Vânzările mașinilor electrice sunt în creștere accelerată. Programele guvernelor pentru stimularea achiziției, oferta în creștere a constructorilor și, bineînțeles, numărul tot mai mare de adepți au contribuit la creșterea popularității modelelor electrice în Europa.
Unde ne poziționăm în acest moment?
Anul trecut, pe piața din Europa au fost comercializate peste 2,2 milioane de mașini electrice și plug-in hybrid. Dacă le pui separat, electricele au bifat 1,2 milioane de unități, în creștere cu 63% față de 2020. De cealaltă parte, hibrizii cu încărcare la priză au trecut cu puțin de un milion de unități, o creștere cu 68% față de acum doi ani.
Cum se traduc valorile în raport cu întreaga piață?
La nivelul Uniunii Europene, vânzările de electrice de anul trecut au atins o cotă de piață de 10,3%, adică pragul pentru a nu mai fi considerate produse de nișă. Dacă pun în discuție și vehiculele PHEV, atunci cota de piață ajunge la aproape 20%. Altfel spus, două din fiecare 10 mașini vândute în 2021 în Europa se pot încărca la priză.
Cum s-a ajuns aici?
În primul rând, datorită regulilor impuse în materie de emisii. Normele sunt mai stricte, iar singura modalitate prin care constructorii pot să rămână sub linie – prag care nu vine cu mustrări verbale în fața clasei, ci cu amenzi mari – o reprezintă electricele.
Care a fost factorul principal?
Specialiștii insistă de mulți ani că, în cazul în care omenirea nu ia acțiuni concrete, schimbările climatice vor deveni ireversibile. Ce înseamnă asta? Că vom fi nevoiți să ne adaptăm unor condiții de mediu mai puțin favorabile. Cum ar arăta ele? N-am un răspuns exact, dar poți doar să te gândești la faptul că în Siberia s-au înregistrat 35 de grade Celsius, iar în apropiere de Cercul Arctic au fost zile cu 30 de grade. Dacă vrei un exemplu direct, te-aș ruga să-ți amintești de zilele din vara trecută când la știri se vorbea despre secetă și problemele din agricultură.
Pentru a diminua cât mai mult impactul omenirii asupra planetei, Comisia Europeană a publicat un plan amplu denumit Fit for 55. Printre punctele enumerate se află și unul care menționează reducerea cu 55% a emisiilor de carbon, până în 2030.
EV Charging Masterplan
Fit for 55 a reprezentat punctul de pornire pentru realizarea masterplanului denumit EV Charging. Este realizat de 8 asociații europene, printre care și Asociația Constructorilor Europeni de Automobile, și reprezintă o analiză a situației actuale în materie de infrastructură și modul în care poate fi atinsă ținta propusă de Comisia Europeană în materie de diminuare a gazelor cu efect de seră.
În analiză au fost cuprinse atât punctele de încărcare necesare mașinilor electrice, dar și partea de rețea de transport electric și producție de energie. Iar pe baza suportului venit din partea analiștilor de la McKinsey, raportul arată, cu subiect și predicat, care sunt pașii care trebuie urmați. Și nu se referă doar la ce ar trebui să facă reprezentanții Comisiei Europene, ci la toți cei implicați în industrie. Practic, cele 8 asociații implicate vin cu o analiză completă a ecosistemului în care mașinile electrice reprezintă punctul de plecare.
Pe silențios dar de neoprit, electrificarea a luat pe sus lumea mobilității, cu avantaje evidente: o mașină electrică nu poluează, poate fi încărcată acum cu ușurință, presupune costuri reduse de întreținere și facilități fiscale. Misiunea PPC Blue este de accelera tranziția energetică în transport și construiește infrastructura de mobilitate în toată lumea.
Descoperă aici stațiile de încărcare potrivite pentru tine și mașina ta, acasă, la birou sau în tranzit.
Mai multe electrice, mai multe stații de încărcare
La finalul anului trecut, ACEA venea cu un raport referitor la numărul punctelor de încărcare disponibile în statele Uniunii Europene. Conform acestuia, în cele 27 de state existau 225.000 de puncte de încărcare publice, însă 89% dintre acestea aveau puteri de până la 22 kW. Restul de 11 procente erau trecute în dreptul punctelor de încărcare rapidă și ultrarapidă (DC între 50 și 350 de kW). Iar aceste 225.000 de puncte de încărcare se împărțeau între cele 3,5 milioane de mașini electrice și PHEV (au fost contorizate doar vehiculele de pasageri) care circulau în UE la finalul anului trecut.
