Cum am ajuns la PlayStation și Gran Turismo 7?

Acum mulți ani, să fie vreo 15, am realizat un material cu principalele titluri de atunci din ceea ce începea să fie un nou fenomen: Sim Racing. Iar printre titlurile luate la puricat s-a numărat și Gran Turismo 4. Nu am insistat la acea vreme prea mult, dar îmi aduc aminte de o cursă de anduranță de 6 ore, de cum strângeam din dinți până venea clipa să intru la boxe pentru realimentare și schimb de pneuri. Aveam la dispoziție vreo 30-40 de secunde pentru a alerga la baie pentru un ”pitstop”.

Anii au trecut și între timp am devenit mândrul tată al unei puștoaice. Evident am ajuns cu odrasla pe la circuit, i-am oferit câteva lecții de condus, am ajuns să participăm la 11 ani și la un concurs de îndemânare auto la volanul lui Mimi. Iar parte din strategia mea de a o ajuta să asimileze mai repede, ușor și fără investiții majore arta pilotajului a reprezentat Sim Racing-ul. Ce legătură are virtualul cu realitatea? Este o întrebare la care aș dori să încerc un răspuns într-un material viitor, dar până atunci să vorbim despre Gran Turismo 7, un titlu în care fiica mea a petrecut 2-3 ore, iar tatăl ei, subsemnatul, peste 400.

Puțină istorie

Gran Turismo este numele unei serii de jocuri video care simulează competiții auto dezvoltat de Polyphony Digital. Inițial, Polyphony Digital a fost o divizie a Sony Computer Entertainment, dar după lansarea Gran Turismo și a succesului înregistrat de joc în Japonia, divizia a primit o autonomie mărită, iar ulterior a devenit o companie de sine stătătoare. Originile acestui titlu pot fi urmărite până în 1992, an în care Kazunori Yamauchi, creatorul și producătorul Gran Turismo, a adunat un grup compus din șapte persoane pentru a lucra la jocul video.

Gran Turismo a fost debutat în 1997, iar de atunci, Polyphony Digital a lansat pe cele 6 console – aici incluzând și Play Station Portable -, 13 versiuni ale acestui simulator video.

Hardware

Am optat pentru o consolă Play Station 5 Digital Edition, adică versiunea care nu dispune de unitate pentru disc. Am colecționat destule CD-uri în viața asta. Pentru o frunte netedă, lipsită de riduri, îți trebuie o conexiune la internet cu viteză decentă. Pentru a nu ratat vreun viraj când jucați online, treceți pe 1 Gbps.  Nu neglijați nici router-ul, puteți rata o intrare la boxe dacă nu aveți ceva de încredere. Jocul video Gran Turismo 7 l-am achiziționat în versiunea 25th Anniversary.

Versiunea îți aduce în garaj și o Toyota GR Yaris și un pic de valută virtuală pentru a mai achiziționa și alte agregate. Asta ca să ai o viață mai ușoară la început de carieră. Probabil am optat pentru versiune aniversară și din nostalgie după GR Yaris – nu eram la mare distanță de momentul în care am avut modelul la test.

Vizual

Nu o să vă fac un recensământ al numărului de pixeli și cât de riguros sunt ei aliniați, dar pot să vă spun că GT7 este un festin vizual, cel puțin pentru cineva care iubește automobilul și motorsportul. Astăzi, la nivelul lui GT7 este inutil să menționez că toate modelele din joc sunt reproduse cu acceptul producătorilor.

Modelele sunt scanate 3D, este înregistrat sunetul motoarelor la ralanti și-n sarcină, totul pentru o experiență cât mai apropiată de una reală. Lucru valabil și pentru circuite – sunt scanate cu tehnologie laser. Este reprodusă vegetația, umbrele, Calea Soarelui, niciun detaliu nu este omis. Iar acest lucru se întâmplă de la GT4 încoace, când oamenii se lăudau că au reprodus și înclinarea firelor de iarbă de pe Nürburgring. Poți pierde ore bune în GT7 stând în garaj și admirând modelele într-un decor neutru.

