Volvo este sinonim cu siguranța. Suedezii ne-au educat să privim cu importanță acest aspect atunci când cumpărăm o mașină, iar cadoul (dacă îmi permiteți să-l numesc așa) Volvo pentru întreaga lume a venit acum 60 de ani și s-a numit centura de siguranță în trei puncte.
Volvo și-a ocupat timpul cu proiectele de siguranță care să salveze vieți, dar nu a neglijat nici tendințele venite din piață. Într-un ritm rapid, electrificarea și mașinile electrice s-au transformat din strategii de marketing în produse palpabile. La fel ca un elev silitor, puternic atras de sistemul de învățământ, Volvo nu putea să treacă cu vederea această materie nou introdusă în programă.
Începuturile electrificării în gama Volvo
Volvo a început să deseneze și să pună pe hârtie planuri din ce în ce mai complexe. Și să experimenteze. Primul rezultat palpabil a venit în 2007, sub forma conceptului Volvo ReCharge: un plug-in hybrid dezvoltat pe baza hatchback-ului C30. Începea era promisiunilor în materie de consumuri la suta de kilometri măsurate în PET-uri și în distanțe parcurse exclusiv electric.
În decembrie 2009, printr-un parteneriat cu Vattenfall, o companie multinațională suedeză de energie deținută de guvernul statului nordic, Volvo a transformat două exemplare V70 în prototipuri plug-in hybrid diesel+electric.
Prototipurile au fost folosite zilnic atât de angajații Volvo, cât și de angajații Vattenfall. Proiectul-pilot s-a încheiat în decembrie 2010, iar concluziile au fost următoarele: autonomia electrică de 20-30 de kilometri nu era suficientă pentru drumurile zilnice, toți utilizatorii au încărcat zilnic mașinile, dar nu la priza publică instalată special pentru acest proiect, iar pentru porțiunile de autostradă, majoritatea utilizatorilor a optat pentru utilizarea motorului diesel,nu a celui electric.
Volvo V70 plug-in hybrid nu a trecut niciodată de stadiul de proiect, însă oficialii suedezi au anunțat la finalul testelor că în 2012 vor veni pe piață cu un model de serie hibrid cu încărcare la priză.
Volvo V60 PHEV: primul plug-in hybrid de serie din lume în configurație diesel+electric
Salonul Auto de la Geneva 2011: Volvo prezenta o variantă de pre-producție a viitorului V60 plug-in hybrid. Spre deosebire de alți constructori care mizau pe motoare pe benzină asistate de motoare electrice, suedezii au ales eficiența mai bună a propulsoarelor diesel. În plus, au adăugat și posibilitatea reîncărcării bateriilor de la surse externe. Așa s-a născut V60 PHEV, primul plug-in hybrid de serie din lume în configurație diesel+electric.
Versiunea de serie a fost prezentată în octombrie 2011 și miza pe un ansamblu format din motorul diesel de 2.4 litri și un motor electric. Motorul diesel cu cinci cilindri dezvolta 215 cai putere și 440 Nm, iar în acel moment era unul dintre cele mai iubite motoare din gama suedezilor. Motorul electric era capabil să genereze 70 de cai putere și până la 200 Nm. Pentru a ține în viață motorul electric, Volvo instalase o baterie lition-ion de 12 kWh cu 10 module, fiecare dintre acestea fiind formate din 20 de celule.
Volvo a ținut cont de părerea celor implicați în proiectul-pilot desfășurat cu V70 plug-in hybrid, iar odată cu V60 plug-in hybrid anunța o autonomie electrică de 50 de kilometri. Cum spuneam și mai sus, ne pregăteam să citim primele fișe tehnice în care consumul de carburant la 100 de kilometri putea fi măsurat în decilitri. Mai precis, Volvo anunța un consum mediu mixt de 1.9 litri/100 de kilometri pentru V60 plug-in hybrid.
În dezvoltarea lui V60 plug-in hybrid a fost implicată și compania Vattenfall, partenerul cu care Volvo realizase primele prototipuri V70 plug-in hybrid.
