Cine este și ce vrea Ford E-Tourneo Custom de la noi?

E-Tourneo este varianta electrică a lui Tourneo, iar Tourneo este o variantă de transport persoane a lui Ford Transit. Cu alte cuvinte, este un Ford Transit ”de persoane”. Dar stai că nu am terminat de explicat denumirea: versiunea condusă este un E-Tourneo Custom. Iar Custom de aici nu înseamnă că a fost la Pimp My Ride după ce a părăsit fabrica, ci îi denotă dimensiunea.

Prevăd că o să fie câteva persoane nedumerite după introducere și nu îmi doresc asta, așa că e timpul să vă explic, cât de simplu și clar pot, care-i treaba cu denumirile în gama de utilitare de la Ford. Luați un loc, o să dureze puțin.

În prezent, gama Ford are mai multe modele cu numele Transit. Iar în gama Ford Pro, adică divizia de vehicule comerciale a Ovalului Albastru, modelul Transit un fel de stat în stat.

Când îți cauți un Transit, ai patru dimensiuni posibile pentru vehicul: Courier, Connect, Custom și Transit. Acestea sunt variantele de marfă, dar există și versiuni care sunt și de marfă și de persoane, precum și variante dedicate doar transportului de persoane. Acestea din urmă se cheamă Tourneo, iar lângă ele, în funcție de dimensiuni aplici denumirile Courier, Connect și Custom.

Hai să continuăm cu o analogie. Dacă pui aceste denumiri într-o scară în ordinea dimensiunilor, Courier este 1/4, Connect este 2/4, Custom este 3/4, iar Transit este 4/4.

Ați reușit să urmăriți până aici? Bun. Acum țineți-vă bine: modelul Transit are și el mai multe variante de persoane. Una dintre ele se numește Transit Kombi și are maximum 9 locuri, dintre care opt pentru pasageri, deci ai voie să o conduci cu categoria B. Acel Transit Kombi este mai mare decât un Tourneo Custom, deci putem spune că am testat al doilea cel mai mare vehicul utilitar de la Ford pe care îl poți conduce cu categoria B.

Sigur, mai există și Transit Bus, cu configurații de până la 18 locuri, dar mă opresc aici cu arborele genealogic.

Știu, pare puțin complicat, dar așa-i situația pentru mai multe vehicule comerciale și de la producători rivali, chit că schema asta de denumit modele este cea mai complicată dintre ele. Părerea mea.

Odată explicat cum se numește ce am condus, vă mai spun că este un vehicul gândit în principal pentru firme de toate felurile – mici, mijlocii, mari -, iar Ford a gândit și soluții de finanțare pentru acestea, alături de integrarea unei platforme care face treaba managerului de flotă mai ușoară ca până acum.

Trei lucruri noi importante față de generația anterioară/modelul dinainte de facelift?

Prima noutate este introducerea unei variante electrice în ofertă. Aceasta vine cu o baterie cu tehnologie la 400V, la fel ca la Mustang Mach-e, iar capacitatea utilă este de 64 kWh.

A doua noutate o reprezintă parteneriatul cu Volkswagen, prin care Ford furnizează constructorului german platforma electrică pentru Transporter T7, comună cu cea a acestui model. Arhitectura e dezvoltată de Ford, iar producția rămâne tot pe seama constructorului american.

Până să vă povestesc despre a treia noutate, trebuie să știți că există posibilitatea comandării de variante cu ampatament lung sau standard, plafon înălțat sau standard, precum și personalizări multiple prin partenerii Ford Pro din Europa.

Aceste lucruri erau posibile și la modelul precedent, că doar nu a scos Ford din joben câteva zeci de companii care ajută clienții să modifice o dubă după nevoile firmei lor, dar noutatea o reprezintă faptul că toate sistemele nou instalate trec prin CAN-ul vehiculului, adică Controller Area Network (rețeaua complexă a vehiculului prin care comunică toate piesele electronice între ele).

