Honda Civic aniversează 50 de ani de la debut. În toată acestă perioadă, hatchbackul constructorului japonez a trecut prin 10 generații, iar astăzi o primește pe a 11-a.

Cum a reușit Civic să treacă testul timpului, care au fost atuurile pe care publicul le-a identificat încă de la debut, și ce îi convinge și astăzi pe clienți să aleagă în continuare modelul nipon? Sunt convins că vei găsi răspunsurile în rândurile următoare.

Pre-Civic

Înaintea anilor ’70, Honda era un producător al cărui nume era strâns legat de producția de motociclete. În acea perioadă, Honda nu avea experiență în fabricarea mașinilor, dar în ciuda acestui aspect, publicul primea cu căldură modelele constructorului nipon. T310 a fost primul vehicul fabricat de Honda – un mini pick-up lansat în producție în august 1963. Câteva luni mai târziu, japonezii au lansat sportivul S500.

Totuși, concurența era acerbă, iar oficialii Honda erau cumva resemnați. Mai mult, reprezentanții companiei ar fi fost gata să renunțe la ideea de a mai produce mașini.

În urmă cu 50 de ani, Japonia era într-un proces accelerat de modernizare. Infrastructura era în plină expansiune, iar niponii se pregăteau să îmbrățișeze o serie de evenimente globale. Pentru a le demonstra celor veniți din afară că Japonia are o societate modernă, și industria auto a primit o serie de stimulente care au propulsat producția de vehicule până pe locul secund la nivel global.

În ciuda situației generale, Honda nu părea să profite: micuțul N360 avea o mulțime de defecte, iar vânzările vârfului de gamă H1300 erau departe de valorile anticipate.

Însă Honda își dorea să reușească și în sectorul auto, iar conducerea voia un proiect nou care să revitalizeze vânzările.

Erau doar câteva H1300 răspândite pe linia de producție de la Suzuka. Am fost șocați de realitatea dură. Toți eram convinși că dacă noul proiect eșuează, conducerea ar fi renunțat la ideea de deveni un producător auto în adevăratul sens al cuvântului.

Shinya Iwakura, designer Honda, după o vizită la uzina de producție Suzuka.

Un singur scop

Dezvoltarea unei mașini noi reprezintă un proces dificil și anevoios. Iar dacă ești la început – așa cum era și situația de la Honda, pașii pe care trebuie să-i urmezi sunt și mai grei. Pentru realizarea unui model cu care Honda să câștige publicului, conducerea a decis să aplice o strategie diferită: două echipe vor lucra în paralel și vor prezenta propriile idei.

Prima echipă a fost alcătuită din designeri și ingineri cu experiență, iar cea de-a doua a mizat pe imaginația și spiritul nonconformist ale unor angajați tineri.

Fiecare a lucrat separat, iar câteva luni mai târziu de la startul proiectului, cele două echipe s-au întâlnit să împărtășească rezultatele obținute. Surpriză sau nu, ambele grupuri au afișat un proiect similar: o mașină cu dimensiuni mici, rapidă și ușoară. Mai mult decât atât, echipele erau convinse că mașina pe care o pregătesc trebuie să fie accesibilă și să poată fi considerată un all-rounder.

La final a fost stabilit și numele viitoarei mașini: Civic. „O mașină creată pentru cetățeni și orașe”.

Pentru prima dată de la startul proiectului, a fost formată o singură echipă. În fruntea acesteia s-au aflat Tadashi Kume și designerul Hiroshi Kizawa.

Inginerii au decis că nu vor să răspundă la întrebarea „Ce tip de mașină ar trebui să dezvolte Honda?”. În schimb, aceștia au vrut să găsească substratul întrebării „Cum ar trebui să reflecte viitoarea mașină nevoile actuale din piață?”

În loc să meargă pe conceptele existe din piața japoneză, Honda a ales să adopte o strategie diferită: o caroserie cu două volume și o configurație FF (motor frontal/roți motrice față). De cealaltă parte, producătorii niponi consacrați iubeau modelele în trei volume cu motoare amplasate pe față și roți motrice spate.

