Elon Musk încearcă de ani de zile să impună narativul că el a fost fondatorul Tesla, dar oamenii știu acum că asta nu este adevărat. Musk a realizat lucruri extraordinare pentru Tesla, dar nu înțeleg de ce trebuie să spună că a fost fondator. Nu a fost.
Martin Eberhard, omul care a cofondat Tesla Motors în 2003 împreună cu Marc Tarpenning, într-un interviu acordat pentru Business Insider în 2022.
În 1990, statul american California a anunțat programul Zero-Emission Vehicle (ZEV), prin care cei mai mari constructori auto prezenți pe piața americană erau obligați ca, începând din 1998, să comercializeze și vehicule fără emisii. O astfel de regulă, aplicată pentru un singur stat american, fie el și cel mai populat din Statele Unite, nu avea nicio justificare economică pentru producătorii auto.
La vremea respectivă, cei mai mari constructori prezenți pe piața americană erau General Motors, Ford, Chrysler, Toyota, Honda și Nissan. Pentru a respecta legea californiană, aceștia au lansat pe piață o serie de modele electrice, iar primul dintre ele a fost General Motors EV1, cu un motor electric de 138 de cai putere și baterie plumb-acid de 16,5 kWh.
Strategia de vânzări a fost însă tipică unui sabotaj: mașinile erau disponibile doar în leasing, iar la încheierea contractelor erau preluate de constructori și… casate. Asociațiile de mediu au tras imediat un semnal de alarmă că producătorii refuză să dezvolte mașini electrice ca urmare a influenței producătorilor de petrol, însă era deja prea târziu: în 2001, autoritățile californiene au decis să permită producătorilor să vândă mașini hibride în loc de mașini electrice. Revoluția electrică tocmai fusese amânată.
Inginerii care au văzut potențialul mașinii electrice
În ciuda strategiei de marketing păguboase, mașinile electrice erau apreciate de puținii cumpărători, iar acest aspect a fost observat inclusiv de Martin Eberhard și Marc Tarpenning, doi ingineri născuți în California. La începutul carierelor, amândoi au lucrat ca ingineri la diverse companii americane sau din Arabia Saudită, iar Tarpenning a fost la un moment dat inginer software la compania de construcții Bechtel (hello, Autostrada Transilvania!).
Treptat, spiritul antreprenorial și-a spus însă cuvântul, iar cei doi ingineri au fondat în 1997 compania NuvoMedia care a lansat pe piață în 1998 un ebook reader cu ecran LCD pe nume Rocket eBook. A fost primul dispozitiv electronic din lume pentru cărți, lansat cu 9 ani înainte de apariția revoluționarului Amazon Kindle. Produsul s-a comercializat în 20.000 de unități în 1999, iar un an mai târziu cei doi ingineri au vândut compania pentru 187 de milioane de dolari. Au vândut compania, dar au rămas cu o serie de cunoștințe importante despre progresele realizate în dezvoltarea unei baterii Li-Ion pentru dispozitive electronice. Și cu o prietenie strânsă.
Patru ani mai târziu, în contextul în care constructorii americani renunțau la dezvoltarea mașinilor electrice sub pretextul că acestea nu pot fi profitabile, Eberhard și Tarpenning au decis că este momentul potrivit să joace contra-curentului și să demonstreze contrariul.
Convinși că sunt capabili să dezvolte o baterie Li-Ion de dimensiuni mai mari care să alimenteze o mașină electrică, cei doi au fondat Tesla Motors în 1 iulie 2003, după numele fizicianului Nikola Tesla. Eberhard a devenit CEO (Chief Executive Officer), în timp ce Tarpenning a preluat postul de CFO (Chief Financial Officer).
Eberhard și-a luat în serious rolul de inginer și a început să experimenteze pe hârtie diverse tipuri de caroserii pentru o mașină electrică, iar una dintre principalele variabile în calculele sale era capacitatea bateriei. Calculele sale au scos în evidență că cel mai potrivit pentru un astfel de proiect este o mașină sport rapidă, cu o masă cât mai mică și o autonomie electrică mult peste cele ale precedentelor modele dezvoltate de constructorii consacrați.
În paralel, Tarpenning a studiat piața de mașini electrice din punct de vedere economic.
Am aflat că venitul mediu al proprietarilor de General Motors EV1 era de circa 200.000 de dolari pe an și că oamenii care în mod normal cumpărau Cadillac, BMW sau Lexus vedeau mașinile electrice ca pe un simbol.