Asta înseamnă că integrarea este mai bună ca niciodată – fără să îți dea cineva găuri în bord să monteze butoane – funcțiile putând fi integrate pe display-ul unității multimedia.

Ce concurenți are pe piața din România?

Segmentul utilitarelor e dezvoltat destul de bine și la noi. Dacă nu vrem o utilitară diesel, atunci aria de căutare se restrânge, dar chiar și așa, există câțiva rivali electrici.

În ordine alfabetică avem Citroen e-Spacetourer, singurul dintre frații săi de platformă (Opel Zafira și Peugeot Traveller) oferit și la noi în varianta electrică și Toyota Proace Verso Electric. La un moment dat, pe listă va fi și varianta electrică a lui Volkswagen Transporter T7.

Notăm că în segment există și Mercedes-Benz EQV, ce are dimensiuni exterioare apropiate de Ford E-Tourneo Custom, însă acesta ține de segmentul premium. Diferența de preț dintre cele două modele este considerabilă (de aproape 30.000 de euro).

Ford se mândrește cu o cotă de piață sănătoasă în acest segment atât în România, cât și în Europa. Investițiile făcute în modelul Transit reflectă acest lucru, iar de aici lucrurile merg într-un cerc destul de logic: Ford investește în Transit și extinde gama – clienții cumpără Transit și suratele sale – concurența se schimbă – Ford devine lider la vânzări în segment.

Ce motorizare ai testat și ce versiune îmi recomanzi?

În cazul lui E-Tourneo vorbim automat despre un model electric, dar Ford îl oferă pe Tourneo și cu motorizări diesel, respectiv într-un format hibrid plug-in ce folosește un motor pe benzină.

Am condus și un Transit PHEV în cadrul acestui eveniment și schimbarea față de predecesorul acestuia este dramatică: de la fostul 1.0 EcoBoost la actualul 2,5 litri benzină aspirat în ciclul Atkinson.

Dar aici vorbim despre E-Tourneo, deci numai motorizări electrice. Modelul testat de noi avea un motor de 160 kW, adică 214 cai-putere, și un cuplul motor maxim de 415 Nm. Resursele sunt trimise la roțile din spate, iar cuplul motor oferit este cel mai mare din toată gama.

Ford oferă și o variantă cu două motoare a utilitarei sale, numită MS-RT Van, ce are 210 kW. Aceasta este pentru E-Transit Custom, nu pentru E-Tourneo Custom.

Înapoi la modelul testat. Trebuie să menționez că există și o motorizare de 100 kW, adică 136 de cai-putere, iar aceasta beneficiază de același cuplu motor ca fratele cu mai mulți cai putere. Înclin să o recomand pe aceasta. De ce?

Având în vedere cuplul motor identic și la modelul de 136 de cai-putere, cred că poți avea o experiență agreabilă la volan și în acela. Noi am mers doar cu varianta mai puternică, dar oricum nu depășește 140 km/h, fiind limitată electronic. Și dacă ar putea să depășească viteza respectivă, nu uita că discutăm despre o utilitară electrică de persoane: n-a fost gândită să o conduci mai repede de atât.

Așadar, ai putea, la fel de bine, să iei modelul de 136 de cai, deoarece se va simți mai puternic decât un diesel echivalent, având un cuplu foarte bun, de 415 Nm.

Cât consumă pe bune și ce autonomie are?

Ford anunță o autonomie estimată WLTP de până la 337 de kilometri pentru toate variantele lui E-Transit Custom. Modelul de 160 kW putere are o autonomie maximă estimată de 308 kilometri.

Evenimentul internațional la care am participat a fost mai mult un prim contact și nu un test extins. Prin urmare, nici traseul pe care l-am avut la dispoziție și nici timpul nu mi-au permis să stau înfipt pe scaunul șoferului prea mult.

Am preluat modelul încărcat complet și aveam o autonomie estimată de 280 de kilometri rămasă. Cine l-a condus înainte a avut un traseu de 131 de kilometri și cu un consum de 24 kWh la 100 kilometri.

