După aproape două decenii de la debutul lui Logan, Dacia intră pe un drum încă neexplorat pentru compania românească: lansarea lui Spring, primului model electric Dacia. În 15 octombrie 2020, ziua în care Dacia a prezentat Spring, toate serverele site-urilor de presă din România au nădușit. Tot atunci s-au aprins și becurile roșii de alarmă în birourile oamenilor care monitorizează activitatea din social media.
Momentul prin care trecea Dacia era unul extrem de important, iar românii au reacționat rapid. Pentru unii, Spring reprezintă o diluare extremă a mărcii de la Mioveni, însă pentru marea majoritate, modelul electric înseamnă schimbarea mult așteptată și pasul îndrăzneț în era nouă fără emisii.
Din 20 martie, Dacia Spring va putea fi precomandat online, ocazie cu care constructorul a publicat și prețurile modelului în România. Dar până acolo, să analizăm puțin arborele genealogic al lui Dacia Spring. O poveste care începe într-un loc complet diferit de ceea ce pare.
Welcome to India
La finalul anilor 2000, mulți constructori de volum deja activau în segmentul SUV. Atunci, populația era în căutarea unor SUV-uri compacte și mari. Între timp, preferințele s-au schimbat, iar SUV-urile mici, cele de segment B, au devenit principalul punct de atracție.
Schimbarea nu s-a produs rapid, iar constructorii au intuit acest lucru. Așa se face că, imediat după 2010, pe piața europeană au început să apară din ce în ce mai multe SUV-uri mici. Astăzi, segmentul numără peste 30 de modele.
Tot atunci s-a născut și ideea unor SUV-uri de clasă mini (segment A), însă poligonul de testare nu avea să fie cel european. În cazul Grupului Renault, familia sub care activează astăzi Dacia, publicul căruia voia să-i testeze gusturile în materie de SUV-uri de oraș a fost cel din India.
În cadrul Salonului Auto de la New Delhi din 2014, Renault a prezentat publicului Kwid Concept. Prototipul, gândit și realizat și cu ajutorul diviziei Renault Design din India, avea o serie de linii interesante. Designul general părea inspirat de celebrul Beach Buggy: o gardă la sol generoasă, jante mari cu anvelope special pregătite să muște din nisip sau macadam, protecții suplimentare viu colorate și chiar și portiere inspirate de modelele Lamborghini.
Semnele că Renault Kwid Concept s-ar putea transforma într-un model comercializat pe mai multe piețe au fost prezente încă de la debutul din India.
“Renault Design este o echipă internațională cu studiouri în Franța, România, Brazilia, Coreea și India. Acest concept reflectă amprenta internațională distinctă a rețelei noastre de design”, a declarat în 2014 Laurens van den Acker, directorul de design Renault.
Deși conceptul a fost echipat cu un motor pe benzină de 1.2 litri și o transmisie automată cu dublu ambreiaj, oficialii Renault au declarat că prototipul fusese pregătit și pentru electrificare: în spatele logo-ului Renault se afla mufa pentru încărcarea unor posibile baterii. Iată un alt indiciu, atent ascuns de departamentul de marketing Renault, printre declarațiile oficialilor companiei.
Un an mai târziu, metamorfoza a fost completă, iar conceptul expus la New Delhi s-a transformat într-un SUV mic de serie. Destinația? Aceeași piață din India.
Modelul de serie Renault Kwid a pierdut o mare parte dintre elementele de design care au atras privirile asupra conceptului din 2014, iar designul general era unul mult mai apropiat de cel al modelelor Dacia. Farurile și grila frontală păreau versiuni în miniatură ale celor pe care le întâlneam în 2015 pe Dacia Duster, iar sistemul multimedia de la interior era similar cu cel folosit pe modelele mărcii de la Mioveni.
Renault Kwid pentru piața din India. 
Renault Kwid pentru piața din India. 
Renault Kwid pentru piața din India.
Cu toate acestea, Kwid nu-și pierduse ținuta de SUV: gardă la sol de 180 de mm, pasaje are roților înălțate, aripi cu protecții din plastic într-o nuanță contrastantă și câteva protecții suplimentare.