Marc Tarpenning, cofondator Tesla Motors.
Cu alte cuvinte, cei doi au ajuns la o concluzie similară despre cum ar trebui să arate prima mașină electrică Tesla Motors: o mașină sport pe care să o producă în volum limitat și pe care să o vândă la un preț mare către numeroșii antreprenori tineri din California.
Pe silențios dar de neoprit, electrificarea a luat pe sus lumea mobilității, cu avantaje evidente: o mașină electrică nu poluează, poate fi încărcată acum cu ușurință, presupune costuri reduse de întreținere și facilități fiscale. Misiunea PPC Blue este de accelera tranziția energetică în transport și construiește infrastructura de mobilitate în toată lumea.
Descoperă aici stațiile de încărcare potrivite pentru tine și mașina ta, acasă, la birou sau în tranzit.
Sosirea lui Elon Musk ca investitor
Primul sediu Tesla Motors a fost reprezentat de două camere mici cu trei birouri într-o clădire construită în anii ‘60, iar Eberhard și Tarpenning au început să vorbească despre noul proiect cu diverși prieteni și cunoscuți. O prietenă comună a replicat neîncrezătoare că “voi faceți mișto de mine” când a auzit despre intenția de produce o mașină electrică, însă inginerul Ian Wright, care locuia în apropiere de cei doi cofondatori, a acceptat ideea de a se implica și a devenit al treilea angajat Tesla Motors, după ce a eșuat în tentativa de a obține avantaje financiare pentru un start-up de rețelistică.
Cu planurile pentru prima electrică Tesla Motors puse la punct, cei trei ingineri și-au îndreptat atenția spre compania AC Propulsion, care produsese până atunci trei exemplare ale unei sportive electrice numite tzero. Au licențiat unele tehnologii folosite de AC Propulsion și apoi au decis să construiască propria sportivă electrică pe baza unui Lotus Elise.
Au calculat că au nevoie de circa 7 milioane de dolari pentru a construi un prim prototip Tesla Motors, însă nu știau exact de la cine să obțină finanțare. Exact în acea perioadă, unul dintre partenerii de la AC Propulsion le-a spus că este în contact cu un individ interesat să investească într-un producător de mașini electrice. Numele individului era Elon Musk, iar Eberhard și Tarpenning auziseră de el după ce declarase la o întrunire a asociației Mars Society că “vrea să trimită șoareci pe Marte.”
Tesla Motors a lansat o primă rundă de finanțare în februarie 2004, în urma căreia au obținut în total fonduri de 7,5 milioane de dolari. Din această sumă, un milion de dolari a provenit de la o serie de investitori din compania Compass Technology, iar 6,5 milioane de dolari au provenit de la Elon Musk, despre care inițial cei doi cofondatori au fost încântați.
Ai nevoie de investitori care să aibă încredere în produs. Pentru Musk nu a fost o simplă tranzacție financiară. Voia să schimbe ecuația energiei în Statele Unite.
Marc Tarpenning, cofondator Tesla Motors.
Ca parte a investiției sale, Elon Musk a devenit președintele Tesla Motors și, practic, al patrulea angajat al constructorului. În plus, l-a adus în cadrul companiei pe Jeffrey Brian Straubel, un specialist în dezvoltarea de baterii Li-Ion, considerate cruciale pentru succesul unei mașini electrice. Straubel a devenit astfel al cincilea angajat Tesla Motors, pe postul de Chief Technology Officer (CTO).
Conexiunile lui Straubel în indutria auto și banii lui Elon Musk au contribut decisiv la startul unei campanii ample de recrutări. Au fost angajați atât manageri pentru un consiliu de administrație coordonat de Musk, cât și ingineri și mecanici pentru dezvoltarea primului model electric Tesla Motors: Roadster.
Primele conflicte cu Musk
Cu planul pus la punct, Tesla Motors a început treptat să capete vizibilitate în presă. În iulie 2006, The New York Times a publicat un profil de companie prezentat de Eberhard, prin care popularitatea Tesla Motors în rândul opiniei publice a crescut semnificativ. Cu toate acestea, Elon Musk a fost profund nemulțumit că numele său nu a fost menționat în articol.
Comportamentul lui Musk s-a schimbat brusc în momentul în care Tesla a început să apară în presă. Avea crize dacă se scria ceva despre Tesla fără ca numele lui să fie pomenit. Atunci am realizat că Musk are o latură pe care nu am cunoscut-o până atunci.
