De la idee la literă de lege: teste obligatorii pe asfalt ud cu anvelope uzate

În 2019, Michelin a avut o idee: teste obligatorii pentru anvelopele uzate în condiții de carosabil ud. Din 1 iulie 2024, ideea a devenit literă de lege, iar orice anvelopă nou lansată va trece printr-un astfel de test.

Ai citit eticheta, ai dat comandă, iar acum abia aștepți să mergi într-un service și să-ți pui noile anvelope. Ai citit toate rapoartele posibile cu privire la performanțele pneurilor pe care le-ai ales și ești convins că te-ai informat corect. Doar că aici intervine un lucru de care nu toți țin cont: modificarea performanțelor unei anvelope odată cu uzura. Știu, în țara în care văd anvelope de iarnă folosite și vara (și viceversa) e posibil să devin ținta unor ironii. Să revenim.

Imediat ce ai pus, colocviala, roată pe asfalt, anvelopa începe să își schimbe proprietățile. Unele dintre ele se îmbunătățesc odată cu creșterea uzurii – rezistența la înaintare sau zgomotul generat – în timp ce altele scad (performanțele frânării pe ud). Prin urmare, eticheta pe care tu ai citit-o – sau testele pe care le-ai studiat – se aplică, în general, unei anvelope noi. Pentru restul performanțelor nu prea există informații. Aș pune accent pe “nu prea”, întrucât în anii în care m-am fâțâit pe la prezentări de anvelope am mai văzut și ceva teste cu pneuri uzate. Nu știu dacă au fost făcute doar de dragul comparațiilor punctuale (anvelopa noastră uzată e mai bună decât anvelopa nouă a celorlalți), dar tind să cred că un punct de plecare există în mai toate grădinile producătorilor de anvelope. Îi simt pe toți ca fiind oameni care n-au stare până nu completează Excel-uri și la secțiunea “ce s-ar întâmpla dacă…”.

Dar n-o mai lungesc. Din 1 iulie 2024, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare un regulament modificat cu privire la anvelope. Se numește R117-04 și introduce, în premieră, un test pe carosabil ud pentru anvelope uzate. Iar de-aici ramificăm pe trei axe: performanțele anvelopelor, diminuarea amprentei de carbon și diminuarea costurilor utilizatorilor.

Michelin, deschizător de drumuri

În 2018 (dacă îmi amintesc cu exactitate) am citit prima dată despre demersul Long Lasting Performance (performanță de lungă durată) inițiat de Michelin. Ai nevoie de ceva studii și teste ca să poți spune că anvelopele pe care tu le faci își păstrează proprietățile chiar și când se apropie de finalul vieții. În același an, a existat chiar și un test (cu observatori independenți) în care Michelin a demonstrat că o anvelopă uzată din portofoliul propriu poate frâna pe o distanță mai scurtă cu 3,4 metri față de o anvelopă nouă a unui producător rival.

Apoi, Michelin a introdus acest “stâlp” în valorile de bază pe care compania se dezvoltă acum, iar un an mai târziu (2019) a început o campanie prin care să susțină introducerea unui test pentru anvelopele uzate. Inițial, prima variantă a textului a fost adoptată de Uniunea Europeană în noiembrie 2019, iar mai apoi, criteriile de testare au fost coordonate de United Nations Economic Commission for Europe.

Ideea Michelin a fost transformată în literă de lege odată cu intrarea în vigoare a regulamentului R117-04.

Un grup de lucru a definit (în acești ani) procedurile de testare și pragul care ar trebui respectat. Astăzi, acest test pentru anvelope uzate devine obligatoriu și vine sub aceleași proceduri efectuate și pe anvelopele noi. Mai precis, anvelopele uzate vor fi testate la frânarea pe ud (decelerarea vehiculului de la 80 km/h la 20 km/h pe carosabil acoperit cu un strat de apă de un milimetru) pentru a stabili dacă se încadrează în pragul minim de siguranță stabilit.

Ca să ai și câteva puncte de referință, un studiu realizat în Germania spune că doar 1 din 1000 de accidente rutiere are loc ca urmare a acvaplanării (când grosimea stratului de apă de pe asfalt e cu mult peste 1 mm), iar 90% dintre accidentele pe carosabil ud au loc la mai puțin de 80 km/h. Cumva, testul gândit de grupul de lucru acoperă scenariile majoritare și nu neapărat și excepțiile.

Cât despre proveniența anvelopei uzate testate, nu te gândi că producătorii vor aștepta ca unul dintre piloții de teste să “toace” o anvelopă nouă până ajunge în standardul impus pentru testare. Nu, nu. Producătorii fie vor toci artificial o anvelopă nouă pentru reducerea adâncimii benzii de rulare, fie vor turna una cu adâncimea căii de rulare cerută de test.

Și, totuși, care e scopul acestui test? În primul rând, siguranța utilizatorilor. Că una e să oprești mașina pe ud în 30 de metri cu anvelope noi și alta e s-o oprești în 45 de metri când sunt uzate. Am dat aici un exemplu oarecare.