Cu ochii pe cântar

Unul dintre punctele clare stabilite de echipa de dezvoltare făcea referire la masa totală a viitorului Civic. Ținta era ca motorul să aibă 1,2 litri, iar mașina – o masă de 600 de kilograme. De ce și-au dorit japonezii o mașină atât de ușoară? În primul rând din cauza costurilor de producție, iar mai apoi datorită efectelor benefice asupra consumului. Și au anticipat bine, pentru că în câțiva ani lumea s-a lovit de prima criză petrolieră.

Chiar și cu tehnologia de astăzi, un model atât de ușor pare mult prea complicat de proiectat. La acea vreme, mini-car-ul Honda Life cu motor de 360 de centimetri cubi avea o masă totală de 540 de kilograme, în timp ce H1300 (motor de 1,3 litri) cântărea 875 de kilograme.

Pentru a-și putea atinge ținta, Honda a angajat ingineri din industria aeronautică, iar răspunsul acestora a fost simplu: reducerea treptată a grosimii oțelului. Cu pași succesivi de 0,1 milimetri, Tadashi Kume a analizat toate elementele care putea fi subțiate.

Cred că deja ai anticipat finalul: masa totală n-a fost niciodată adusă până la valoarea țintită. Totuși, la proba cântarului, primul Civic avea doar 680 de kilograme.

Pe urmele tatălui

Soichiro Honda – the Old Man – se afla la conducerea companiei când a pornit proiectul Civic. Deși echipa de dezvoltare se descurcase excelent până în acel punct, Soichiro Honda avea ceva de obiectat: voia ca suspensia spate să fie neapărat una rigidă cu bară de torsiune.

Inginerii au descoperit că pentru configurația cu motor față și roți motrice față, o suspensie spate independentă ar ajuta nu doar din punct de vedere dinamic, ci și prin eliberarea spațiului din interior. De cealaltă parte, Soichiro Honda spunea că o suspensie spate rigidă este mult mai simplă ca structură și mult mai ieftin de produs.

Și totuși, omul aflat atunci la conducerea Honda a fost convins de cei aflați în departamentul de cercetare că puntea independentă este soluția potrivită pentru Civic. Și e bine că s-a întâmplat așa – modelul japonez a reușit să impresioneze ulterior prin modul în care se conducea.

Mașina trapezoidală

Un hatchback cu trei portiere și formă trapezoidală: așa era descris Honda Civic de cei care lucrau la proiect.

“Mașina este stabilă datorită formei geometrice de trapez. Nu este zveltă și grațioasă ca degetele delicate ale unei femei, ci rigidă și puternică precum pumnul strâns al unui bărbat”

descrierea modelului de Civic făcută de designerul Shinya Iwakura în timpul prezentărilor cu asociații.

Desigur, conducerea a acceptat designul. În curând, și publicul avea să-l îndrăgească. Iar constructorul japonez avea să-l reediteze în formă retro-modernă în 2020, într-un model electric de oraș: Honda e.

Primul exemplar Honda Civic a pășit pe linia de producție în iulie 1972, iar în scurt timp modelul a devenit popular în țara natală. Cât de popular? Să spunem că a câștigat titlul Japan Car of the Year în 1972, 1973 și 1974, fiind primul model care se impune de trei ori la rând.

Honda Civic a fost proiectat și pus în producție în doar doi ani, iar modelul de oraș gândit de japonezi a nimerit într-un moment oportun: startul crizei petroliere din 1973, un eveniment care a schimbat percepția publicului asupra mașinilor mici cu motoare cu cilindree redusă.

Primul Civic

Prima generație Civic a fost lansată cu un motor de 1,169 de centimetri cubi, iar oamenii de marketing au promovat-o ca fiind o mașină cu finisaje germane, dar la un cost mic și cu fiabilitate ridicată. Hatchbackul era echipat cu scaune scoică îmbrăcate într-o tapițerie fabricată din vinil, radio AM/FM, discuri de frână pe față și, opțional, sistem de aer condiționat.

Finisaje germane, nu și design german: Volkswagen Golf 1 urma să apară pe piață la fix doi ani distanță, în 1974.