Pe bucla pregătită de organizatori (30 de kilometri în regim mixt) am obținut un consum mediu de 21 kWh/100 de kilometri, echivalentul a 290 de kilometri autonomie. Deci omologarea WLTP nu-i departe de adevăr.

Este mult sau puțin? Depinde ce așteptări ai de la utilitara ta electrică. Oficialii Ford ne amintesc faptul că rulajul mediu zilnic pentru o dubă cu motorizare diesel este mai redus decât autonomia maximă a acestui vehicul. Dar sigur, totul ține de nevoile utilizatorului.

Cât de repede se încarcă la prize AC și DC?

Încărcarea la priză de curent alternativ, cu stație specială, se face cu maximum 11 kW. La încărcarea rapidă, Ford se poate mândri cu până la 125 kW. În cadrul testului nostru nu am făcut nicio încărcare, deoarece a fost o lansare internațională și vehiculele erau încărcate complet când le-am preluat și nu am mers suficient de mult cât să avem nevoie să încărcăm. Prin urmare, mergem pe datele din fișa tehnică.

De la 10 la 80%, bateria se poate încărca în aproximativ 39 de minute dacă folosești o stație DC care îți livrează 125 kW. De la 0 la 100% la o priză AC de 11 kW, timpul de încărcare este de aproximativ 6,7 ore. O priză AC de 7.4 kW aduce un timp de încărcare de 10,1 ore, tot de la 0 la 100%.

Cablul de încărcare are cinci metri lungime (aproape cât mașina de lung), iar priza este în dreapta față, deci nu ar trebui să fie complicat să poziționezi chargerul lângă o stație de încărcare.

Ford vine și cu o soluție pentru firmele care lasă angajaților mașinile peste noapte. Managerul flotei, care, apropo, poate fi compusă și dintr-un singur vehicul, poate să urmărească printr-o aplicație dedicată cât de mult a fost încărcat vehiculul de la o anumită priză într-un anumit interval.

Cu alte cuvinte, șoferii care merg acasă cu mașinile electrice de la firmă pot primi înapoi banii cheltuiți pentru încărcările făcute la locuință. Totodată, managerul de flotă poate să vadă și dacă un vehicul nu este încărcat după ce șoferul și-a terminat programul, moment în care poate să trimită un sms prin care să roage șoferul să pună vehiculul la încărcat.

Am înțeles că acest lucru poate fi și automatizat din aplicația dedicată Ford Pro pentru flote. Tot acolo managerul poate să vadă și alte date relevante, iar totul e integrat by default cu mașina, fără să faci un contract separat pentru monitorizare flotă sau orice altceva. Există termeni și condiții pentru ea în fiecare piață pe care este vândut modelul, pe care vă rog să le consultați înainte să faceți comanda.

Cum se simte la drum lung? Dar în oraș?

Începem cu orașul: vor fi multe momente în care va trebui să te gândești de două ori dacă încapi, dar nu pe lățime sau înălțime, ci pe lungime. Ford s-a concentrat să țină lățimea până în doi metri. Aceeași situație se repetă și în cazul înălțimii. Motivul este simplu: odată ce treci de doi metri înălțime, multe spații devin inaccesibile, iar aceste modele trebuie să fie cât se poate de polivalente.

Direcția nu necesită un efort deosebit în manevrare, iar mașina se deplasează fără efort în mediul urban, precum și fără zgomot sau noxe. E aproape neobișnuit de liniștită, dar te obișnuiești cu senzația după ceva vreme.

Vei sta la înălțime, deci vezi aproape tot traficul mai bine decât alți șoferi, doar că trebuie să îți amintești mai mereu că, în ciuda agilității manifestate de vehiculul pe care îl conduci, roțile spate sunt foarte în spate, ca să zic așa.

Vei remarca și un plus de rafinament față de predecesoarele sale. Secretul este legat de noua arhitectură, care implică și o suspensie spate independentă. În contrast, există autoturisme moderne care nu au suspensie spate independentă, deci vorbim despre ceva cu adevărat inedit în segment.

