De-a lungul anilor, cursa de 24 de ore de la Le Mans a reprezentat câmpul de luptă al unora dintre cele mai frumoase dueluri ale motorsportului. S-au născut eroi, au apărut rivalități, dar peste toate acestea s-au scris pagini de istorie care și astăzi trezesc emoții în sufletele pasionaților.
În cartea poveștilor care s-au scris pe circuitul La Sarthe, un capitol special îi este dedicat mărcii Jaguar. Sub bagheta dirijorilor Malcolm Sayer și William Heynes, Jaguar C-Type a intrat pe lista modelelor legendare care și-au purtat piloții pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.
În 2021 s-au împlinit 70 de ani de la debutul lui C-Type, iar Jaguar știe să organizeze petreceri aniversare. Pentru unul dintre cele mai apreciate modele din istorie, Jaguar a lansat o serie specială care se cheamă C-Type Continuation. Dar încă n-o să-ți spun cum ai fi putut să cheltuiești cel puțin un milion de euro pe o mașină din 1953 produsă astăzi din nou. Manual. Ca pe vremuri.
XK120
La finalul anilor ’40, Jaguar începea să-și croiască drum către scena mare a producătorilor europeni. Totuși, britanicii aveau nevoie de un superstar, de un model-vedetă care să impulsioneze atât vânzările, cât și popularitatea mărcii. Iar el a venit în 1948.
S-a numit Jaguar XK120 și a fost primul model nou al britanicilor după încheierea celui de-al doilea Război Mondial. Designul, configurația motorului și performanțele lui XK120 au fost cele trei puncte forte care au dus la transformarea modelului într-un icon al anilor ’40.
Forma aerodinamică deschisă a roadster-ului britanic era completată de un motor cu șase cilindri în linie cu două axe cu came și o capacitate de 3.4 litri. Cei 160 de cai putere și masa totală redusă făceau ca modelul britanic să atingă o viteză de top de 120 de mile pe oră (de aici și denumirea).
În acei ani, motorsportul reprezenta o unealtă mult mai bună pentru promovarea mașinilor, iar Jaguar s-a orientat către circuite. Primul succes al lui XK120 a venit în 1949 pe circuitul de la Silverstone, iar un an mai târziu, echipajul format din Ian Appleyard și Patricia Lyons (fiica lui Sir William Lyons, co-fondatorul Jaguar) s-au impus în Alpine Rally, una dintre cele mai dure competiții de anduranță ale acelor ani.
Dar catalizatorul care a făcut ca Jaguar să se implice cu adevărat în motorsport a apărut la cursa de 24 de ore de la Le Mans din 1950. Trei echipaje private s-au înscris la ediția din 1950 cu exemplare XK120 pregătite de uzină. Au existat mici modificări față de mașinile de stradă, însă nimic spectaculos pentru acele vremuri.
Prima apariție a unui model Jaguar la Le Mans nu a fost trecută cu vederea, mai ales că XK120 s-a ridicat la nivelul competiției. Pe parcursul cursei, mașina cu numărul 17, pilotată de Leslie Johnson și Bert Hadley, a stat sub lumina reflectoarelor. Cei doi britanici au pilotat excelent, iar pe parcursul cursei au reușit să urce până pe locul al doilea. După 21 de ore, frânele modelului britanic au cedat, iar pentru a încetini, piloții au folosit frâna de motor. Condițiile extreme au făcut ca ambreiajul să cedeze, iar mașina să fie retrasă. Se aflau pe ultima treaptă a podiumului și se îndreptau către o performanță memorabilă.
Celelalte două exemplare XK120 au reușit să încheie competiția: unul pe locul al 12-lea, iar celălalt pe locul al 15-lea.
Din tribunele circuitului La Sarthe, William Lyons și William Heynes, inginerul-șef Jaguar, au privit cum XK120 scrie un scenariu potrivit pentru o dramă. Acela a fost momentul în care cei doi au decis ca Jaguar să calce apăsat către sporturile cu motor.
Până atunci nu m-am gândit să dezvolt o mașină pentru competiții.