Martin Eberhard, cofondator Tesla Motors
Pe plan intern, legătura dintre fondatorii Tesla Motors și Elon Musk a devenit tot mai dificilă. Eberhard și Musk aveau o viziune similară despre importanța dezvoltării unei mașini electrice, iar Eberhard a acceptat în cele din urmă propunerea lui Musk de a folosi fibră de carbon pentru caroseria lui Roadster în locul fibrei de sticlă.
Cu toate acestea, pretențiile lui Musk au început treptat să crească. Își dorea ca Roadster să fie o mașină cât mai confortabilă și să integreze tot felul de tehnologii atrăgătoare pentru clienții finali, dar costisitoare atât în termeni financiari, cât și în privința timpului necesar pentru producție. Musk a insistat ca portiera unui Roadster să poată fi deschisă prin simpla apăsare a unui buton și a solicitat numeroase modificări la nivelul scaunelor, iar cerințele sale se schimbau atât de des încât inginerii deveneau bulversați.
În paralel, Eberhard a întâmpinat numeroase probleme în gestionarea corespunzătoare a costurilor. Contractarea diverselor componente de la parteneri la costuri mai mari decât cele estimate inițial au condus la creșterea estimărilor cu privire la prețul cu care Tesla Motors ar fi trebuit să vândă Roadster pentru a obține un minim de profit.
În plus, costurile au crescut și mai mult ca urmare a numeroase probleme tehnice întâmpinate în procesul de dezvoltare, inerente pentru un constructor auto lipsit practic de experiență în acest domeniu complex.
Pe baza calculelor realizate de Tim Watkins, unul dintre directorii executivi, Elon Musk a aflat că Tesla ar fi trebuit să vândă Roadster cu circa 200.000 de dolari, mult peste prețul intern stabilit inițial la 85.000 de dolari. A fost momentul în care Musk a decis să-l îndepărteze pe Eberhard de la conducerea Tesla Motors sub pretextul că a scăpat costurile de sub control, însă modul în care a făcut acest lucru ridică din nou numeroase semne de întrebare cu privire la moralitatea sa.
Musk a așteptat momentul în care Eberhard a călătorit la Los Angeles pentru a susține un discurs la evenimentul Motor Press Guild și a reunit consiliul de administrație aflat sub coordonarea sa chiar în timp ce Eberhard se afla în avion, fără posibilitatea de a fi contactat de cineva din cadrul companiei pentru a fi informat despre ce se întâmplă. Fără să poată avea un punct de vedere din partea lui Eberhard, consiliul de administrație a votat pozitiv propunerea lui Musk și l-a demis pe Eberhard din funcția de CEO.
Eberhard a primit în schimb rolul de Președinte de Tehnologie, unul mai mult onorific. De altfel, la scurt timp după ce primul Tesla Roadster de serie i-a fost livrat lui Elon Musk, Eberhard a părăsit Tesla Motors în ianuarie 2008. Nemulțumit de aceste schimbări radicale în cadrul propriei companii, prietenul și cofondatorul Marc Tarpenning a părăsit la rândul său Tesla Motors tot în ianuarie 2008. În luna octombrie a aceluiași an, Musk a preluat postul de CEO, iar prima sa decizie a fost să concedieze 25% dintre angajați, procent similar cu cel anunțat inițial după ce a cumpărat Twitter.
Procesul pentru calomnie
În vara anului 2009, Eberhard l-a acționat în judecată pe Elon Musk, pe care l-a acuzat de calomnie și că a orchestrat demiterea sa din funcția de CEO în 2007, că a preluat controlul Tesla Motors și că încearcă să “rescrie istoria” prin asumarea tuturor creditelor pentru dezvoltarea Tesla Roadster.
De altfel, într-un mesaj publicat pe Twitter în noiembrie 2022, Elon Musk a afirmat că “am fost șef de produs și am gestionat designului originalului Roadster. Eberhard era bogat și ar fi putut să-și riște proprii bani, dar nu a vrut să facă asta”.
Afirmațiile lui Musk sunt respinse ferm acum de Eberhard, care susține că Musk venea doar ocazional la sediul Tesla Motors și că nu era implicat în niciun fel în designul Roadster.
Nu era implicat la Tesla mai mult decât orice alt membru al consiliului de administrație. Venea la ședințele consiliului, dar nu avea un birou în cadrul companiei. Nu venea regulat. Pur și simplu nu este adevărat că a lucrat la Roadster. Nu era acolo.