Iar când vine de vizual, GT7 nu are egal în peisajul simulatoarelor dacă vorbim de secțiunea ”Scapes”. La momentul realizării materialului sunt disponibile 3.018 locuri de pe planetă – fie că vorbim de circuite legendare sau zone urbane la fel de populare unde poți poziționa până la trei modele pentru a realiza sesiuni foto. Imaginație și creativitate să ai, că posibilitățile sunt infinite. Reglajele pentru camera foto sunt similare cu ce găsești pe un DSLR. Chiar m-am jucat cu timpii de expunere în cazul unor cadre în mișcare, și sistemul mi-a dat un mesaj prin care mă anunța că mașina a ieșit din cadru. Doar sunt amator în ale fotografiei.

Există și un mod drift de fotografie în care poți defini direcția de mers și arcul desenat în drift pentru o fotografie de mișcare cât mai fidelă realității. Cum îmi place mie să glumesc, acest mod este cel care va concedia fotografii. Pe viitor promit să încerc realizarea unui test drive în GT7, inclusiv o sesiune foto completă. Pănă atunci, unde mai poți realiza o sesiune foto cu Fiat 500 Abarth (cel de atunci), o Honda S800 și un VW T1 în drift simultan pe același viraj? Cred că doar în GT7. Iar dovada este mai jos.

Game play

Evident, ai nevoie de un cont și de un card bancar – dar pe acesta din urmă probabil că deja l-ai folosit când ai cumpărat jocul -, dacă în suportul de console ai un PlayStation 5 Digital. Și până se termină tot mutantul ăsta GT7 de descărcat și instalat, dezvoltatorul oferă acces la secțiunea Music Rally. Să nu te plictisești așteptând transferul de Mb. Găsești niște mici provocări: să parcurgi o anumită distanță în timpul unei melodii. Ai parcurs distanța, ai deblocat acel cântec pentru joc.

Și pentru a nu mă rătăci, că este destul de ușor să omiți ceva din jocul ăsta, voi porni gospodărește de la stânga la dreapta ecranului de ”casă”.

Legat de GT7, aș putea vorbi de versiunea 1.0 (o să-i zic Spec I), cea care a fost disponibilă până la update-ul major al jocului din 01.11.2023, și apoi de GT7 Spec II, dacă este să păstrăm un limbaj auto.

Creatorii au avut grijă să nu pună pe masă o înșiruire ternă de curse, dar nici să le îmbrace într-un scenariu hollywoodian. Nu ești vreun puști care promite ca în TOCA Race Driver 2, nu ești nici vreun proscris care a aterizat la periferia unei metropole și vrea să facă bani de un hamburger la curse ilegale.

Missions

Sunt șapte serii de provocări a căror dificultate crește treptat. Fiecare din aceste capitole te va premia cu o mașină dacă termini toate cursele în barem de bronz sau două modele dacă obții aur în fiecare cursă. În mod ciudat, cele mai grele provocări pentru mine sunt cursele de drift, controller-ul nu mă ajută prea mult. Așa că mai am de obținut aur în trei curse și încep să dezvolt o angoasă majoră vis-a-vis de ultima cursă din The Human Comedy.

Licence Centre

Prima versiune a titlului, Spec I, are o școală de pilotaj unde îți rafinezi stilul de condus/ pilotaj. Odată cu update-ul acum sunt două secțiuni.

Prima – Normal Licence, pare acum un fel de loc unde îți iei permisul de conducere în GT7. Totuși, ultima provocare, cea în care trebuie să parcurgi un tur pe Spa-Francorchamps cu un Porsche 917K pe ud îți va solicita puțin nervii. Fiecare capitol de licențiere are 5 grupe: Național B și A, Internațional B și A și Super Licența.

Al doilea capitol – Master Licence, l-am parcurs la nivel de bronz. În secțiunea National B am descoperit aurul, lucrez la următorul capitol. Punând în balanță nivelul la care eram când am completat prima secțiune și cel la care sunt acum, Master Licence este incomparabil mai dificil. Partea bună este că practica pe care o faci la fiecare capitol te fac să memorezi la nivel subconștient punctele de frânare și trasele pe viraje, iar atunci când ești în curse, vei descoperi că îți sunt de mare ajutor.

World Circuits

Este iconița aia din joc care ar trebui să se tocească până la dezintegrare dacă ar fi un buton fizic pe care ar trebui să apeși. Sunt 38 de locații disponibile, grupate geografic: America, Europa și Asia-Oceania.