Numeroase alte îmbunătățiri mici au fost operate pentru a face vehiculul mai silențios, mai lin și mai rafinat în funcționare.

Odată ce te obișnuiești cu poziția la volan și cu gabaritul vehiculului, vei descoperi că Ford E-Tourneo Custom nu-i deloc greu de condus și nu necesită un efort deosebit pentru a fi manevrat cu eleganță pe șosea.

Suspensia se comportă foarte bine pentru un vehicul din această clasă, fiind cât se poate de apropiată cu cea a unui SUV – comparabil ca dimensiuni – în ceea ce privește rularea în condiții de confort.

Direcția este surprinzător de plăcută pentru un asemenea vehicul, fiind aproape ca la un autoturism în senzații, iar modurile de rulare integrate o pot face mai fermă sau mai moale, după cum preferi.

Comenzile sunt ordonate și aranjate la fel ca la un autoturism de la Ford, iar unele butoane sunt identice, ceea ce este un lucru bun. Și fix elementele comune cu autoturismele mărcii au făcut modelul Transit să fie atât de popular de-a lungul timpului pe toate piețele pe care a activat.

Transit este ușor de condus și în afara orașului, singura diferență de luat în calcul în raport cu un autoturism fiind suprafața laterală mare, care îl face mai sensibil la vânt lateral, dar fizica de aici se aplică oricărui vehicul din această clasă.

Cum ți se pare designul exterior?

Spre deosebire de frații săi cu motor cu combustie internă, varianta electrică are un design distinctiv, cu o grilă față dedicată și cu o bară ce include capacul zonei de încărcare.

Forma urmează funcția, iar aici funcția este de a transporta persoane și de a avea loc cât mai mult pentru bagaje și marfă. Vestea bună este că nu avem un vehicul urât, dar frumusețea chiar va fi în ochii privitorului.

Nu pot spune că-i un vehicul urât, chiar dacă este o utilitară de transport persoane. Pe nuanța potrivită, adică orice în afară de alb – dacă mă întrebi pe mine – E-Tourneo Custom arată chiar bine. Nu îl cumperi pentru stil, dar totuși n-ar fi rău să arate cât poate el de bine.

Cum sunt materialele la interior?

Volanul, butoanele acestuia, manetele de semnalizare și comenzile unității multimedia sunt fix ca într-un autoturism Ford. La fel și textilele de pe scaune. Bordul este destul de tare și are un feeling de utilitar, dar e normal, ești într-o utilitară și trebuie să reziste mulți ani în serviciul unei firme fără să se degradeze.

Multe suprafețe au fost mai moi decât mă așteptam, chiar dacă fața de ușă o consider ca fiind destul de fermă. Vestea bună este că este căptușită suficient pe lateral, chiar în partea superioară, deci cei care stau cu cotul acolo nu vor avea dureri cumplite.

Calitatea materialelor pe locurile din spate este similară cu cea pentru locurile din față, nefiind făcută o diferențiere între ocupanți. Ceea ce e bine.

Dă-i o notă de la 1 la 10 pentru spațiile de depozitare.

O să pun 9 aici doar pentru că am impresia că îi lipsește un spațiu de depozitare suplimentar pe plafon, deasupra șoferului și pasagerului, cum am văzut la utilitare mai mici de la Opel și chiar și la unele din gama Ford. Altfel, merită 10, că are locuri în care să pui câte ceva și în fețele de uși și în bord și cam peste tot pe unde te uiți.

Câți pasageri încap pe bune în mașina asta?

Toți. Atunci când comanzi un e-Tourneo Custom trebuie să alegi dintre mai multe configurații de scaune. Astfel, poți avea două sau trei locuri în față, iar în spate ai șase locuri individuale dispuse pe două rânduri. Acestea stau pe câte o pereche de șine integrate în podea, ce îți permit să întorci scaunele cu fața la sensul de mers, sau invers, dar și să le schimbi poziția (dacă ai lucruri mari de transportat).

