În decembrie 1895, la scurt timp după Crăciun, Václav Laurin și Václav Klement puneau bazele unui atelier de reparat și confecționat biciclete. În acel moment, nimeni nu și-ar fi putut imagina că micuțul atelier din Mladá Boleslav se va transforma în ceea ce astăzi numim marca auto Škoda.
Inginerul Václav și librarul Václav au pornit de la pasiunea pentru biciclete, iar scopul acestora a fost să ofere produse la un preț accesibil, dar fabricate cu cele mai bune materiale. Atelierul a început cu trei angajați, însă după primul an numărul oamenilor care lucrau împreună cu Laurin și Klement ajunsese la 21. În plus, mica afacere se dezvolta rapid, iar în fața atelierului erau expuse deja cinci modele de biciclete. Gama de produse s-a extins rapid, iar patru ani mai târziu, în 1899, Laurin și Klement au prezentat primele motociclete: Slavia A și B.
Mulțumită strategiilor de vânzare gândite de Václav Klement, registrele companiei se umplu rapid cu comenzi venite atât de pe piața locală, cât și din Germania și Marea Britanie. În plus, ideea de a participa în sporturile cu motor validează calitatea produselor și aduce un plus important de imagine.
La finalul anului 1905, compania din Mladá Boleslav prezintă primul automobil: Laurin & Klement Voiturette A. Cu o structură ușoară și cu un motor de un litru cu doi cilindri, Voiturette A putea rula cu o viteză maximă de până la 40 km/h. Pe parcursul următorilor ani, gama de motorizări a fost extinsă, iar odată cu lansarea lui Type FF din 1907 (primul model produs în Europa cu motor cu opt cilindri), compania reușește să câștige și mai mult capital de imagine. În scurt timp, construtorul din Boemia devine cea mai mare companie auto a Imperiului Austro-Ungar.
Laurin & Klement Voiturette A 
Laurin & Klement Voiturette A 
Laurin & Klement Voiturette A 
Fabrica din Mladá Boleslav.
După 3 decenii de la debut, compania din Mladá Boleslav fuzionează cu Uzinele Škoda din Pilsen, un parteneriat vital pentru viitor. Tot atunci, săgeata înaripată devine sigla mașinilor produse în Mladá Boleslav ca simbol al vitezei și al progresului.
Škoda Favorit, “borcanul cu miere” pus în calea Grupului Volkswagen
După al Doilea Război Mondial, compania este naționalizată, iar contextul economic și cel social nu sunt dintre cele mai favorabile. Cu toate acestea, Škoda continuă să producă mașini și să dezvolte modele în mod independent. Uzinele din Kvasiny și Vrchlabí sunt extinse, iar în 1959 își face apariția modelul Octavia, un nume care avea să renăscă în era modernă.
În 1964 se deschide un nou centru în Mladá Boleslav pentru a putea crește capacitatea de producție, iar în acelaș an apare și sedanul Škoda 1000 MB, un model important pentru companie. Škoda 110 R și versiunea 130 RS sunt alte două modele care au completat imaginea mărcii în Europa.
Primul contact dintre Škoda și Grupul Volkswagen a avut loc la finalul anilor ’70, atunci când au existat o serie de discuții privire la preluarea unor componente germane (motor și plăcuțe de frână) pentru integrarea acestora pe modelele mărcii din Mladá Boleslav.
În 1985, discuțiile se reiau ca urmare a lansării proiectului Škoda Type 718 (viitorul Favorit). În același timp, la sediul Volkswagen din Wolfsburg are loc o întâlnire a miniștrilor de Externe ai Republicii Socialiste Cehoslovacia și Republicii Federale Germania.
După doi ani, Škoda demarează producția modelului Favorit la uzina din Mladá Boleslav.
Favorit a dat semnalul dezvoltării dinamice în cadrul Škoda, o soluție care continuă și în ziua de astăzi. Deși circumstanțele erau nefavorabile, o echipă de pasionați a dezvoltat un model care putea concura pe piețele vestice. Conceptul progresiv care a stat la baza lui Favorit, precum și experiența și expertiza dezvoltatorilor au fost factorii decisivi din spatele intersului afișat de Grupul Volkswagen pentru marca Škoda.
Bernhard Maier, fostul președinte al consiliului de administrație Škoda, la 30 de ani la debutul lui Favorit.
Decizia de a dezvolta un model cu motor amplasat frontal și cu roți motrice față a aparținut conducătorilor Republicii Socialiste Cehoslovacia, iar primul semnal a fost dat încă din 1982. Termenele limită impuse au fost scurte: 2 ani și jumătate pentru finalizarea dezvoltării și maxim 5 ani pentru startul producției.