Până acum, doar anvelopele noi erau supuse testării de performanță și omologării. Nu s-a făcut nimic pentru a măsura performanța unei anvelope care a fost uzată până la indicatorul de 1,6 mm [valoarea minimă legală de adâncime a căii de rulare]. Pur și simplu nu avea sens. De aceea, suntem încântați să vedem astăzi regulamentul european modificat și introducerea testării anvelopelor uzate. Pentru siguranța noastră, pentru mediu și pentru puterea de cumpărare. Cu toții avem de câștigat odată cu acest regulament.

Cyril Roget, directorul departamentului de Inovare Științifică și Comunicare în cadrul Michelin.

Cum faci să produci anvelope bune care continuă să fie eficiente chiar și atunci când se uzează?

Sunt convins că fiecare producător are un răspuns diferit, dar bazele rămân aceleași: ingredientele folosite și designul. Michelin dă din casă și spune că anual se investesc 1,2 miliarde de euro în departamentul de inovare și în cel de cercetare și dezvoltare. Tot acest efort material se îndreaptă către cei 6.000 de angajați din centrele de dezvoltare. Se caută arhitecturi noi pentru anvelope, forme noi ale căii de rulare și materiale compozite cu proprietăți mai bune. Ca notă finală, oficialii Michelin spun că 99,5% dintre anvelopele lor pot trece noul test (diferența de 0,5% e dată de anvelopele specifice rulării pe gheață).

Cum o să-ți dai seama că o anvelopă a fost testată conform noului regulament?

Simplu. Vei găsi inscripționat pe peretele lateral acest lucru. În câmpul dedicat țării pentru care a fost emisă omologarea (E2, Franța, în cazul exemplului de mai jos) în secțiunea aflanumerică o să apară o nouă literă B, care semnifică testul de frânare cu anvelopa uzată pe carosabil ud. Restul caracterelor rămân neschimbate (S, sunet la rulare, W, test de frânare pe ud cu anvelopă nouă, R, test de rezistență la rulare).

Regulamentul se aplică anvelopelor nou lansate de producători începând cu 1 iulie 2024.

Mai puțină risipă, mai puține emisii, costuri mai mici pentru utilizatori

Acum că am lămurit lucrurile astea, n-ar fi rău să închei cu două paranteze mari.

Prima dintre ele face referire la mediu. Conform unui studiu citat de Michelin, 50% dintre anvelope sunt înlocuite înainte să ajungă la o adâncime reziduală de 3 mm. Apoi, Michelin face referire și la un studiu Ernst & Young realizat în 2017. Prin utilizarea unei anvelope până la finalul vieții (adică până când indicatorul de uzură ajunge la adâncimea minimă legală) s-ar produce cu 128 de milioane de anvelope mai puțin pe an în Europa. Într-un alt fel de traducere, fabricile care produc pneuri în Europa ar emite mai puțin CO2 cu 6,6 milioane de tone anual. La nivel global, același studiu vorbește despre o “economie” de anvelope de până la 400 de milioane de unități și de o reducere a emisiilor de CO2 cu 35 de milioane de tone. Cam cât poluează New York-ul în jumătate de an (de la Michelin citire).

Care e scopul Michelin? În urmă cu câțiva ani, producătorul a prezentat viziunea “Totul sustenabil”, o strategie prin care francezii vor continua să îmbunătățească performanțele anvelopelor concomitent cu reducerea amprentei de carbon. Conform planurilor, Michelin vrea ca până în 2030, emisiile de CO2 de la toate unitățile sale de producție să scadă cu 50%, iar anvelopele sale să fie cu 20% mai eficiente din punct de vedere energetic. Diferențele procentuale vizează nivelul atins de companie în 2010. În același timp, oficialii Michelin spun că scopul final, acela de a deveni o companie cu o amprentă neutră de carbon, va fi atins până în 2050.

A doua paranteză face referire la utilizatorul final. Dacă acesta știe că anvelopele pe care le folosește au performanțe bune chiar și atunci când sunt uzate (lucru care ar trebui să fie validat de noul regulament), nevoia de a le înlocui prematur dispare. Prin urmare, costurile cu exploatarea mașinii scad.

Primul aspect de menționat este că testarea anvelopelor uzate nu este o idee nouă; angajamentul Michelin de a realiza teste de performanță obligatorii pentru anvelopele uzate datează de foarte mulți ani. Ne-am dorit dintotdeauna ca fiecare consumator să dispună de informații relevante privind performanța anvelopelor pe întreaga durată a ciclului lor de viață. Acest obiectiv poate fi realizat prin implementarea unui nou tip de test pentru anvelope uzate. Factori precum prețul, garanția și adâncimea benzii de rulare nu sunt indicatori de performanță relevanți ai longevității unei anvelope, ca să nu mai vorbim de siguranța acesteia pe drum. Distanțele de frânare au fost testate pe anvelope noi și uzate, unele anvelope uzate au furnizat distanțe de frânare pe umed care sunt aproximativ la fel sau mai bune decât anvelopele noi. Scopul nostru este de a educa distribuitorii și consumatorii astfel încât aceștia să poată face alegeri informate cu privire la siguranță, mediu și valoarea reală a anvelopelor.

Alina Ghica, Vicepreședinte Marketing Michelin Europa Centrală & Asia Centrală.

Foto principală: Dreamstime