Martin Eberhard, cofondator Tesla Motors
Pe de altă parte, în cadrul procesului intentat în 2009, Eberhard a solicitat ca justiția să recunoască faptul că el și Marc Tarpenning sunt singurii fondatori Tesla Motors, în contextul în care Musk începuse să se prezinte în fața tuturor ca unul dintre fondatori.
În replică, Tesla Motors a cerut clasarea cazului și a susținut că Eberhard a fost un CEO slab care a afectat situația financiară a companiei și că acuzațiile formulate de acesta nu au niciun fundament.
În 28 iulie 2009, judecătorul cazului a respins cererea Tesla de a clasa cazul, însă în același timp a respins și cererea lui Eberhard de a fi considerat unul dintre cei doi fondatori. Practic, în mod complet surprinzător, judecătorul a stabilit că Tesla Motors are 5 fondatori: Martin Eberhard, Marc Tarpenning, Ian Wright, Jeffrey Brian Straubel și Elon Musk, adică primii 5 angajați Tesla Motors.
Tesla a publicat în scurt timp un comunicat de presă în care lăuda decizia judecătorului.
Decizia Curții Superioare din San Mateo este similară cu percepția Tesla despre echipă de fondatori din care fac parte și Elon Musk și JB Straubel, care au fost esențiali în crearea Tesla de la bun-inceput.
Comunicat de presă Tesla din 28 iulie 2009
Pe baza acestei decizii judecătorești, Elon Musk susține și în prezent că este unul dintre fondatorii Tesla. De exemplu, a făcut asta tot pe Twitter, în 2017.
“Puțini oameni știu că noi am început Tesla când General Motors a rechemat toate mașinile electrice de la clienți în 2003 și le-a casat”. În momentul în care unul dintre următorii săi i-a atras atenția că nu este printre fondatorii Tesla, Musk a insistat: “Nu exista o companie, ci doar un plan de afaceri greșit, fără angajați și fără drepturi pentru numele Tesla Motors”.
Ulterior, în august 2009, Eberhard a renunțat la proces. Niciuna dintre cele două părți nu a oferit detalii, ceea ce a condus la ipoteza rezonabilă că cele două părți au ajuns la un acord pentru a încheia procesul în anumiți termeni fără să ofere detalii publice despre înțelegere.
Eberhard nu ezită însă să vorbească despre întâlnirea la finalul căreia Elon Musk a devenit finanțatorul Tesla Motors.
A fost o greșeală, pentru că am vrut mai mulți investitori. Dar dacă ar trebui să o iau de la capăt, aș accepta din nou banii lui. Aveam nevoie de bani și nu erau prea mulți bani disponibili pe masă.
Martin Eberhard, cofondator Tesla Motors
După plecarea de la Tesla, Eberhard a lucrat timp de doi ani ca director al departamentului de vehicule electrice al unui laborator de cercetare deținut în Statele Unite de Volkswagen, iar ulterior a ajuns pentru scurte perioade de timp la constructorii Lucid și SF Motors (care între timp și-a schimbat numele în Seres) și a fondat alte două startupuri cu activitate în dezvoltarea de baterii pentru mașini electrice, Inevit și Tiveni.
În prezent, Eberhard și Tarpenning lucrează împreună la o companie de investiții financiare și se întâlnesc în fiecare miercuri la o cafenea.
Dacă unul dintre noi este plecat din oraș mutăm întâlnirea marți sau joi. Alteori se transformă într-un prânz. Chiar și în timpul pandemiei de coronavirus ne-am întâlnit virtual la cafea. La o astfel de întâlnire am visat despre Nuvomedia și tot la o cafea am visat despre Tesla.
Martin Eberhard, cofondator Tesla Motors
Tesla nu este singura companie în cazul căreia Elon Musk își arogă titlul de fondator. În 1999, Musk a fost unul dintre fondatorii serviciului de transferuri bancare X.com, iar un an mai târziu X.com a fuzionat cu compania Confinity, care dezvoltase serviciul de tranzacții financiare PayPal. În 2001, noua companie formată în urma fuziunii și-a schimbat numele în PayPal, iar Elon Musk a insistat să fie considerat fondator al serviciului PayPal în momentul în care compania a fost cumpărată de eBay în 2002. În realitate, Confinity, compania care a dezvoltat serviciul PayPal, a fost fondată de Peter Thiel, Max Levchin și Luke Nosek în 1999.