Doi ani mai târziu de la debutul din India, oficialii Renault au decis ca mini-SUV-ul să fie introdus și în Brazilia, iar în 2019, Kwid a primit un facelift. Și rezultatul actual (versiunea cu facelift) ne trimite cu gândul la Dacia Spring.
Renault Kwid pentru piața din America Latină. 
Renault Kwid pentru piața din America Latină. 
Renault Kwid pentru piața din America Latină.
China intră pe fir
China este cea mai mare piață auto din lume, iar producătorii locali, dar și cei veniți de pe alte continente, se întrec în oferte. În ultimii ani, piața de electrice a cunoscut o creștere impresionantă și în China, iar Renault a ales să aducă în țara asiatică o ofertă personalizată.
Prezentat în 2018 în cadrul Salonului Auto de la Paris sub forma unui concept, Renault K-ZE a ajuns rapid în producția de serie. Nu-mi amintesc ca oficialii Renault să fi spus vreodată de unde provine denumirea conceptului, însă varianta unui acronim inspirat de Kwid – Zero Emission (ZE este “umbrela” folosită de Renault pentru modelele sale electrice) pare plauzibilă.
Denumirea finală aleasă a fost Renault City K-ZE, iar producția modelului electric a început în 2019 în China. În momentul prezentării, Renault a menționat că prioritară este piața asiatică, iar mai apoi, modelul ar putea să fie introdus, sub o formă sau alta, și în alte state.
Produs tot pe platforma CMF-A, aceeași folosită și în cazul lui Kwid, noul City K-ZE este asamblat la uzina de la Dongfeng, partenerii chinezi ai Alianței Renault-Nissan-Mitsubishi. O să vă obișnuiți cu acest nume, pentru că și Dacia Spring este produs în același loc.
Revoluție electrică sau mașina cu baterii a poporului?
Dacia Spring, primul model electric al constructorului român reprezintă o definiție a globalizării. Chiar dacă va fi comercializat în Europa sub sigla Dacia, Spring va fi produs în China, are la bază platforma Grupului Renault și își are originile într-un model gândit inițial pentru piața din India.
Așa cum am menționat la început, în momentul prezentării din octombrie 2020, chiar și cei care tangențial înțelegeau ce se întâmplă pe piața auto au aruncat un ochi peste știrile care anunțau primul model electric Dacia.
Strategia Dacia a fost una clară: mai întâi, modelul va fi disponibil companiilor de car-sharing, iar mai apoi va intra și în posesia clienților individuali, persoane fizice sau juridice. Decizia Dacia de a începe comercializarea către serviciile de car-sharing a fost vizibilă chiar de la debut, exemplarul folosit pentru prezentare fiind unul “în culorile” firmei de profil Zity.
Totodată, Dacia Spring nu a fost văzută doar ca o mașină electrică, ci a fost imaginată și ca o soluție de mobilitate. În afara versiunii pentru companiile de car-sharing (cu o echipare diferită față de cea gândită pentru publicul larg), Spring va avea și o variantă cargo, dezvoltată pentru micii întreprinzători care au nevoie de o mașină electrică de oraș. În cazul acestei variante, bancheta din spate dispare, iar spațiul pentru bagaje crește de la 300 la 800 de litri. Sarcina utilă maximă a versiunii cargo va fi de 325 de kilograme.
Dacia Spring, de la 16.800 de euro
Din 20 martie, Dacia va deschide precomenzile online pentru primul său model electric. În primă fază, clienții vor putea comanda doar nivelul de echipare Comfort Plus, iar prețul anunțat de reprezentanți este de 18.100 de euro. Ulterior, Dacia va introduce și varianta de bază (nivel de echipare denumit Comfort), prețul acesteia urmând să fie de 16.800 de euro.
Dacia Spring va putea fi achiziționată de clienții din România și prin intermediul programului Rabla Plus, ceea ce înseamnă că prețul final va fi mai mic de 10.000 de euro. Conform programului Rabla Plus, statul acordă voucherul de 45.000 de lei pentru cumpărarea unui vehicul electric nou (echivalentul a 9.200 de euro), dar nu mai mult de 50% din prețul de comercializare al mașinii.
Iar în aceste condiții, Dacia Spring se transformă într-un chilipir electric dacă luăm ca reper mașinile fără motoare termice care se vând astăzi pe piața europeană.
Ce primești pentru mai puțin de 10.000 de euro?