Lansarea pe piață a avut loc în 2012, iar până la ieșirea din producție (decembrie 2015), modelul a fost comercializat în aproape 20.000 de unități. Deși V60 plug-in hybrid a fost privit cu interes de public, break-ul suedez nu a reușit niciodată să obțină vânzări mai bune comparativ cu Mitsubishi Outlander PHEV (unul dintre cele mai apreciate modele plug-in hybrid din Europa).
Volvo C30 Electric: visul unor nopți de vară
În paralel cu dezvoltarea hibrizilor plug-in, Volvo a încercat să pătrundă și pe piața modelelor electrice. Hatchback-ul C30 a fost desemnat să treacă de cealaltă parte a baricadei și să renunțe complet la motoarele cu ardere internă în favoarea electricității.
Suedezii au avut un plan ambițios, însă C30 Electric fusese gândit ca un model în serie limitată. Iar un astfel de concept se traduce prin costuri mari de producție. Costuri care se transferau, bineînțeles, clienților. Strategia de vânzări a fost gândită în special pentru persoanele juridice, C30 Electric fiind disponibil printr-un program de leasing pe trei ani cu o rată lunară anunțată inițial la 1.500 de euro. Și chiar și în aceste condiții, oficialii suedezi spuneau că producătorul va ieși în pierdere pentru fiecare unitate comercializată.
Cu o astfel de strategie, C30 Electric nu avea cum să treacă testul timpului, dovadă că suedezii l-au scos din producție în 2013.
C30 Electric a fost echipat cu o baterie de 24 kWh (22.7 kWh net) și putea parcurge până la 150 de kilometri cu o singură încărcare. Varianta inițială avea un motor electric cu 111 CP. La finalul lui 2012, Volvo a mărit puterea motorului la 120 CP, iar bateriile puteau fi încărcate și la prize de 22 kW, timpul necesar de așteptare pentru o reîncărcare completă fiind de o oră și jumătate.
Ideea din spatele lui C30 Electric a fost una bună și o vedem și astăzi pe modelele electrice transformate din platforme dezvoltate special pentru motoare cu combustie. Totuși, modelul de business ales nu a fost cel potrivit. Și nici timing-ul.
În goana după SUV-uri
După 2010, piața auto europeană a început să vireze brusc către segmentul SUV. Chiar dacă producătorii erau la început, pe scena fiecărui eveniment auto major apăreau din ce în ce mai multe caroserii înălțate.
Electrificarea nu a ocolit acest segment, iar Volvo s-a mulat cerințelor venite din partea clienților.
Prima încercare Volvo a venit în 2012 sub forma lui XC60 Plug-in Hybrid Concept. Dacă în cazul lui V60 PHEV, suedezii au optat pentru un motor diesel, SUV-ul XC60 a primit un propulsor pe benzină asistat de un motor electric (același folosit și pentru break-ul de clasă medie).
Motorul de 2.0 litri cu patru cilindri livra 280 de cai putere și 380 Nm, iar resursele erau suplimentate de motorul electric (70 CP și 200 Nm). Sistemul hibrid funcționa și cu un starter-generator integrat capabil să pluseze cu 45 CP și 150 Nm. Puterea totală a conceptului era de 350 CP, iar resursele erau gestionate de o cutie automată cu 8 trepte.
Bateria avea o capacitate netă de 8 kWh și propunea o autonomie electrică maximă de 45 de kilometri (măsurată conform standardelor din 2012).
Dar pasul major a fost făcut în 2014. Dezvoltat pe noua platformă Scalable Product Architecture (SPA), a doua generație XC90 – cel mai mare SUV al suedezilor – era disponibilă într-o variantă plug-in hybrid. Ascunsă sub indicativul T8 Twin Engine, varianta cu încărcare la priză propunea resurse comparabile cu motoarele cu șase sau opt cilindri.
În total, motorul electric și cel pe benzină de 2.0 litri dezvoltau 410 de cai putere și 640 Nm, iar bateria de 9.2 kWh asigura o autonomie electrică de peste 40 de kilometri.
De aici a mai fost doar un pas până la prezentarea lui XC60 plug-in hybrid și, ceva mai aproape de zilelele noastre, a lui XC40 plug-in hybrid.
