„– Care-i faza cu internetul ăsta? Știi ceva despre asta?
– Desigur!
– Și ce naiba e, mai precis?
– Păi, a devenit un loc unde oamenii publică informații, așa că toată lumea poate să aibă o pagină… Companiile sunt și ele acolo… Cele mai noi informații… E o nebunie ce se întâmplă acolo! Poți să trimiți scrisori electronice oamenilor… Este următoarea chestie mare!
– Este ușor să critici ceva ce nu înțelegi pe deplin – poziție în care mă aflu și eu acum – dar îmi aduc aminte că acum vreo două luni am auzit o știre cum că pe internet urmează a fi transmis un meci de baseball. Adică poți asculta un meci de baseball pe calculatorul tău propriu. Și m-am gândit: «Dar de radio ați auzit?» Știi ce zic?
– Există o diferență. Nu e o mare diferență.
– Care este diferența?
– Că poți să asculți la meciul de baseball oricând vrei.
– Aaa, înțeleg! Deci este stocat undeva și poți reveni la el mai târziu.
– Exact.
– «Dar de reportofoane ați auzit?!»”
Cel care pune întrebările este David Letterman, iar cel care răspunde este invitatul său, un tânăr pe nume Bill Gates, cel care a popularizat internetul astfel încât toată lumea să se poată plânge că ne bagă cipuri în vaccinuri. Discuția asta a avut loc în 1995, într-una dintre emisiunile lui Letterman. Având în vedere că citești articolul acesta pe internet și că poate jumătate din acțiunile tale zilnice se întâmplă tot pe internet, putem spune că discuția de atunci nu a îmbătrânit bine deloc.
Din 1995 și până în prezent, „chestia asta”, cum o numea Letterman în ’95, a cunoscut cea mai puternică evoluție tehnologică pe care omul să o fi demarat în existența sa. Majoritatea (ca să nu zic totalitatea, că ar fi exagerat) beneficiilor de care se bucură omul modern există mulțumită internetului. Înainte să spui „hai că nu e chiar așa!”, gândește-te cum reacționezi atunci când afli că îți întârzie o oră comanda de mâncare, versus când îți dai seama că n-ai semnal la telefon pentru următoarea oră.
Ajunși în punctul ăsta, mulți ne întrebăm care este următoarea „chestie mare”. De multe ori poate, dăm cu nasul în ea și strâmbăm din el. Monedele crypto, de exemplu, au apărut ca o alternativă redundantă la cele clasice; au fost un experiment. Acum, lanțuri mari de magazine caută metode să le adopte, și chiar îți poți cumpăra mașini (și alte bunuri) cu ele.
Recent, o nouă ramură a universului crypto a crescut și continuă să crească: NFT. Probabil că ai auzit de ele, te-ai minunat cum pot oamenii să dea (echivalentul în criptomonede a) zeci de milioane de dolari pe o chestie deloc palpabilă doar ca să se laude că o au. Tu, eu și David Letterman din ’95 vor spune că este o chestie redundantă și fără sens. Și poate că este. Sau poate nu. După ce am vorbit cu băieții pe care o să-i cunoști mai jos, probabil că o să înțelegi un pic mai bine posibilele aplicații ale acestui jeton non-fungibil.
Pentru că asta înseamnă NFT. Non-fungible token. Adică un jeton, un simbol, o lucrare care nu mai poate aparține altcuiva în același timp. Exact ca o pictură, să zicem. Tocmai de aceea NFT-urile au debutat ca lucrări artistice. Dacă tu cumperi un tablou, acela, originalul, este al tău și doar al tău, cu certificat de originalitate, cu tot. Da, pot exista copii ale tabloului, însă originalul este al tău, și poți demonstra asta. Cam același lucru se întâmplă și cu NFT-urile. Deocamdată, achiziția unui NFT vine cu dreptul la laudă – și unii pun mare preț pe ea dacă sunt în stare să plătească 69 de milioane de dolari pe imaginea de mai sus. Însă există oameni care văd un pic mai departe de „lucrări” pentru care miliardarii planetei să-și flexeze portofelele.
