé are loc în prima săptămână din septembrie. E ușor să intuiești de ce fiecare dintre organizatori își aleg intervale cât mai strânse. Pentru că n-ai vrea ca evenimentul tău să se suprapună cu un altul similar: ar fi imposibil ca vineri să vezi un Lamborghini Countach la Goodwood, iar sâmbătă să apară în Oxfordshire.
Pe lângă componenta dedicată concursului de eleganță, Salon Privé calcă pe urmele celorlalte evenimente similare și oferă experiențe conexe: lansări internaționale sau europene de mașini noi, expoziții de elicoptere, avioane și ambarcațiuni, și chiar și o secțiune dedicată celor mai bune ateliere de restaurări auto din Marea Britanie.
Pe lângă premiul cel mare Best of Show, la Salon Privé se acordă un premiu al publicului, cupa Churchill – pentru cel mai bun design – și premii pe clase în funcție de anul de fabricație și caroserie.
Tirbușonul
Știu că șampania scumpă și vinurile vechi nu lipsesc de la aceste evenimente, dar pot să te asigur că nu ăsta a fost motivul din spatele intertitlului. Americanii iubesc mașinile. Și nu doar pe cele care au motoare V8 și câștigă întreceri pe sferturi de milă, ci și pe cele clasice. Dar americanii iubesc și competițiile, în ciuda faptului că mulți europeni nu apreciază toate formele de motorsport practicate de cei de peste Ocean.
În 1950 conduceam un XK120. Și cel mai important eveniment din acel an desfășurat pe Coasta de Vest era Pebble Beach Road Race. Cursa în sine era nouă. Pilotam pe un drum prin pădure și traseul era delimitat doar de garduri de zăpadă și baloți de paie. A fost o adevărată cursă, iar eu nu mai participasem la așa ceva până atunci. Concursul de eleganță a fost introdus ca un element conex.
își amintea pilotul Phill Hill despre prima cursă desfășurată la Pebble Beach.
Cursa și concursul de eleganță au făcut parte dintr-un pachet pe care publicul american l-a apreciat. Și cum prima ediție a avut succes, organizatorii au decis să continue în aceeași formulă. Moartea lui Ernie McAfee, în 1956, a fost momentul în care evenimentul și-a schimbat complet abordarea: cursa din Del Monte Forest a fost interzisă.
Publicul și concurenții n-au renunțat la ideea unor curse în regiune, iar un an mai târziu, în 9 noiembrie 1957, era inaugurat Laguna Seca Raceway, un circuit care a devenit celebru datorită secțiunii de viraje denumite Corkscrew.
De-a lungul anilor, numărul pasionaților care și-au dat întâlnire la Pebble Beach a crescut, iar din dorința de a aduce activități pentru toți, Brian Smith și Ben Moment au gândit ceva grandios: o săptămână întreagă doar cu evenimente dedicate iubitorilor de automobile. Se numește Monterey Car Week, iar piesa de rezistență rămâne eleganța de la Pebble Beach.
Anul trecut, un Mercedes-Benz 540K Autobahn Kurier din 1938 a fost câștigătorul Best of Show, iar toți banii colectați în urma evenimentului au fost direcționați către acte caritabile.
Anual, Monterey Car Week se desfășoară în luna august.
Familia regală
În România interbelică, pe domeniul Castelului Peleș, a fost organizat „Concursul de Eleganță și Confort”. A fost unul dintre primele evenimente de acest gen din regiune, iar momentul a fost cel potrivit. Spun asta pentru că între cele două Războaie Mondiale, competițiile auto din țară adunau deja nume importante din automobilismul sportiv european, iar piloții români reaușeau să câștige admirația publicului de peste hotare.
Prima ediție a Concursului de Eleganță și Confort a avut loc în 1934 și a reprezentat un element conex al etapei de viteză în coastă de la Sinaia. Cu o zi înainte ca piloții să se întreacă pe traseul de 2 kilometri și 700 de metri, 27 de concurenți au defilat prin fața Cazinoului Sinaia.
La fel ca restul evenimentelor de acest gen, Eleganța de la Sinaia s-a dovedit a fi un succes pentru public. Un an mai târziu, în 1935, Automobil Clubul Român Regal a pregătit la Sinaia o întreagă săptămână dedicată curselor și paradelor auto.
Și aici se încheie povestea interbelică a mașinilor elegante de la Sinaia.
Însă 76 de ani mai târziu, stațiunea de pe valea Prahovei a revenit în calendarul evenimentelor dedicate – de acum – automobilelor clasice. Prima ediție modernă a Concursului de Eleganță Sinaia a fost organizată în 2011 de Retromobil Club România și, cu excepția anilor de pandemie (2020 și 2021), publicul a putut admira până acum 9 ediții în care o mulțime de vehicule clasice cu povești nebănuite au defilat pe covorul roșu din fața Castelului Peleș.
Industria auto se îndreaptă către electrificarea globală. Europa se pregătește de Fit for 55, americanii pun la cale strategii prin care să diminueze masiv emisiile de CO2 și nici țările dezvoltate din Asia nu evită strategiile radicale. Într-un context în care accentul este pus pe sustenabilitate și conservarea mediului înconjurător, e din ce în ce mai clar că nu vom vedea prea curând automobile pe care să le considerăm cu adevărat emblematice. Cel puțin nu din punct de vedere emoțional. Pentru că-i dificil să găsești un înlocuitor pentru formele lucrate manual de carosierii interbelici și e și mai greu să ridici părul de pe mâini fără zgomot de pistoane în cilindri.
Foto principală: Ciprian Mihai