Oricum vei încerca să privești lucrurile, Dacia Spring este un model electric de buget, iar acest lucru îl transformă într-un model potrivit pentru oraș, acolo unde activează și firmele de car-sharing, ride-hailing și taxi. Nu spun că din septembrie, luna programată pentru primele livrări, orașele țării se vor umple de exemplare Spring colantate în galben (sau cu însemnele Bolt și Uber), dar vă previn că la stațiile unde încă mai curge curent gratis va fi aglomerație mare.
Produs pe aceeași arhitectură CMF-A, Dacia Spring are dimensiuni apropiate de cele ale lui Renault City K-ZE: 3.734 de mm lungime, 1.579 de mm lățime, 1.516 mm înălțime și un ampatament de 2.432 de mm. Modelul de oraș va fi echipat cu un motor electric cu 44 de cai putere și 125 Nm. Sigur, nu vorbim despre resurse impresionante, însă Spring cântărește doar 970 de kilograme (valoare bună pentru un vehicul cu baterii). Totodată, Spring a fost gândit ca un model de oraș, iar într-un trafic sugrumat, așa cum este cel din București, devine aproape imposibil să pui în practică ce scrie pe fișa tehnică atunci când citești timpii pentru accelerație sau viteza maximă.
Accelerația de la 0 la 50 km/h (singurul lucru care te-ar putea interesa cu adevărat din fișa tehnică a unui model pe care îl cumperi să-l alergi zilnic în oraș) are loc în 5.8 secunde. Pentru a sprinta de la 0 la 100 km/h, Spring are nevoie de 19.1 secunde, iar viteza de top este limitată la 125 km/h.
Bateria Li-Ion pregătită pentru Spring are o capacitate de 26.8 kWh. Este formată din 12 module, fiecare cu câte 72 de celule, iar masa acumulatorului este de 186 de kilograme. Pentru a pune într-o lumină aparte noul Spring, Dacia comunică două valori pentru autonomia oferită. Prima dintre acestea este de 230 de kilometri și face referire la autonomia maximă calculată în regim mixt conform ciclului de testare WLTP. Cea de-a doua valoare este de 305 kilometri și a fost calculată conform ciclului WLTP City, care cuprinde doar partea urbană a ciclului omologat.
Tot pentru mai puțin de 10.000 de euro (a se reține că în această zonă variază prețul lui Spring achiziționat prin Rabla Plus) vei primi o garanție de 3 ani sau 100.000 de kilometri pentru vehicul și de 8 ani sau 120.000 de kilometri pentru baterie.
Deși este primul model electric al mărcii, Dacia propune și opțiuni interesante pentru reîncărcarea bateriei. La o priză casnică, Spring se va încărca complet în 13 ore și jumătate. La o priză AC (mașina poate “trage” curent cu maximum 6.6 kW), încărcarea până la 100% durează 5 ore, în timp ce la o priză rapidă DC (mașina se încarcă cu maximum 30 kW), Spring se va încărca până la 80% în 56 de minute.
Europenii pun accent și pe partea de siguranță, iar Dacia a intuit acest interes. De aceea, în momentul prezentării lui Spring, oficialii mărcii au menționat că modelul electric va avea îmbunătățiri structurale importante în comparația cu Renault City K-ZE.
Standard, Spring va fi echipat cu limitator de viteză, ABS, ESP, repartitor electronic al forței de frânare, 6 airbag-uri, apel de urgență (buton SOS), aprindere automată a farurilor și sistem de frânare automată de urgență activ de la viteze de peste 7 km/h.
Chiar dacă vor exista voci cârcotașe care își vor concentra discursul pe faptul că Dacia Spring este produs în China, probabil că acestea vor fi înnăbușite de reacțiile pieței în materie de vânzări. Firmele de car-sharing și cele de ride-hailing vor vedea în Spring un model potrivit pentru mediul lor de afaceri, iar acest lucru va duce la popularizarea primului model electric Dacia. Prețul bun (completat de bonusurile acordate de statele europene), autonomia suficientă pentru a parcurge un drum zilnic acasă-birou și invers timp de o săptămână și dimensiunile mici (potrivite pentru utilizarea urbană), îl poziționează pe Spring într-un pole-position virtual raportat la restul ofertelor electrice.
