Cine este și ce vrea Mazda CX-90 3.3 Turbo Premium Plus de la noi?
A trecut mai bine de jumătate de an de când m-am întâlnit cu Mazda CX-80 în timpul evenimentului de prezentare. Între timp, cel mai mare SUV al mărcii nipone a debutat în Europa, iar Sebastian l-a testat recent .
Totuși, acțiunea despre care vă vorbesc în rândurile de mai jos s-a petrecut cu câteva săptămâni înainte de testele europene cu CX-80, prin urmare am decis să nu rămân dator cu informațiile pe care le-am cules. Nu despre CX-80, ci despre ruda americană a acestuia: CX-90.
Acum să nu vă imaginați că am ajuns în America și am testat o motorizare diesel. Nici vorbă.
Da, în Europa, Mazda oferă pe CX-60/CX-80 o motorizare nouă, un diesel cu șase cilindri în linie de 3.3 litri. În America, producătorul nipon oferă o motorizare pe benzină, tot de 3.3 litri, tot cu 6 cilindri în linie. Până vom vedea la față noul e-Skyactiv X de 3 litri cu 6 cilindri în linie, mi-am zis că acest propulsor poate contribui și prin muzicalitatea configurației la plusul de confort și la desenarea unei imagini mai fidele a ambițiilor Mazda.
Trei lucruri noi importante față de generația anterioară?
CX-90 spune adio din portofoliul modelelor Mazda lui CX-9, un model care pe meleaguri nord-americane a ajuns la a doua generație. Prima generație, lansată în 2006 poate ne este vag familiară, și asta pentru că am avut în Europa versiunea scurtă, Mazda CX-7.
Mazda CX-90 vine cu o abordare complet nouă, este construită pe o platformă care oferă tracțiune spate sau integrală, iar motoarele sunt amplasate longitudinal.
Poate fi achiziționată în versiune cu până la 8 locuri (CX-9 era oferit doar cu 7 locuri), iar dacă îți dorești o versiune cu 5 locuri, ea se numește CX-70 (mașina are aceleași dimensiuni cu CX-90). Iar ăsta (acel loc în plus) e un detaliu care îi lipsește lui CX-80.
Ce concurenți are?
Lui CX-80 îi lipsesc 5 mm pentru a se lăuda cu o lungime de 5 metri, iar CX-90 are o lungime de 5.120 mm. Dar când vine vorba despre ampatament, acesta este identic: 3.120 mm. Cum am spus la prima întâlnire: pe CX-80 îl găsesc furând clienți de la BMX X5/X7 și Mercedes-Benz GLE/GLS. Da, știu că este o afirmație curajoasă, dar când oferi un ampatament atât de mare, adică un spațiu interior vast, deja faci cu ochiul și clienților din zonele superioare. Și pur întâmplător, în pelerinajul american, oprind la o terasă pe Route 66, la plecare am găsit parcat lângă CX-90 un X7. Erau identice ca dimensiuni.
V-am enumerat niște nume grele europene, și asta pentru că Mazda aspiră la segmentul premium. De peste Ocean, am putea arăta cu degetul spre Jeep Grand Cherokee, sau chiar Cherokee L. Iar dacă privim lucrurile doar din perspectiva spațiului, putem lua în calcul și o Kia EV9 (chiar dacă este un BEV) sau Volvo XC90.
Ce motorizare ai testat și ce versiune îmi recomanzi?
Mazda CX-90 este oferită cu opțiunea unui propulsor pe benzină de 3.3 litri cu șase cilindri în linie în două versiuni de putere. Avem declinarea Turbo, care oferă 280 CP și 450 Nm, cu o capacitate de tractare de aproximativ 1.600 kg. Apoi, avem versiunea Turbo S care dezvoltă 340 CP și 500Nm. Plusul de performanță aduce și un plus la capitolul masă remorcabilă, în acest caz fiind de 2.250 kg. Ambele motorizări sunt mild hybrid cu tehnologie pe 48V. Mai există o soluție plug-in hybrid identică cu Mazda CX-80 PHEV – un propulsor aspirat de 2.5 litri care dezvoltă 192 CP și 261 CP plus un motor electric integrat în cutia de viteze care dezvoltă 175 CP și 270 Nm. Puterea totală a sistemului hibrid este de 328 CP și 500 Nm, iar bateria are o capacitate totală de 17,8 kWh (mașina poate fi încărcată AC până la 7,2 kW).