Echipa a fost condusă de inginerul Petr Hrdlička, iar proiectul a pornit de la prototipul Škoda 780. Designul avea să joace un rol important, iar pentru realizarea acestuia, compania din Mladá Boleslav a apelat la serviciile studioului “Stile Bertone” din Torino. Cehii au cerut 19 prototipuri în diverse variante de caroserie, iar o echipă de ingineri din Mladá Boleslav a fost responsabilă pentru implementarea designului în producția de serie. Prin delegarea unei echipe dedicate, inginerii au reușit să vină și cu soluții simple și eficiente pentru fabricarea modelului Favorit: numărul pieselor presate a scăzut de la 405 la 227 de unități, comparativ cu cele folosite în cazul unui Škoda 120.
La finalul anului 1987, Volkswagen organizează o serie de teste cu câteva prototipuri Favorit echipate cu motoare germane din seriile EA 827 și EA 111. Ulterior, se pun bazele unui plan pentru producția acestor serii de motoare Volkswagen la uzinele Škoda, însă din motive financiare, acordul nu este semnat.
Căderea regiumului comunist după Revoluția de catifea din noiembrie 1989 deschide și mai mult porțile pentru o colaborare între Grupul Volkswagen și Škoda. În acei ani, oferta producătorului ceh era învechită, și doar Favorit mai prezenta interes din partea publicul. În plus, nici uzinele nu se ridicau la nivelul celor din Vest, capacitatea de producția de atunci fiind de doar 200.000 de unități pe an.
În aceste condiții și fără un partener solid, Škoda nu ar fi putut supraviețui pieței globale. Odată cu căderea regimului comunist, negocierile au avansat rapid, iar compania de stat Škoda privea către privatizare. Alături de modelul Favorit, un alt mare activ al companiei din fosta Republică Socialistă Cehoslovacia îl reprezenta forța de muncă motivată și bine instruită.
Inițial, 24 de companii au fost cosiderate ca potențiali parteneri, dar înainte ca discuțiile să înceapă, doar 8 companii au fost selectate. În vara anului 1990 au fost demarate procedurile pentru privatizare. La final, doar 4 constructori au depus oferte ferme, însă doi dintre aceștia s-au retras până la încheierea discuțiilor.
Pe lista finală au intrat o “alianță” formată din Renault și Volvo, dar și Grupul Volkswagen. În 9 și 10 decembrie 1990 au fost organizate o serie de întâlniri pentru stabilirea viitorului partener Škoda, iar acordul de cooperare a fost semnat în 21 decembrie. Guvernul de atunci a ales Grupul Volkswagen, nemții fiind cei care au venit cu un concept atractiv pentru dezvoltarea companiei.
Decizia cu privire la privatizarea companiei a venit într-un moment delicat pentru piața locală. În 1990, piața auto din Cehia s-a apropiat de colaps, iar Škoda a livrat doar 27.000 de mașini, în condițiile în care analiștii au anticipat vânzări de 126.000 de unități.
În 28 martie 1991, Jan Vrba, ministrul ceh al Industriei, și Carl Hahn, președintele consiliului de administrație al Grupului Volkswagen, au semnat contractul final. Câteva săptămâni mai tarziu, toate condițiile contractuale au fost atinse, iar pentru o contribuție de 620 de milioane de mărci, grupul german primea 31% din acțiunile Škoda. Procentul de acțiuni deținut de Grupul Volkswagen a continuat să crească, iar în 30 mai 2020 nemții au devenit singurii acționari.
Škoda Octavia în avanpost
La scurt timp de la preluarea mărcii din Cehia, Grupul Volkswagen a pus bazele unor programe de investiții care au vizat atât dezvoltarea noilor modele, cât și a personalului dedicat departamentelor de vânzări. În ceea ce privește producția de mașini, Volkswagen extinde gama Favorit (în acel moment, modelul era disponibil sub forma unui hatchback și a unui break) cu o versiune pick-up. Motivul a fost unul simplu: Favorit devenise un model dorit de public pentru că oferea un raport preț-performanțe excelent.
În 1994, Škoda readuce la viață numele Felicia (denumirea fusese folosită de cehi pentru ultimul cabrio al companiei, model produs între 1959 și 1964), sub forma unui înlocuitor pentru Favorit. Škoda Felicia a fost primul model al cehilor produs cu componente Volkswagen. În plus, hatchback-ul era echipat și cu o serie de dotări moderne raportat la acea perioadă și la vehiculele produse în fostul bloc comunist: ABS, airbag-uri, aer condiționat și sistem de direcție asistat. Peste toate acestea, motoarele 1.6 MPI și 1.9 D din grupul Volkswagen debutau pe un model Škoda.
În timp ce Felicia deschidea noi oportunități, în culisele companiei se lucra la un proiect care avea să schimbe complet soarta Škoda. Încă din 1992, inginerii celor două companii au demarat un proiect pentru realizarea unui model complet nou.