William Heynes, inginer-șef al Jaguar în anii ’50.
Cursa de dinaintea cursei
Să produci o mașină care să performeze pe circuitul de la Le Mans necesită timp și experiență. Pornind de la structura și motorizarea lui XK120, William Lyons a cerut o mașină potrivită pentru cursa de 24 de ore de la Le Mans din 1951.
William Heynes și Lofty England au fost desemnați să se ocupe de proiect, dar cei doi aveau la dispoziție doar șapte luni pentru a proiecta, dezvolta și fabrica o mașină care să poată concura pe circuitul francez. Inițial, William Lyons a venit cu ideea unei mașini mai mici, însă proiectul a fost respins. Pentru a putea continua, în echipa desemnată să producă noul Jaguar pentru Le Mans a fost adus Malcolm Sayer, un inginer care lucrase în industria aeronautică.
Sayer a fost cel care a decis să folosească tunelul de vânt pentru a testa aerodinamica, o practică introdusă în premieră în industria auto britanică din acei ani. Pornind de la dorința lui Lyons de a avea o mașină de curse asemănătoare cu XK120, Sayer a proiectat o caroserie diferită. Astfel, puține dintre elementele specifice lui XK120 au fost păstrate și pe mașina de Le Mans.
William Heynes a reproiectat șasiul lui XK120, iar produsul final a fost o structură de siguranță tubulară acoperită de o caroserie din panouri din aluminiu prelucrate manual. Suspensia de pe puntea față a fost preluată de la modelul de serie, însă pentru puntea spate Heynes a ales să aducă modificări astfel încât să asigure un comportament dinamic mai bun. Motorul de 3.4 litri a fost modificat și dezvolta acum 200 de cai putere.
Presat de timp, William Lyons a decis ca fabrica să producă, în paralel, trei exemplare XK120 cu o caroserie mai ușoară decât cea a versiunii de producție. Din fericire, cele trei mașini nu au concurat niciodată la Le Mans.
Machete de dimensiuni mici, fabricate din lemn au fost folosite pentru testele aerodinamice în tunel, iar odată ce datele au fost colectate, Sayer a lansat varianta finală a mașinii de Le Mans. S-a numit XK120C (litera „C” era o prescurtare pentru Competition).
Dar în scurt timp, publicul avea s-o cunoască sub denumirea C-Type.
Proiectul a fost un succes: Lofty England pregătise linia de piloți și echipa de mecanici pentru Le Mans, iar peste toate acestea, nimeni nu aflase despre C-Type. Primul material referitor la noul Jaguar de Le Mans a apărut în 20 iunie în revista The Motor, cu doar 3 zile înaintea startului cursei de anduranță.
Punct pe harta auto a lumii
Lofty England a fost cel desemnat de Lyons să formeze și să conducă echipa Jaguar. Peter Walker și Peter Whitehead în mașina cu numărul 20, Clemente Biondetti și Leslie Johnson în mașina cu numărul 23, și un anume Stirling Moss secondat de Jack Fairman în mașina cu numărul 22.
După doar cinci tururi parcurse, Moss conducea ediția din 1951 a cursei de 24 de ore de la Le Mans. Pe locul al treilea se afla Jaguarul cu numărul 23. Cinci ore mai târziu, Moss încă se afla la pe prima poziție și era urmat în clasament de celelalte două exemplare Jaguar.
C-Type și-a dovedit agilitatea și viteza pe circuitul francez, iar Moss a reușit să doboare timpul de referință pe tur: 4 minute și 46.8 secunde.
După 50 de tururi parcurse pe Circuit de la Sarthe, Jaguarul lui Biondetti se retrage la boxe pentru o problemă cauzată de pierderea presiunii de ulei. O conductă de ulei spartă face ca Biondetti să abandoneze, întrucât regulamentul de atunci permitea reparații doar cu piesele și uneltele aflate în mașină. În turul cu numărul 94, și Jaguarul pilotat de Moss se oprește din cauza unei biele rupte.