Pe coasta de vest am avut motorizarea 3.3 Turbo de 280 CP. Pentru o masă de 2.175 kg, resursele sunt suficiente, mașina la nevoie oferind reprize puțin peste medie. Dar să nu uităm că este un SUV cu până la 8 locuri, nu un model sport. Probabil versiunea Turbo S ar gâdila orgoliul cu cei 60 CP suplimentari, dar și consumul va fi, cert, mai mare.
Cât consumă pe bune și ce autonomie are?
De aici, din bătătura noastră, imaginea despre consumatoarele de benzină de peste Ocean este ceva similar cu un spectacol de la Moulin Rouge. Ceva la granița indecenței. Sincer, pe undeva, ar trebui să recunosc că și eu mă așteptam la un astfel de peisaj. Așa că, se prea poate să zâmbiți când am să vă spun valorile oficiale legate de consum. Urban este comunicat un consum oficial de 9,8 litri, extraurban vorbim despre 8,4 litri și o valoare mixtă de 9,4 litri.
Cu trei persoane la bord, multe bagaje, și cu sistemul de climatizare utilizat din plin (temperaturile exterioare nu au coborât sub 42 de grade ziua, ajungând până la 49) cea mai mică valoare a consumului la drum lung, după vreo 300 km parcurși, a fost de 7,8 litri/100 km. Pe măsură ce am început să înțeleg traficul din America, am crescut ritmul și am oscilat între 8,4 și 9 litri. O parte din această variație se datorează și testării modului în care lucrează motorul și răspunde dacă pun în rezervorul de 70 litri benzină cu cifră octanică diferită. Cea mai mare valoare, înregistrată în traficul urban din Los Angeles a fost de 9,5 litri. Așa că versiunea asta de 280 CP vă poate plimba cu un plin măcar 800 km.
Cum se simte la drum lung? Dar în oraș?
Nu pot spune că interiorul unui model Mazda îmi este străin și că am nevoie de o perioadă de acomodare. În altă ordine de idei, treaba asta cu globalizarea are efecte pozitive, iar la volanul lui CX-90 te simți și ai aceleași comenzi ca într-un CX-60 sau CX-80. Așa că partea de ergonomie și familiar m-a ajutat enorm când am sărit la volanul mașinii la ieșirea din terminalul aeroportului, într-o aglomerație tipică pentru LAX.
Încep cu orașul, pentru că primele trei zile au fost urbane. Dimensiunile nu intimidează, iar pentru un european care percepe un CX-90 spre limita superioară a ceea ce găsește pe drumurile natale a fost calea de mijloc perfectă. Cu o Mazda2 în traficul lor, probabil aș fi suferit de un fel de teamă de a nu fi strivit de un pick-up XXL. Cum drumurile pe la ei nu sunt vreun covor neted ca-n palmă, întâlnind deseori denivelări sănătoase, am mulțumit în primul rând ampatamentului care contribuie puțin la atenuarea dansului pe scaune. Suspensia este în spiritul Mazda, să contribuie la acea legătură dintre cal și călăreț.
O suspensie căreia nu îi pot spune fermă, dar care controlează bine caroseria, fără a oferi o senzație de plutire, ceva ce personal prefer. Direcția urmează aceeași narațiune cu setarea suspensiei, chiar m-a surprins puțin, evident pe baza stereotipurilor avute prin buzunare despre americanii care preferă o direcție mai greoaie.
Rareori am împins, la câte o plecare de la semafor, motorul spre zona de putere maximă, adică spre 5.000-6.000 rpm. Mașina e relativ sprintenă, dar cum părăsește zona de cuplu maxim – 3.500 rpm, simți că pierde puțin din suflu. În aceste situații am putut, de altfel, să sesizez și micile șocuri oferite de cutie la schimbarea treptelor.
În rest, tot ce a însemnat rulaj pașnic a fost sinonim cu o concentrare frecventă să aud și eu melodia celor 6 cilindri. Iar motorul extrem de silențios.
La drum lung mașina a oferit, poate, cea mai importantă calitate: confortul. Scaune ergonomice, rare dureri ale spatelui, deși au fost zile în care am stat și 10 ore la volan. O altă calitate a fost dată de antifonare: un detaliu care la drum lung contribuie și el la starea generală de oboseală. Am putut purta convorbiri la bord vorbind relaxați, cu muzica la volum redus, ca atunci când stai duminică după-amiază pe canapeaua din sufragerie.
Portbagajul e suficient pentru o familie în vacanță, dar și pentru inevitabilele cumpărături. Accesul la locurile din spate e lejer, și aș acorda și o bilă albă pentru faptul că poți obține configurații extrem de propice când vine vorba de un somn la drum lung, fără a compromite securitatea (din toate punctele de vedere) a celor care vor să doarmă. Dacă pliezi unul din scaunele de pe rândul din mijloc, și alegi să stai pe scaunul din spate, obții un fel de șezlog. Da, echiparea Premium Plus vine într-o configurație 2+2+2.