Comunitatea Racing Heads
Spre exemplu, cei patru români fondatori ai Racing Heads – Bogdan Zaharescu, Marius Dobrescu, Andrei Popa și Ionuț Bâtu – îți vor spune că un NFT poate însemna, de exemplu, aderarea la o comunitate de pasionați ai lumii auto și ai motorsportului. Iar acel bilet de participare, dacă vrei să-i spui așa, vine cu multe beneficii, de la reduceri pentru diferite servicii la bonusuri și chiar la premii substanțiale.
Dar, poate mai important de atât, un NFT în cazul lor este o cărămidă pusă în cel mai amplu proiect de motorsport din România: construcția unui circuit. Un circuit real, la care să mergi să vezi live curse cu mașini reale. Și pe care poți să mergi și să și conduci chiar, atunci când sunt organizate Track Days. Iar faptul că vei fi contribuit, cu NFT-ul tău (sau chiar NFT-urile, că poți avea mai multe) la materializarea lui va face mult mai facilă participarea la aceste evenimente. O să fii unul din „gașca” Racing Heads, practic.
După o discuție de peste o oră în care am pus fiecare întrebare de două ori, am înțeles suficient de mult încât să-ți povestesc planul lor fără să repet cuvânt cu cuvânt ce mi-au spus ei mie.
Deci intri în comunitate cumpărând unul sau mai multe NFT-uri. Sunt 10.000 de bucăți puse la bătaie, fiecare dintre ele fiind format din 9 elemente alese (din peste 340) care fac NFT-ul acela să fie unic. Prețul unui NFT este de 1 eGold. Nu, nu se lucrează cu bitcoin aici, ci cu criptomoneda românească eGold, a cărei valoare este acum de aproape 800 de lei bucata. Fondatori români, proiect românesc, criptomonedă românească. Primele 3.000 de NFT-uri costă fiecare 1 eGold, după care prețul va crește la 1,5, apoi la 2 eGold per bucată.
Ca să cumperi un NFT, îți trebuie portofel de crypto. A fost aleasă rețeaua Elrond, din același motiv: Elrond este un proiect românesc. Așa, portofelul! Ți-l faci instalându-ți aplicația Maiar a celor de la Elrond. Acum trebuie să mergi la piață cu portofelul ăla, adică pe Trust Market, acolo unde vei găsi NFT-urile de la Racing Heads. Îți cumperi unul sau mai multe și le ții acolo, să facă pui și să-ți aducă premii.
Pentru că votul tău de încredere este răsplătit, spun băieții de la Racing Heads. Spre exemplu, pentru holderi – adică pentru cei care cumpără NFT-ul de la magazinul virtual și nu-l tranzacționează către altcineva – se organizează periodic giveaway-uri. Premiile sunt mașini și motociclete BMW. Da, da, exact: mașini și motociclete adevărate! Seria 2, Seria 4, M4, S1000RR și M1000RR vor fi puse la bătaie în trei tombole diferite. Sistemul va fi cel clasic: cu cât ai mai multe NFT-uri (cumpărate de la Racing Heads, nu de la posesori care vor să le vândă), cu atât ai mai multe șanse de câștig. Și nu mă pricep eu la matematică, dar probabilitatea 1:3.000 ca să câștigi un BMW Seria 2 nu sună rău deloc.
Iar dacă ții de NFT-ul tău cu Racing Heads și ții și aproape de pagina de Facebook a proiectului, vei fi răsplătit periodic și cu alte premii: fie un NFT gratuit, fie chiar criptomonede eGold. Lista de beneficii continuă cu invitații speciale la diferite evenimente organizate de comunitate, de la competiții eSports răsplătite cu eGold la vizite la boxele echipelor de motorsport și, nu în ultimul rând, la cursuri de pilotaj în România, în ținuturile înghețate de pe lângă Cercul Polar și chiar pe Nürburgring. În fine, găsești tu toate detaliile necesare pe pagina principală a proiectului.