Echipa Jaguar se apropia de un potențial dezastru, dar mașina lui Peter Walker și Peter Whitehead preia conducerea cursei și aduce victoria la Le Mans pentru Jaguar. C-Type terminase cele 24 de ore cu un avans de 124 de kilometri (9 tururi) în fața unui Talbot-Lago.
De îndată ce am câștigat la Le Mans, lumea a știut ce este acela un Jaguar, iar numele a ajuns departe foarte, foarte repede.
Lofty England
Primele discuri
Succesul din 1951 a făcut ca Jaguar să continue proiectul din motorsport. Una dintre problemele semnalate de piloți a fost cea cauzată de supraîncălzirea frânelor.
Jaguar colabora de câțiva ani cu Dunlop în vederea dezvoltării unui sistem de frânare cu discuri. În spatele proiectului s-a aflat și Stirling Moss, iar odată cu lansarea cu C-Type, britanicul a fost cel care a insistat ca sistemul cu frânare cu discuri să apară pe modelul de competiții.
Proiectul a fost pus în practică în iarna dintre 1951 și 1952. Ediția din 1952 a cursei Mille Miglia a reprezentat unul dintre primele teste în condiții reale pentru modelul C-Type echipat cu frâne cu discuri. S-a încheiat cu un abandon, însă Jaguar scria istorie fiind primul producător care a înscris într-o cursă internațională un model dotat cu un astfel de sistem de frânare.
În 1952 am participat la Mille Miglia cu un C-Type. L-am avut alături pe Norman Dewis, în calitate de copilot. Iar am avut parte de ploaie, dar mergeam binișor. Ajunsesem pe trei sau pe patru, dar într-un final, ceva s-a stricat și am abandonat.
Sir Stirling Moss
Imediat după cursa din Italia, Moss a trimis o telegramă către Jaguar “Trebuie să creștem viteza pentru Le Mans”.
Prima victorie a lui C-Type echipat cu sistemul experimental de frânare a venit câteva săptămâni mai târziu. Tot cu Stirling Moss la volan, modelul britanic s-a impus în cursa de la Reims.
Le Mans 1952 nu a reprezentat cea mai plăcută experiență pentru Jaguar. Toate cele trei mașini înscrise au abandonat în primul sfert al cursei din cauza supraîncălzirii. Problema a apărut ca urmare a modificărilor făcute la nivelul caroseriei.
Eșecul a dus la progres, iar în 1953, Jaguar revine la Le Mans cu un C-Type și mai bun. Aerodinamica a fost îmbunătățită, puterea motorului crescută, iar sistemul de frânare fusese perfecționat. Ingredintele au fost așezate și lăsate la dospit, iar rezultatul a fost cel așteptat. Tony Rolt și Duncan Hamilton câștigă ediția din 1953, Stirling Moss și Peter Walker încheie pe locul al doilea, iar Peter Whitehead și Ian Steward încheie pe locul al patrulea.
70 de ani
Pentru a marca cei 70 de ani de la debutul lui C-Type, actuala conducere Jaguar a decis să lanseze seria C-Type Continuation. Opt exemplare vor fi produse manual pornind de la schițele și fișele mașinii care în 1953 a câștigat la Le Mans.
Cele opt C-Type Continuation vor fi produse până în 2022, iar fiecare dintre acestea va fi echipat cu discuri de frână și cu un motor de 3.4 litri cu șase cilindri în linie și carburatoare Weber 40DCO3. La fel ca mașina care s-a impus la Le Mans în 1953, motorul va dezvolta 220 de cai putere.
Divizia Jaguar Classic nu este la primul proiect de acest fel. Până acum, britanicii au lansat serii similare pentru E-Type, XKSS și D-Type, alte modele celebre din portofoliul Jaguar.
La final, fiecare exemplar produs manual va fi eligibil pentru cursele dedicate modelelor istorice.
Jaguar încă nu a pus preț pe C-Type Continuation, dar unul dintre oficialii mărcii a anunțat că mașinile din acest proiect s-au vândut până acum cu sume care încep de la un milion de euro.