Niponii își rezervă partea leului, să zic așa. În secțiunea Asia-Oceania avem legendarul circuit australian Mount Panorama, evident Suzuka, Tsukuba (pentru fanii Best Motoring) și Fuji, dar avem și niște ”celebre circuite stradale din Tokyo” de care, în ignoranța mea, nu am auzit. În schimb, pot spune că lipsește din secțiunea europeană un Silverstone și un Monte Carlo.

Ai zece campionate de parcurs, zece trofee de pus în vitrină, o parte din ele sunt legate și de provocări pe care le vei găsi în următoarea secțiune.

Cafe

Există o cafenea unde ai parte de provocări, o parte din ele sub formă de curse, altele presupun achiziționarea de mașini, lucru pe care-l vei face tot via curse unde câștigi bani pentru shopping. GT7 mustește de istorie auto, iar din acest punct de vedere este un titlu unic în peisajul simulatoarelor.

Used Cars

Aici vei cheltui mulți bani, este locul unde vei găsi mașini ieftine care să-ți permită să evoluezi în joc. Nu trebuie să ai memorie de elefant sau să-ți verifici garajul după fiecare zi de curse. În dreptul fiecărui model ai simbolul unei cărți: dacă este albastru, înseamnă că îl ai deja, dacă este gri, evident că ți-l dorești. Tot aici poți verifica valoarea mașinilor din garajul tău, și câte exemplare din fiecare model ai.

Una din cele mai bizare provocări din cafenea este să deții 10 kart-uri. Am și modele în dublu exemplar, de regulă cele pe care le-am modificat pentru a le crește performanța. Le am și în versiunea stock, probabil un defect după atâția ani de presă auto. Mai în glumă, mai în serios, este și un loc unde vezi cât de activi sunt producătorii când vine vorba de promovare. Acum sunt pe val cei de la Genesis.

Tuning Shop

Evident, este locul unde poți face un Mini din 65 să aibă 172 CP și 526 kg, dar fără a altera linia clasică. Bani să ai, că aici îi vei cheltui.

Brand Central

Este showroom-ul din GT7. Aici poți achiziționa modele noi. Aceeași grupare geografică: America, Europa și Asia-Pacific. Pentru a putea achiziționa unele modele ai nevoie de invitații. Pe acestea le primești, cam una-două pe lună, dacă parcurgi norma zilnică de kilometri și primești cardul cadou. Fiecare marcă are o secțiune ”Museum” unde ai un timeline cu repere importante din istoria constructorului. Probabil o secțiune ușor neglijată, dar una în care puteți descoperi detalii necunoscute despre mărcile iubite.

GT Auto

Ai trei secțiuni aici, una dedicată mentenanței mașinilor din garaj. După un anumit rulaj, cer schimb de ulei, altfel performanțele scad, iar aici este locul unde poți face asta. Tot aici am reușit să aduc la viață un Willys. De la 60 CP cât avea el, l-am convins să ascundă sub capotă un V8 de 6.315 cmc dopat cu un compresor. Acum se laudă cu 640 CP.

Secțiunea Car Customisation îți permite să devii creativ. Îți poți personaliza cum vrei mașinile din garaj, sau poți chiar descărca mașini ale altor creatori din GT7. Unele sunt gratuite, pentru altele plătești.

Driving Gear – aici te îmbraci. Tot de aici poți împrumuta diferite teme create de alți jucători pentru cască și combinezon.

Legend Cars

Este locul unde sunt oferite spre vânzare perlele coroanei. Cele mai valoroase modele din GT7 sunt aici. Nu este o licitație, este un showroom unde găsești modele clasice, fiecare având un anumit rulaj.

Pentru a împiedica GT7 să ajungă un fel de târg Vitan, orice mașină pe care o cumperi, va pierde masiv din valoare când ajunge la tine în garaj. Ferrari 330 P4 a avut un preț de 20 milioane, acum, în garaj se apropie de 13,5 milioane. De ce atâta valută pe un Ferrari? Pentru că face parte din ultima provocare din joc pe care o mai am de îndeplinit. Unul din trofeele din joc îl primești dacă achiziționezi trei modele care au concurat în cursa de 24 de ore de la Le Mans.

Nu sunt 3 modele oarecare, ci acest Ferrari, un Jaguar XJ13 care a fost dezvoltat de constructorul britanic pentru celebra cursă dar nu a luat startul niciodată și un Ford Mark IV – legendarul GT40 pentru o identificare mai ușoară. Distractiv este că acest Mark IV în 1967 a câștigat cursa de 24 de ore de la Le Mans cu un avans de 4 tururi în fața modelului Ferrari 330 P4. Cu toate acestea, modelul italian generează depresie la achiziție.