Am mers și într-un Transit cu trei locuri în față, iar spațiul la picioare (pe scaunul din centru) pentru mine, la 1.80 m înălțime, a fost suficient. Nu e modalitatea în care aș vrea să fac un drum de la București la Constanța, dar nu m-ar deranja pe distanțe scurte și medii.

Exemplarul testat de noi avea două locuri în față, un al doilea rând de scaune cu trei locuri individuale și rândul trei cu o banchetă cu două locuri plus un al treilea scaun lângă. Așadar, șoferul putea să aibă un total de șapte pasageri plus bagaje. Dacă toată lumea pleacă pentru câteva zile, locul de bagaje e perfect pentru un serviciu de shuttle hotel-aeroport, de exemplu.

Cât de sigură este? A testat-o Euro NCAP?

Testele EuroNCAP au fost publicate chiar în ziua în care ne-am urcat să îl conducem. În varianta standard, a primit trei stele de siguranță, pe când modelele cu pachetul opțional de siguranță au primit patru din cinci stele.

După cum știți, de câțiva ani s-au schimbat standardele EuroNCAP și asta implică o creștere a ponderii punctelor pentru sistemele de prevenire a coliziunilor și de reducere a efectelor acestora în raport cu rezultatul final al testului de siguranță.

Cu alte cuvinte, o mașină care obținea cinci stele de siguranță pe vechile criterii nu mai reușește aceeași performanță nu pentru că au devenit mai stricte standardele de impact sau că a devenit mai puțin bună, ci pentru că a fost schimbată grila de punctare și nu are anumite dotări în echiparea standard.

Segmentul vehiculelor utilitare este diferit de cel al autoturismelor nu doar prin dimensiuni și motorizări, dar și prin necesitățile de siguranță. Mulți ani, siguranța vehiculelor utilitare a lăsat de dorit, iar un accident într-o dubă din anii ’80 sau ’90 devenea fatal pentru șofer sau ocupanți prin prisma nivelului scăzut de siguranță în raport cu automobilele vremii.

Lucrurile s-au schimbat în domeniu și șoferul unei dube este acum la fel de în siguranță ca într-un autoturism. La fel și pasagerii. Un vehicul de asemenea gabarit mai are un avantaj în caz de impact – zonele de deformare sunt mai mari decât la un autoturism, deci ai mai mult material în jurul tău în caz de impact și ar trebui să fii mai protejat în cazul unei coliziuni cu un alt vehicul.

Centurile de siguranță sunt la fel de performante precum cele de la un autoturism, la fel și airbag-urile și sistemele de asistență a șoferului, deci nu vorbim despre o diferență în materie de siguranță.

Sisteme, pachete tehnologice sau soluții inteligente care ți-au rămas în minte după test?

Prima chestie ar fi volanul care poate fi pliat și care are un spațiu special de fixare a unei măsuțe. Evident, poți face asta doar cu mașina parcată, iar măsuța este suficientă să mănânci un meniu de la fast food sau pachețelul cu mâncare de acasă, deși Ford ne amintește că ai putea să pui și un laptop pe ea dacă dorești.

Un alt sistem interesant este capacitatea de a memora toate micile personalizări ale șoferului și de a le relua la următoarea repornire, în mod automat. Cum așa? Să zicem că avem un șofer care livrează lucruri și căruia îi place să aibă un geam întredeschis, aerul condiționat setat pe o anumită treaptă și temperatură, iar unitatea multimedia rula la un anumit volum și tot așa.

Toate lucrurile acestea se opresc atunci când se apasă butonul Stop, șoferul coboară cu cheia în buzunar și face livrarea. Mașina se încuie automat, iar geamurile urcă la loc. La repornire, în loc să piardă timp șoferul să dea geamurile jos fix cum îi place lui sau să le lase închise, mașina știe să le coboare fix cum erau înainte. Ford a integrat funcția asta după ce a comunicat cu numeroși clienți din Europa, iar estimările interne vorbesc de câteva ore pe săptămână pe care nu le mai pierd șoferii făcând aceste reglaje de nenumărate ori pe zi.