XC40: primul Volvo de serie 100% electric
Suedezii au fost surprinși de succesul modelelor premium de clasă compactă. Audi, BMW și Mercedes-Benz defilau de ani buni în segmentul C, iar de la apariția primelor semne de înviorare ale suedezilor și până la debutul primului model s-au scurs luni bune.
Primul pas făcut de Volvo în segmentul compact a fost în mai 2016, atunci când au prezentat noua platformă Compact Modular Architecture (CMA) și conceptele 40.1 și 40.2. Era semnul că Volvo începe să joace mai mult după impulsurile venite din piață.
Conceptul 40.1 a stat la baza lui XC40, cel mai mic SUV disponibil în gama constructorului suedez. Prezentat oficial în septembrie 2017, SUV-ul și-a intrat rapid în ritm și a adus un grup important de clienți în dreptul showroom-urilor Volvo.
Toată experiența acumulată de departamentul de Cercetare și Dezvoltare a dus la nașterea lui XC40 Recharge P8, primul model electric de serie Volvo.
Prezentat în octombrie 2019, Volvo XC40 Recharge are două motoare electrice, câte unul pe fiecare punte, care dezvoltă în total 408 cai putere și 660 Nm. Bateria folosită de suedezi are o capacitate de 75 kWh, iar autonomia maximă anunțată este de 418 kilometri. Reîncărcarea acesteia poate fi făcută atât la prize AC cu puteri de până la 11 kW, cât și la prize rapide și ultra-rapide DC cu puteri de până la 150 kW.
Listele de precomenzi pentru XC40 Recharge au fost deschise în ianuarie 2020, iar producția de serie a început în 1 octombrie 2020.
Odată cu lansarea primului Volvo electric de serie, suedezii au mai făcut un anunț. Toată gama de modele cu încărcare la priză (adică plug-in hybrid și electric) s-a redenumit Recharge.
“Numele Recharge va fi folosit pentru toate modelele Volvo electrice și plug-in hybrid. Noua linie își propune să crească vânzările mașinilor electrificate Volvo și să încurajeze șoferii să utilizeze modul de rulare electric Pure pentru cât mai mult timp posibil”, a declarat Håkan Samuelsson, CEO-ul Volvo, în momentul lansării denumirii Recharge.
Volvo este, astăzi, singurul producător auto care nu face distincție la nivel de nume între modelele PHEV și modelele electrice.
Noul C40 Recharge și visul de a deveni un constructor 100% electric până în 2030
În urmă cu doar câteva zile, Volvo a prezentat noul C40 Recharge. Fratele cu alură de coupé al lui XC40 Recharge va fi primul SUV electric al companiei disponibil pentru achiziție exclusiv online. La fel ca XC40 Recharge, noul model folosește aceeași arhitectură și același sistem de propulsie: două motoare electrice cu un total de 408 CP și 660 Nm, baterie cu capacitate netă de 75 kWh și autonomie de până la 418 kilometri.
Odată cu C40 Recharge, Volvo a venit cu un nou plan de viitor: compania își propune ca până în 2030 să se transforme într-un brand 100% electric. Până în 2030, oficialii companiei spun că vor să elimine din ofertă toate versiunile echipate cu motoare cu ardere internă, inclusiv hibrizii plug-in. Ca pas intermediar, până în 2025, Volvo își dorește ca 50% dintre vânzările companiei la nivel global să fie trecute în dreptul mașinilor electrice. Diferența ar urma să fie menționată în dreptul modelelor plug-in hybrid. Scopul final rămâne transformarea într-un producător neutru din punct de vedere al amprentei de carbon până în 2040.
Volvo nu este singurul brand care a făcut recent astfel de anunțuri. Jaguar promite că din 2025 va comercializa doar modele electrice, iar gigantul General Motors vrea ca toate mașinile de pasageri din gamă să fie 100% electrice până în 2035.
Ford, compania care a deținut Volvo timp de 11 ani (între 1999 și 2000) se află pe aceeași lungime de undă în Europa: începând cu 2030, Ford va vinde exclusiv mașini 100% electrice pe Bătrânul Continent. Pasul intermediar va fi ca din 2026, toate modelele Ford vândute în Europa să fie plug-in hybrid sau electrice.