Fiecare dintre cei care se înscriu în acest club au, deci, șanse să câștige ceva, și să se bucure de experiențe inedite, însă marele câștig al nostru, al țării chiar, este țelul suprem al proiectului: construcția unui circuit de viteză în România.
Motorsport Arena
În timp ce tu citești aceste rânduri, cei de la Driven se pregătesc de proiectarea viitorului circuit de racing din România; sunt și ei parteneri în proiectul Racing Heads. Probabil că n-ai auzit nici tu de ei: Driven este o echipă specializată, în primul rând, în dezvoltarea de circuite de motorsport. Ei au proiectat complexul F1 Yas Marina, de exemplu. Și nu se ocupă doar de trasarea unei suite de linii curbe și gata circuitul! Nu, oamenii au grijă ca întregul complex să fie pregătit corespunzător pentru acreditare din partea FIA și FIM – adică la debut să fie capabil să susțină, din toate punctele de vedere, evenimente de motorsport.
Circuitul din România, care va fi botezat Motorsport Arena, va putea găzdui curse până la cele de anduranță cu mașini din clasa GT3; adică rapide! Va avea, pe lângă asfalt curat și zone de degajare (și alte atribute de siguranță necesare evenimentelor de genul), și un complex de unități de cazare, zone de food court, zone de agrement, zone de camping și chiar circuite pentru karturi (și acestea vor fi acreditate pentru competiții internaționale) și pentru off-road și motocross. Va avea și școli de pilotaj chiar, și zone destinate testelor cu mașini. Motorsport Arena este gândit nu doar ca un bun de folosit pentru sporirea turismului în România, dar și ca o pepinieră pentru tinere talente.
Sună ca un plan bun, foarte bun, poate prea bun. E normal să fii reticent, este un atribut inevitabil în țara în care multe se promit și mult prea puține se fac.
Nici Bogdan Zaharescu, unul dintre fondatorii Racing Heads, nu e străin de această stare, dar știe că și dacă faci lucrurile bine, n-are cum să nu iasă. Pasionat de motociclism, Bogdan a fondat Racing Academy, prima echipă de motociclism de performanță de la noi din țară, care a reușit să atragă parteneri din rândul corporațiilor – OMV, BMW, Motul, Huawei, ca să numesc câțiva. O consecință directă a fost că odată cu Racing Academy a pornit și un val de dezvoltare rapidă a acestui sport. Consideră că dacă ai un scop clar, bine definit, poți să unești cu mai multă ușurință punctele intermediare către atingerea sa.
Echipa Racing Heads și-a setat deja pașii intermediari. Vorbind cu ei, am ajuns să văd deja Motorsport Arena, un mega-ansamblu situat undeva în estul României, cel mai amplu circuit de motorsport din Estul Europei, practic. Despre circuit vom afla, îmi zic băieții, la momentul potrivit; nu sunt supersițioși, sunt doar pragmatici. E ușor să vorbești de un circuit de 50 de milioane de euro la noi în țară, dar ei nu vor să vorbească de el. Ei preferă chiar să-l facă, folosind chiar următoarea chestie mare: NFT-urile.
Exact cum zicea și Bill Gates în ’95: It’s crazy!
Subcarpați i-a dat foale în metavers
În timpul scrierii acestui articol, am găsit un exemplu similar: Subcarpați. Trupa care interpretează folclorul românesc în cel mai cool stil posibil și-a lansat propria colecție de NFT-uri, țelul său măreț fiind înființarea unui Centru Cultural de Promovare a Folclorului „Culese din Cartier”.
Planul lor s-a materializat în ultimul trimestru din 2021, iar lansarea colecției a avut loc pe 14 februarie anul acesta; cele 10.000 de mici compoziții (NFT-urile) au fost vândute în câteva ore. La fel ca în cazul Racing Heads, holderii se bucură de cadouri trimise aleatoriu de trupă, de un mini-game, de reduceri și de experiențe unice alături de membrii trupei.