Ai simțit că-i lipsește ceva?

O să sune ciudat, dar a fost aproape bizar să mă urc într-un vehicul din această clasă și să nu aud motorul deloc. Pur și simplu, liniștea la rulare era ceva neobișnuit în această clasă. Altfel, nu, nu am remarcat ceva despre care să spun că lipsește – poate doar un rulou pentru plafonul panoramic. Deși are o protecție solară, ar putea deveni deranjant pentru ocupanți.

Ce nivel de echipare să aleg și cât mă costă toată afacerea?

Noi am testat varianta Titanium X, care-i cea mai scumpă din toată gama. Vine cu tot ce îți poți imagina într-un astfel de vehicul, poate fără o măsuță între acele scaune, așa cum am tot văzut la Volkswagen și la Mercedes-Benz pe Multivan, respectiv EQV. Dar stați liniștiți, este opțională și sigur se poate monta. Însă, nu recomand picnic în mers.

E-Tourneo Custom este printre cele mai mari vehicule electrice de pasageri pe care le poți cumpăra. În raport cu puținele modele din segment care au această caracteristică, ai putea să spui că e chiar ieftin. Primești multă mașină electrică de banii respectivi.

Cel mai ieftin E-Tourneo pleacă de la 62.535 de euro cu TVA într-o variantă de 136 de cai-putere și cu echiparea Titanium. Nu este inclusă bonificația de la programul Rabla aici. Un diesel comparabil și cu transmisie automată are un preț de listă de 54.205 euro cu TVA. Modelul diesel are avantajul de a fi oferit și într-o variantă ce are și tracțiune integrală, nu doar cutie de viteze automată, ceea ce urcă prețul unei asemenea variante la 57.775 euro cu TVA.

Varianta hibridă plug-in este între acestea la preț, cu 56.942 de euro preț de listă în echiparea Titanium.

Un lucru pentru care merită cumpărată mașina asta?

Faptul că este cel mai accesibil vehicul electric din acest segment. Are și un frate hibrid plug-in, apropo, care-i unic în clasă. În caz că nu vrei diesel, dar nici de electric nu ești gata încă.

Cea mai mare critică pe care i-o poți aduce?

Am mers și cu două modele Transit care au fost echipate cu scaune ale șoferului mai simple în design – la aspect, cel puțin. Dar confortul perceput a fost mai mare decât în scaunul, ceva mai profilat, al lui Tourneo. Altfel spus, un șezut cât mai confortabil, indiferent de scaunul pe care îl comanzi.

Ai mână liberă să îmbunătățești un element al mașinii. Ce faci?

Aș muta poziția comutatorului pentru deschiderea geamurilor și reglajul oglinzilor într-o poziție în care să fie ferit de ploaie când deschizi geamul.

Completează spațiile punctate: cumpără-ți mașina asta dacă…

…vrei cea mai mare utilitară electrică de persoane pe care o poți conduce cu B-ul, la cel mai bun preț pentru un model din acest segment.

Completează spațiile punctate: nu-ți cumpăra mașina asta dacă…

…vrei neapărat un diesel și nu te poate convinge nimeni de altceva. Sau dacă ești convins că ai nevoie să mergi mai mult de 300 de kilometri dintr-un foc și nu îți permiți să te oprești deloc să încarci – deși nu-i sigur deloc să trăiești așa, dar asta e deja o altă discuție.

Tu ți-ai cumpăra-o?

Nu sunt în publicul țintă pentru un asemenea vehicul. Dar l-aș lua serios în considerare dacă ar trebui să aleg ceva din segmentul acesta pentru o firmă.

Clientul perfect al mașinii?

O firmă care are nevoie să își transporte angajații prin oraș și nu vrea să facă asta cu un diesel. Sau o companie cu servicii de shuttle pe rute hotel-aeroport sau ceva similar.

La final, descrie-mi mașina asta în maximum 10 cuvinte.

Acesta este un Transit electric de transport persoane, doar că nu îi zice Transit.

Fișa tehnică a mașinii