Sub bagheta designerului Dirk van Braeckel, angajații Škoda au adus în fața publicului o siluetă care astăzi poate fi recunoscută cu ușurință. Și fac referire la Octavia. Prima generație modernă Škoda Octavia a fost prezentată în 4 aprilie 1996, iar modelul a ieșit în evidență mulțumită calităților practice oferite. De la spațiul interior bun, până la portbagajul de 528 de litri. Pentru prima dată în istoria constructorului din Mladá Boleslav, caroseria a fost proiectată folosind CAD (Computer Aided Design), iar siguranța oferită devenise una dintre priorități.
Doi ani mai târziu, cehii aduc la viață break-ul derivat din Octavia, în timp ce prima variantă cu tracțiune integrală apare în 1999. Iar succesul vânzărilor a transformat Octavia în coloana vertebrală a companiei.
Odată cu apariția în gamă a modelelor Fabia și Superb, Škoda s-a apropiat de o bornă importantă: 500.000 de unități livrate într-un an. Momentul a venit în 2006.
Gama constructorului ceh a continuat să se extindă. În 2009 apare pe piață Yeti, model considerat predecesorul SUV-urilor de astăzi din gama cehilor, în timp ce, în 2011, Škoda pășește cu grijă în segmentul A împreună cu Citigo.
Cursa pentru atingerea primului milion de mașini livrate într-un an s-a încheiat în 2014. Atunci, cehii au raportat pentru prima dată în istorie 1.037.266 de mașini livrate la nivel global într-un an. Piața a continuat să crească, iar livrările cehilor au mers în ritm cu aceasta, maximul fiind atins în 2018: 1.253.741 de mașini livrate. Primele semne de încetinire au venit în 2019, semnalele fiind lansate de piața din China, iar anul trecut, pandemia de coronavirus a lăsat urme adânci și în graficele cehilor.
Indiferent de cum alegi să privești cele două grafice de mai sus, Octavia este un bestseller Škoda, iar investițiile făcute de Grupul Volkswagen au ajutat compania să treacă peste vânzările foarte slabe înregistrate la începutul anilor ’90 și să atingă maxime istorice pe care mulți constructori de volum și le doresc.
Puterea SUV-urilor: de la Yeti la Enyaq iV
Škoda Yeti a pus bazele gamei SUV în portofoliul producătorului ceh. Modelul a fost lansat în 2009 și avea un design diferit de ce știam până atunci. În ciuda caracterului diferit, Yeti a avut rezultate comerciale bune, iar până la finalul carierei (2017), modelul a fost vândut în 685.500 de unități.
Dar anul 2017 marchează adevărata trecere Škoda către SUV-urile veritabile. Primul dintre acestea a fost Kodiaq, iar clienții au reacționat rapid. În cei 4 ani de la debut, Škoda a strâns comenzi de aproape 600.000 de exemplare. A urmat Karoq, SUV-ul fiind gata să ducă ideea lansată de Kodiaq în segmentul compact. Din 2018 și până astăzi, cehii au produs peste 455.000 de unități Karoq.
Cel mai mic reprezentant Škoda în segmentul SUV se numește Kamiq. Are o versiune coupé (Kamiq GT) dedicată Chinei (cea mai mare piață de desfacere a producătorului ceh) și până astăzi a fost asamblat în peste 266.000 de exemplare.
Cel mai tânăr membru în gama de SUV-uri Škoda se numește Enyaq iV. De ce și iV? Pentru că modelul este unul complet electric. Enyaq iV are la bază conceptul Vision iV, prototip prezentat în primăvara anului 2019, iar debutul comercial a avut loc la finalul anului trecut.
Enyaq iV împarte platforma tehnică cu ID.3 și ID.4, primele modele electrice Volkswagen ale noii ere. Poate fi deja comandat și în România, prețul de pornire anunțat de constructorul ceh fiind de 38.360 de euro. Pentru cei care vor să se piardă în detaliile tehnice anunțate de Škoda, le recomand să intre pe pagina de Showroom dedicată modelului electric.
Atunci când producția va ajunge la nivelul propus, Enyaq iV va fi disponibil în 5 variante de motorizări și baterii. SUV-ul electric este abia la început de carieră, iar până acum, Škoda a produs 1.100 de unități.
Sunt convins că cei mai analitici dintre voi au pus deja pe hârtie producția de SUV-uri Škoda despre care am scris până acum și au ajuns la un rezultat interesant: mai exact, peste 2.000.000 de SUV-uri. Această bornă, a fost atinsă de constructorul ceh la începutul lunii martie.
După 30 de ani de la semnarea contractului cu Grupul Volkswagen, Škoda a devenit un constructor cu activități globale, cu o gamă completă și cu o viziune pentru noua eră, cea electrică.