Multiplayer

O secțiune în care nu am petrecut prea mult timp. Aici ai posibilitatea de a juca în doi, pe modul split screen, dacă îți vine un amic în vizită. Sau poți accesa cele două secțiuni – lobby sau paddock. În secțiunea Lobby poți crea o sesiune unde să concurezi cu prietenii tăi online, în Paddock te duci la circuit și vezi tu peste cine dai acolo. Pentru curse online prefer următoarea secțiune.

Sport

Ai două secțiuni aici. Una în care îți măsori talentul de la distanță cu tot poporul GT7. Ai un circuit, o mașină anume sau o grupă din care poți să-ți alegi un model. Setările mașinii sunt aceleași pentru toți. Aici este locul unde realizezi că nu ai destui psihologi și canapelele aferente în cartier. Am bifat rareori niște timpi de aur, adică să fiu în top 3% mondial. De regulă mă zbat în cele 7 procente care merg până la 10%. Să obții un timp de a fi în top 10% nu este greu, puțină implicare dacă vrei argint, iar pentru aur trebuie să știi ce faci.

Secțiunea Daily Races este compusă din trei curse care se schimbă săptămânal. Le joci online și ești distribuit în curse în funcție de rating și timpul obținut. Aici trebuie să ai nervii tari, pentru că ai parte de jucători în fața cărora îți scoți pălăria, dar și de lichele care îți ruinează cursa.

Feedback personal

Un detaliu pe care-l iubesc la GT7 sunt calificativele pe care le primești atunci când evoluezi online. Ai un calificativ pentru performanța pură și unul pentru fair play.

Pentru că mă consider un jucător amator, care ocazional consumă 3-4 ore pe săptămână ”la volan”, adică la controller, sunt mulțumit cu Level C la performanță și S la fair play. Dacă la nivelul performanței pe circuit mai am de ars puțină benzină pentru a trece prin B, A și A+. La capitolul obraz am notă maximă, adică am cei 7 ani de acasă. Și ca să fiu sincer până la capăt, acum, când programul îmi permite, bag zilnic măcar 50 de kilometri. 

Partea bună este că sistemul te alocă în cursele online în funcție de cartea ta de vizită. Partea nasoală este că trebuie să treci peste cursele de început în care vei fi într-o mare supă primordială cu novici, dar și cu niște caractere greu de descris în cuvinte. Sunt cursele care te vor căli, care îți vor arăta din ce aliaj ești construit. Oricând ai opțiunea de a te propti în cel care ți-a făcut vreo mizerie, sau îl poți saluta din mers peste câteva viraje cânt talentul berbecului sau sistemul de ochire îl va trăda.

Unul din motivele care au condus la cei peste 30.000 de kilometri rulați în joc este dat de faptul că sistemul este închis. Nu poți veni ”de acasă” cu vreun cod, vreun mod în care poți trișa. Iar pentru comportament nesportiv, în cursele online, primești penalizări. Adică, dacă ai impresia că în primul viraj poți ajunge din ultimul primul. Nicio șansă. Mai primești penalizări dacă joci cu manta, dacă ai impresia că un viraj îl poți păcăli proptindu-te discret în zid.

GT7 este acel loc unde te duci bărbătește la luptă și descoperi că primul adversar este talentul tău. Sau lipsa lui. Dacă ești tipul care de felul lui iubește să construiască, nu vei dezinstala jocul după o săptămână, vei realiza că ai mult de muncă cu tine. Răbdare, autocontrol, anticipare, memorie, strategie, cunoștințe despre setarea unei mașini. Și tot așa.

Dacă descoperi GT7 în declinarea Spec II vei fi scutit de unele dureri de cap, atât vis-a-vis de dinamica mașinilor cât și de modul ușor iritant, în care sistemul acorda penalizări în cursă. Dar odată cu versiunea îmbunătățită a jocului s-a complicat puțin ”școala de pilotaj”. Dacă prima licențiere nu mi-a ridicat mari probleme, a doua este deja destul de aprigă.

