Ți s-a întâmplat recent să te minunezi de cât de inteligente sunt mașinile din zilele noastre? Și aici nu mă refer la faptul că au ecrane mari și că poți să te joci jocuri video în ele. Nu mă refer nici la puterea de procesare. Mă refer la cât de pregătite sunt să reacționeze. Acum dispui de setări predefinite, prin care mașina își schimbă instantaneu comportamentul. Dar e mai mult de atât! Ai un calculator care analizează stilul tău de condus și își adaptează singur parametrii astfel încât să nu tragi de ea când vrei să conduci sportiv, sau să nu o scoți pe liber dacă vrei să fii eco. Au senzori, radare, sisteme GPS și se folosesc de toate acestea pentru a fi în cea mai bună formă a lor, din punct de vedere dinamic și al confortului și siguranței. Pentru tine.
Și te gândești poate că mai bine și mai simplu decât atât nici nu are cum să fie. Deja conduci o mașină care poate să citească ce-i în față și să-și pregătească amortizoarele și transmisia pentru ce va urma. O mașină care știe când urmează vale, pentru că citește navigația chiar și atunci când tu nu o faci, ca să știe când să-și pună în gardă sistemul de frânare regerenativă și să strângă kWh în baterie, ca să ai să mergi electric pentru când ajungi în oraș.
Ce nu face mașina, însă, este să-ți citească gândurile. Nici nu ar avea de ce, pentru că, în definitiv, tu ești la conducere. Dar cum ar fi, totuși, ca mașina să-ți citească gândurile? Așa, ca extra măsură de precauție. Ca să se asigure că tu te simți bine conducând. Cât se poate de bine. În realitate, nu se pune problema de a citi, efectiv, gândurile, ci undele cerebrale. Cumva, asta sună și mai înspăimântător, așa-i?
Antrenamente pentru creier și pentru mașină: programele Nissan Brain to Performance și Brain to Vehicle
În iulie, Nissan a anunțat debutul unui program inovator care de concentrează pe studiile funcțiilor cerebrale și anatomice, obiectivul său fiind dezvoltarea unui antrenament cerebral pentru piloților săi de Formula E – Sebastian Buemi și Oliver Rowland. Aici, „cerebral” nu este folosit în sens metaforic. Chiar vor să antreneze creierele.
„La Nissan, îndrăznim să facem ceva ce alții nu au făcut. Prin acest program inovator, urmărim să înțelegem funcțiile cerebrale ale piloților noștri și să împingem limitele performanței pe circuit din Formula E. Cum ar fi ca, prin analiză avansată a funcțiilor creierului și prin antrenament, să-i putem ajuta pe piloții noștri să fie mai performanți? În Formula E orice zecime de secundă contează, așa că suntem entuziasmați să vedem cum cercetarea de ultimă oră de la Nissan ar putea îmbunătăți funcționalitatea și-așa avansată ale creierelor lui Seb și lui Oli.”
Tommaso Volpe, director al diviziei motorsport de la Nissan
Cel care a gândit și acest program al Nissan este Lucian Gheorghe, lider în domeniul analizei și antrenării cerebrale. El este coordonatorul principal și totodată forța din spatele Nissan în zona de cercetare neuronală.
„Creierele noastre sunt incredibil de puternice. Fără ca noi să realizăm asta, ele întreprind o multitudine de funcții critice în fiecare secundă în care noi ne conducem mașinile. În căutarea unor timpi mai rapizi, piloții noștri de Formula E, care sunt puternic antrenați și experimentați, întreprind aceste acțiuni la viteze ridicate, sub presiuni mari. Noul nostru program de la Nissan, Brain to Performance, urmărește să înțeleagă mai bine activitatea electrică a creierelor lor, activitate care le permite să facă ceea ce fac. Apoi, dacă putem, ne-am dori să-i ajutăm să-și îmbunătățească performanța printr-un program dedicat de antrenament cerebral. Ar putea această cercetare inovatoare să ajute șoferii obișnuiți să-și îmbunătățească abilitatea de condus, și să contribuie la dezvoltarea mașinilor noastre electrice de stradă? Noi așa sperăm.”
Lucian Gheorghe, doctor în știință și Senior Innovative Researcher la Nissan
Brain to Performance este o evoluție a programului Brain to Vehicle (B2V) lansat de Nissan în 2018 și coordonat tot de Lucian Gheorghe. Scopul acelui program a fost să dezvolte sisteme anticipative pe mașini, folosindu-se, din nou, de tehnologia de analizare a funcțiilor cerebrale. B2V a făcut cercetare pentru două funcții: prezicere și detecție.
Creierul (care) conduce
Nissan încearcă să creeze, prin cele două funcții, aplicații ale tehnologiei B2V în ambele scenarii: și atunci când te afli în spatele volanului, și atunci când lași mașina să se conducă singură. Programul este acum în plin avânt, urmând calea poate cea mai anevoioasă: strângerea de date.
„Construim dispozitive de măsurare specifice și totodată algoritmi specifici, pentru a înțelege semnalele pe care le înregistrăm de la creierul nostru. Decodificăm, în timp real, activitatea cortexului motor și putem prezice mișcările șoferului. Sistemele noastre vor putea să-i spună mașinii autonome că șoferul urmează să vireze în 300 de milisecunde; așa vom putea să folosim această fereastră pentru a îmbunătăți execuția, sincronizând sprijinul oferit de sistemul de conducere autonom cu propriile tale acțiuni. Te vei simți tot timpul în control, conducând impecabil pe drumuri virajate.”
Lucian Gheorghe
Practic, mașina va putea afla instantaneu ce anume dorești tu să faci cu ea și va putea chiar să reacționeze înainte ca mâinile tale să o facă. Sună ca ceva nenatural, până când realizezi că aceste acțiuni începute de mașină sunt, de fapt, ceea ce tu te gândeai să faci deja. Pentru unii, asta va fi o insultă mai mare decât sistemul de navigație. Pentru ceilalți șoferi, sistemul o să aducă probabil un beneficiu pe care nici nu știau că l-ar putea avea.
În paralel, AI-ul acestui cititor de creiere este hrănit cu feedback „de pe traseu”, așa cum poți vedea în clipul de mai jos, mai pe la jumătate. Funcția de detecție a fost gândită pentru modul de condus autonom; aici, sistemul „citește” gradul de confort al șoferului și încearcă să îl sporească modificându-și stilul de condus (reducerea vitezei, abordarea mai lină a virajelor etc.).
Însă aplicabilitatea sistemului de monitorizare și interpretare a undelor cerebrale nu se limitează doar la aceste două exemple. Mașina ar putea în viitor să-și modifice ambientul interior (lumini, sunete) în funcție de starea ta. Sau ar putea să modifice sistemele de realitate augmentată pentru a crea un mediu cât mai confortabil pentru șofer.
„Potențialele aplicații pentru această tehnologie sunt incredibile. Această cercetare va fi, în următorii ani, un catalizator pentru inovațiile tehnologice din mașinile Nissan.” Din păcate, Lucian Gheorghe este prezent în acest articol doar în citate, pentru că lipsa de sincronizare încă nu ne-a pus față în față într-o discuție virtuală. Cumva, înțeleg: omul e ocupat. Este ocupat cu crearea unei punți între mașina pe care o conducem și mașinăria numită creier.