Criza petrolieră și semnarea documentului Clean Air Act – prin care se dorea diminuarea emisiilor poluante și eliminarea benzinei cu plumb – au impulsionat vânzările lui Civic.

Modelul nipon putea funcționa atât cu benzină cu plumb, cât și cu benzină fără plumb, iar din 1975, inginerii au introdus o motorizare cu tehnologia CVCC (Compound Vortex Controlled Combustion). Unul dintre beneficiile acestui sistem consta în faptul că motorul nu avea nevoie de un catalizator și nici de benzină fără plumb pentru a respecta normele de poluare.

Al doilea descălecat

Civic a adus schimbarea așteptată de Honda. Impulsionați de vânzările primei generații, japonezii au continua dezvoltarea. A doua generație Civic se naște în 1980. E mai mare, ceva mai atrăgătoare și folosește motoare cu puteri sporite.

Odată cu al doilea Civic, Honda introduce doar motoare cu tehnologie CVCC, iar varianta de bază dezvoltă 55 CP. În gamă își fac apariția versiunii noi de caroserie: Civic Country (un versiune cross înaintea trendului), Civic Van și Civic Sedan. Chiar în anul debutului, modelul primește premiul U.S. Import Car of the Year din partea publicației Motor Trend.

Tot pe a doua generație debutează și indicativul S (sport): șasiu mai rigid, bare de rigidizare suplimentare și anvelope speciale Michelin.

Al treilea Civic

În 1984, la doar patru ani distanță, Civic schimbă iar generația. Modelul se apropie și mai mult de ideea pe care o știm astăzi. Pentru ca partea de vânzări să exceleze, Honda oferă mai multe motorizări și mai multe niveluri de echipare.

A treia generație Civic devine un bestseller pe loc, iar dealerii nici măcar nu mai ofereau reduceri de preț. Cam atât de mult își doreau oamenii un Civic.

Apariția versiunii Civic Si a dat și mai mult peste cap planurile concurenței. Honda introducea în premieră tehnologia DOHC (arbore dublu cu came) derivată din Formula 1, iar performanțele livrate și fiabilitatea creșteau.

A patra generație

După alți patru ani, în 1988, Honda lansează o nouă generație Civic – lucrurile erau ceva mai alerte în anii respectivi. Modelul schimbă din nou designul și proporțiile, iar partea de motorizări aduce o altă tehnologie importantă: VTEC (Variable Valve Timing & Lift Electronic Control System). Sistemul de distribuție constă în prezența unor came suplimentare cu profil diferit care a fost adaptat pentru turațiile mari ale motorului.

Tehnologia va deveni un laitmotiv al mărcii nipone.

După alți patru ani…

Deja devenise o tradiție ca Honda să schimbe generațiile Civic o dată la patru ani. A cincea filă din istoria modelului compact apare pe piață în 1992. Pe lângă îmbunătățirea motoarelor, japonezii se axează și pe creșterea siguranței.

În plus, Civic bifează o bornă importată: 10 milioane de unități produse de la debutul modelului.

Diesel și Type R

În 1996, Honda lansează pe piață a șasea generație Civic, iar cele mai importante noutăți sunt strâns legate de motorizări.

Pentru prima dată, Civic putea fi comandat cu o motorizare diesel. Dar poate și mai important de atât, hatchback-ul era disponibil în versiune Type R. Nu mai are rost să vă spun că indicativul Type R definește vârful sportiv în gama Honda.

Avem și hibrid

A șaptea generație Honda Civic a fost prezentată în 2000, iar noutatea absolută a fost reprezentată de introducerea unei versiuni hibride. Astfel, Civic devenea al doilea model din portofoliul constructorului japonez care putea fi comandat cu un sistem de propulsie full-hybrid. Primul a fost Insight și a ajutat mult la popularizarea acestui tip de motorizare la nivel global.

Schimbarea la față

A opta generație Civic este cea care s-a îndepărtat cel mai mult de la linia de design originală. Japonezii au adus un plus de nonconformism în liniile trasate, iar acest lucru a bulversat clienții rigizi, dar a adus mulți clienți noi pentru marca Honda.