Pornind de la aceste date și anticipând creșteri generoase ale vânzărilor de mașini electrice, specialiștii vin cu rezultate care ar trebui să schimbe complet direcția în care merg investițiile din acest moment.
Spre exemplu, raportul arată că în 2030, vânzările de electrice și de modele plug-in hybrid vor ajunge la 6,7 milioane de unități/an, în timp ce parcul auto european va avea 42,8 milioane de astfel de vehicule. În contextul dat, în 2030, în statele Uniunii Europene ar trebui să existe până la 6,8 milioane de puncte de încărcare publice. Puncte, nu stații.
Cum stau lucrurile acum?
Analiza spune că pe parcursul anului trecut, în statele Uniunii au fost instalate puțin peste 1.600 de puncte de încărcare pe săptămână. Pentru a putea atinge ținta de 6,8 milioane până în 2030, ar trebui instalate săptămânal 14.000 de puncte de încărcare la nivelul statelor UE. În ceea ce le privește pe cele private, ACEA spune că ar fi necesare undeva la 29 de milioane de puncte.
În acest moment, media europeană în procente este de 11.5% din ținta stabilită. Pe țări, România ocupă locul al treilea, cu 21.1% din necesarul de instalări pe săptămână (26 de puncte). În fruntea clasamentului se află Austria (29.6%), urmată de Ungaria (22%).
Ce înseamnă asta în materie de investiții?
Același raport arată că, pentru a ajunge la valoarea optimă de puncte de încărcare, companiile implicate în proiecte vor avea de investit până la 70 de miliarde de euro. La acestea se mai adaugă și investițiile necesare pentru a suporta instalarea stațiilor de încărcare pentru vehiculele comerciale ușoare, autobuze și camioane. Adică încă 10,4 miliarde de euro. Iar toate aceste investiții ar trebui onorate atât de companiile private, cât și de autorități.
Artere principale
În prezent, doar câteva modele electrice sunt capabile să treacă de o autonomie de 600 de kilometri (valoare calculată conform standardelor WLTP). Deși constructorii lucrează la tehnologii noi pentru îmbunătățirea bateriilor, lucru care va duce la creșterea autonomiilor oferite, nu toate mașinile electrice disponibile peste 8 ani vor avea autonomii îndestulătoare. De aici și nevoia instalării unor stații rapide pe coridoarele importante.
TEN-T (Trans-European Transport Network) este proiectul care vizează întreaga rețea europeană de transport, iar pe baza analizei din EV Charging Masterplan a fost proiectat un plan cu privire la instalarea punctelor de încărcare.
Cele nouă coridoare însumează aproape 47.000 de kilometri, iar până în 2030, ar trebui instalate peste 85.000 de puncte de încărcare rapidă. Practic, ar trebui să se ajungă la 184 de puncte de încărcare rapidă la fiecare 100 de kilometri din rețeaua TEN-T. Desigur, vorbim despre o medie a acestor puncte de încărcare, întrucât distribuția lor variază în funcție de traficul zilnic și importanța rutei.
Rețele
Pentru a susține dezvoltarea mobilității electrice și pentru a putea extinde infrastructura de încărcare, actualele rețele de transport vor avea nevoie de îmbunătățiri considerabile.
Rețeaua cuprinde atât partea de distribuție, cât și cea de transport, iar specialiștii spun că, cel mai probabil, doar componenta de distribuție va fi îmbunătățită considerabil în următorii ani. Din acest motiv, estimările făcute de specialiști au luat în calcul exclusiv partea de distribuție.
Rețeaua de joasă tensiune va juca un rol important, iar aici ar trebui să fie investite o mare parte din sume. Conform documentului publicat de ACEA, până în 2030, îmbunătățirea rețelei de distribuție ar trebui să primească fonduri de 41 de miliarde de euro. Peste jumătate dintre acestea ar fi necesare în îmbunătățirea transformatoarelor rezidențiale și adăugarea unor noi linii.
În ceea ce privește rețeaua de medie tensiune, vor exista probleme doar dacă mai multe stații rapide sunt cuplate în același punct, lucru care ar putea fi evitat prin investiții minime.
Totuși, ACEA aduce în discuție și încărcarea inteligentă. Aceasta va putea fi aplicată în zonele rezidențiale și în cele ale clădirilor de birouri – practic, parcările în care mașinile vor petrece cea mai mare parte a timpului. În funcție de încărcarea rețelei și de consum, componentata de smart charging va controla centralizat modul în care mașinile cuplate se încarcă. De asemenea, încărcarea bidirecțională – existentă și acum pe câteva modele de serie – va avea un rol important și va ajuta la eliminarea vârfurilor de consum.