Oamenii care au dezvoltat GT7 au un grad de fanatism pe care-l vei descoperi pas cu pas. Vei vedea diferențele între anvelope, vei intra în garaj unde ușor vei începe să te joci cu setările mașinii, ajutat și de micile tutoriale/explicații disponibile la fiecare setare. Vei descoperi că altfel stă mașina după ce anvelopele au luat niște grade Celsius, dar vei descoperi și că acele grade se evaporă dacă deguști puțin din gazonul de alături. Vei descoperi, spre exemplu, că pe Nürburgring, un Porsche GT3 RS trage micronic mai bine la 7 dimineața decât la 2 după amiază. La acest gen de fanatism mă refer.

Există și un sistem de bonificație pentru parcurgerea a 26,218 mile/42,195 km zilnic. Vei primi un premiu aleatoriu care poate varia de la 1.000.000 credite sau mașini până la 5.000 credite. În 95% din timp vei primi cei 5.000 de bănuți virtuali. Mai nou, există o provocare săptămânală care îți oferă suplimentar acces la ceva fonduri, fără a fi nevoit să repeți aceleași curse. Un plus de divertisment.

În curse poți folosi câteva ajutoare. De la asistența oferită de sistemele moderne – ESP, ABS, până la indicarea zonelor de frânare, apex. În cazul modelelor vechi, care nu aveau ESP, prefer să dezactivez sistemul. Dar îl folosesc, pe anumite trepte chiar și pe modele de competiție. O Toyota GR010 pe ploaie la Le Mans, în realitate nu va rula fără controlul tracțiunii. Așa că, orice ajutor care te poate face să oprești cronometrul mai devreme este binevenit.

Un mod elegant de a trișa este să te inspiri de la cei buni. În cursele săptămânale, pentru a obține un timp bun poți descărca evoluția unui jucător din top 10 și apoi să încarci acea salvare în evoluția ta. Astfel ai o ”fantomă” pe circuit pe care o poți urmări. Vezi unde a frânat, ce trase a avut. Cred că am folosit acest mic truc de vreo 2-3 ori. Prefer să bătătoresc trasele până învăț care e cea mai rapidă. Una dintre limitările mele este legată de modul 2D în care joc, adică pe un televizor care nu are nici vreo rată de refresh grozavă. Dar va veni și casca VR, pentru că ”relieful” pistei este extrem de important și îl poți folosi în avantajul tău.

O noutate în GT7 este A.I.-ul. Sophy, pentru că așa a botezat Sony personajul virtual, este un partener aprig pe circuit. Diferă foarte mult modul în care se comportă față de AI-ul de serie al rivalilor din joc. Dacă cei din joc urmează un tipar bine definit, Sophy vede unde ai puncte slabe și își pregătește atacul în acele zone. Are destul de mult fair play și nu te va scoate în afara circuitului. Dar nu are, încă – și acest încă mă cam sperie, capacitatea de improvizație umană.  

GT7 a devenit deja un mic ritual – ca să folosesc o formulare elegantă pentru că aș putea fi drastic cu mine și să-i spun sevraj în caz că nu intru în joc preț de câteva zile. Știu că trebuie să îl alint pe copilul din mine cu un scaun și un volan. O să se întâmple și asta pentru că vreau să degust și WRC despre care v-a vorbit deja Cornel.

Un fel de ”later edit”: gata, am obținut toate trofeele din joc. Și pe cel de platină, care în medie este obținut de 0,6% din jucători.

Nu pot vorbi despre Gran Turismo fără a aminti puțin și despre Gran Turismo World Series. Nu scriu mult dintr-un singur motiv: anul acesta e prima dată când m-am înrolat și eu în campionatul ăsta mondial. Ritualul este puțin altfel, cursele se desfășoară într-o zi, sunt ore fixe la care se desfășoară, ai 15 minute pentru antrenament, 5 minute de calificare și apoi cursa. Primești puncte, iar la final primești și niște bani virtuali.

La prima mea cursă în World Series mi-am pus hainele bune, mi-am exersat accentul ăla bun, în caz că. A început cursa și am descoperit că jumătate dintre colegii de cursă erau din zona neanderthaliană. Așa că am adoptat strategia ”contemplă-le talentul”, și destul de repede am recuperat poziții. În următoarele curse am profitat de timpii buni obținuți în calificări, am plecat bine, am efectuat niște rugăciuni să nu fiu ”ochit” de vreun ambițios în primul viraj, și mi-am văzut de cursă. Așa am reușit și o primă victorie în această serie.

Foto principală: Sony