La fel ca oricare altă generație nouă, al optulea Civic a trecut printr-o serie de modificări majore la nivelul motorizărilor.

Pe linie directă

A noua și a zecea generație Civic au continuat pe linia de design lansată odată cu modelul din 2005. Totuși, niponii au mai cumințit cumva liniile, singura excepție fiind făcută pentru vârful de gamă Type R.

De acum, doar hibrid

Am ajuns și în momentul zero: lansarea celei de-a 11-a generații Civic. Primele imagini cu modelul nipon au fost publicate încă din iunie 2021, însă abia acum facem cunoștință cu detaliile tehnice pregătite de noul Civic.

Nu mai este niciun secret faptul că noul model compact al japonezilor va fi unul hibrid.

Sistemul full-hybrid fără încărcare la priză folosit de Honda se numește e:HEV – asta ca să nu te pierzi în detalii în momentul în care vrei să configurezi un Civic nou.

Japonezii introduc o motorizare pe benzină de 2,0 litri despre care spun că folosește o serie de componente noi față de cea disponibilă pe CR-V. Alături de propulsorul cu ardere internă, sistemul hibrid gândit de Honda folosește un motor electric și un generator.

Sistemul hibrid folosit de Civic este asemănător cu cel de pe CR-V, HR-V și Jazz. Altfel spus, vorbim despre o tehnologie hibridă serie-paralel.

Îți explic imediat cum funcționează, pentru că este unul dintre cele mai complexe și inteligente sisteme hibride de pe piață.

Motorul cu ardere internă va fi asistat de motorul electric. În mod normal, motorul electric este cel care pune roțile în mișcare, însă bateria (care acum are 72 de celule) trebuie reîncărcată în mers. În acest moment intervine motorul termic care acționează generatorul, iar astfel este produsă energia electrică necesară motorului electric. O parte din energie este folosită direct de motor, iar surplusul merge către baterii. În acest mod de lucru, motorul cu ardere internă va funcționa pe o plajă optimă de turații, ceea ce înseamnă un consum mic de carburant.

Când sistemul inteligent folosit de Honda consideră că rularea poate fi eficientă doar cu motorul cu ardere internă, generatorul și motorul electric sunt oprite, iar propulsorul pe benzină pune roțile în mișcare. În cazul în care apare surplus de energie, aceasta va fi trecută prin generator și transformată în energie electrică.

În materie de performanțe, Civic e:HEV livrează 184 CP și 315 Nm, valori identice cu cele ale SUV-ului CR-V hibrid.

Noul Civic are acum un ampatament mai mare cu 35 de milimetri comparativ cu modelul pe care îl înlocuiește, iar asta înseamnă un plus de spațiu pentru pasageri. Japonezii spun că au îmbunătățit și performanțele pe linie dreaptă, dar și comportamentul dinamic.

Modelul nipon pune accent și pe siguranță. Pachetul denumit Sensing aduce o serie de modificări comparativ cu cel folosit pe vechea generație. Spre exemplu, camera frontală are un unghi la 100 de grade, iar inginerii spun că astfel a fost îmbunătățită capacitatea de a detecta pietoni, bicicliști și motocicliști. Totodată, Honda introduce și un nou tip de senzori care contribuie la funcționarea eficientă a sistemelor active de asistare a șofatului.

În cei 50 de ani de la debut, Honda Civic a trecut de 27,5 milioane de unități vândute la nivel global, iar clienții europeni vor putea comanda noua generație începând cu toamna anului curent.

Ce urmează pentru Civic?

N-am un răspuns sigur, dar cred că e clar că japonezii nu vor renunța la numele Civic. Nu știu dacă viitoarea generație va fi una complet electrică, dar știu că Honda și-a atins astăzi planul anunțat în 2019 – toate modelele europene ale mărcii să fie electrificate până la final de 2022.

În acest moment, nu există niciun model din gama europeană Honda care să nu beneficieze de sistem hibrid sau electric. În paralel sau nu cu motorizările clasice.

Una dintre promisiunile respectate de japonezi.