Desigur, cele 41 de miliarde de euro din investiții reprezintă suma necesară tuturor statelor din UE, dar distribuția banilor diferă în funcție de rețelele actuale. Spre exemplu, până în 2030, Irlanda ar trebui să investească în rețea circa 5,100 de euro per vehicul electric, în timp ce media europeană este la 900 de euro. Cea mai mică investiție necesară este trecută în dreptul Suediei: 100 de euro/vehicul electric.
Soare și vânt
Conform estimărilor făcute de McKinsey, circa 57% din energia electrică va fi produsă prin surse regenerabile în 2030. Energia solară și cea eoliană vor predomina, în timp ce restul curentului verde va proveni din hidrocentrale și biomasă.
Cererea de curent electric pe care o generează mașinile electrice va crește de la 9 TWh, în 2021, până la 165 TWh, în 2030. Iar această cantitate de energie va reprezenta 6% din energia electrică estimată că va fi consumată de europeni în 2030.
Cum se traduce acest lucru în investiții?
În prezent, pentru transformarea industriei electrice din UE sunt planificate fonduri de 375 de miliarde de euro. Dintre acestea, circa 70 de miliarde ar trebui să fie direcționate către sectorul care se va ocupa de gestionarea încărcării mașinilor electrice. Suma ar trebui să fie investită în producția de energie electrică prin panouri solare și turbine eoliene.
Fără dosar cu șină
Deși Comisia Europeană are planuri importante pentru diminuarea gazelor cu efect de seră, autoritățile uită să ia în calcul partea care ține de birocrație. Dosare, verificări ale instituțiilor avizate, aprobări și tot ce ține de partea pe care clientul final nu o vede.
În analiza pubicată de ACEA au fost menționate și aceste lucruri care nu fac decât să întârzie instalarea punctelor de încărcare. Spre exemplu, în Olanda, pentru o stație de peste 150 kW pe autostradă este nevoie de 14 luni de la inițierea proiectului și până la instalare. Dintre acestea, 8 luni sunt necesare pentru obținerea avizelor din partea ministerului care se ocupă de infrastructură și a organizației care gestionează și studiază nivelul apei din zonă. Tot în Olanda, un proiect similar are nevoie de aproape 3 luni pentru a fi evaluat de un inginer și alte 3 luni pentru ca operatorul rețelei de distribuție să asigure permisele.
În Portugalia, termenul de livrare și instalare al unor transformatoare noi este de 20 de luni atunci când este necesară realizarea unei substații de tracțiune.
Lipsa personalului calificat este o problemă cu care se confruntă Germania. Conform analizei ACEA, în acest moment, pentru a programa vizita unui electrician trebuie să aștepți cel puțin 3 săptămâni.
Nici livrarea elementelor hardware nu reprezintă un punct forte. Spre exemplu, la nivelul Uniunii Europene se așteaptă între 6 și 8 luni pentru o stație DC de 150 kW.
Lipsa unor tehnologii care să monitorizeze cu exactitate consumul casnic face ca distribuitorii de energie din Cehia să nu poată evalua necesarul de investiții din rețea. În Polonia, companiile de distribuție sunt obligate să investească în rețea între 10 și 30% din profitul anual, însă valorile sunt extrem de mici comparativ cu nevoile actuale.
Pornind de la aceste date, în masterplanul EV Charging sunt punctate și câteva soluții. În primul rând, diminuarea timpilor pentru aprobarea proiectelor. De asemenea, se vorbește despre introducerea unui corp de control și coordonare la nivelul tuturor statelor Uniunii. Ultimul punct propus de asociații constă în implementarea tehnologiilor de smart charging pentru a evita, în primele faze, o supraîncărcare a rețelelor.
Concluzia masterplanului EV Charging este una simpla: pentru a se putea atinge ținta propusă de Comisia Europeană, companiile trebuie să colaboreze. Va fi nevoie ca toți cei care activează în sectoarele vizate de schimbări să lucreze împreună: de la constructorii auto până la producătorii de energie electrică, de la companiile de distribuție și până la autoritățile locale. Despre o colaborare de acest fel între toate organizațiile implicate am vorbit și noi într-unul dintre podcasturile Autocritica.
Foto principală: Dreamstime