Cum ți se pare designul exterior?
O mașină frumoasă. O voi spune mereu, frumusețea este în ochii privitorului, așa că, fără pietre. Un detaliu îl găsesc atrăgător: înălțimea. Iar el contribuie sănătos la desenarea proporțiilor generale. Iar ca să ai un termen de comparație, CX-90 nu este cu mult mai înalt decât CX-80 (+25 mm, 1.730 mm).
O mașină care vine cu un design față/spate gândit pe orizontală pentru un plus de prestanță prin sugestia de lățime, la care adăugăm această înălțime relativ mică în comparație cu rivalii, îți lasă impresia unui break mare și nu a unui SUV. Cei 12 cm suplimentari ai lui CX-90 au impus o altă linie la nivelul celui de al treilea geam lateral. Nu vine cu ” Hofmeister kink” prezent pe CX-80, un detaliu despre care putem spune că este trade mark BMW.
Cum sunt materialele la interior?
Același nivel al materialelor, finisării și a calității asamblării precum cele pe care le găsim la CX-60 sau CX-80. Din punctul acesta de vedere, Mazda marchează puncte importante. Și preț de 3.000 km, când rulezi pe drumuri care nu prea s-au întâlnit cu polobocul, descoperi cât de importantă este calitatea asamblării și faptul că niciun panou interior nu contribuie sonor (chiar și atunci când rulezi în off-road).
Dă-i o notă de la 1 la 10 pentru spațiile de depozitare.
O planșă de bord superb desenată, una care probabil te împlinește când ieși cu soția la teatru sau operă, dar când ești în vacanță pare că te abandonează puțin. Buzunarele față primesc o sticlă și ceva mărunțișuri, dar accesul la acele mărunțișuri nu este chiar comod. Cotiera centrală ascunde un spațiu de depozitare util și cu acces lejer. În schimb, ce găsești pe tunelul median și la baza consolei centrale, nu prea te ajută. Dacă ți-ai pus două recipiente cu lichid în suportul dedicat, ai acces greoi la spațiul de la baza consolei unde poți depozita un telefon, nu două. În cazul unui viraj negociat ceva mai curajos, acel telefon s-ar putea să plece de acolo. Locurile față cam suferă la capitolul spații de depozitare.
Restul pasagerilor nu prea au motive de protest, la ei lucrurile stau bine. Portbagajul, cu cele 6 locuri active, oferă un volum de 423 litri. Renunți la ultimile două locuri, ajungi la 1.133 litri. Îți imaginezi că ești la volanul unui MX-5 și vrei doar două locuri, obții un volum de 2.101 litri. În final îi acord un 7, penalizarea venind de la ceea ce nu prea oferă mașina pentru locurile față.
Câți pasageri încap pe bune în mașina asta?
Categoric 6, în configurația avută la test. Nu văd o problemă să urce 7 persoane la bord în configurație cu banchetă pe rândul din mijloc. Totuși, nu cred că este suficient oxigen la bord pentru 8 persoane (în configurația care permite acest lucru, evident).
Cât de sigură este? A testat-o Euro NCAP?
Euro NCAP-ul american se numește Insurance Institute for Highway Safety (IIHS). Criteriile lor de testare le găsesc puțin mai aprige decât cele ale asociației la care ne raportăm noi europenii. Mazda CX-90 are verde pe linie, adică a primit clasificarea Top Safety Pick+.
Sisteme, pachete tehnologice sau soluții inteligente care ți-au rămas în minte după test?
În mod ciudat, nu pot arăta cu degetul spre vreo tehnologie sau sistem în particular. Mașina are tot ce aștepți de la un astfel de model, sistemele sunt acolo, lucrează, dar nu simt nevoia să-ți amintească asta. Acesta este un alt detaliu care consider că ajută Mazda și acest model în aspirația de a fi acceptată în segmentul premium. La acest nivel vrei să ai parte de o călătorie relaxată, nu să faci inventarul sistemelor care se laudă că ți-au salvat viața sau fac ceva pentru tine. Discreția sistemelor consider că este un plus.
Dacă este să punctez ceva, este capacitatea mașinii de a interveni la limită să corecteze o reacție exagerată a celui de la volan. Dacă șoferul inițiază o manevră de evitare de urgență, iar mașina consideră că viteza și unghiul volanului vor conduce la o subvirare, nu la urmărirea trasei dorite de cel de la volan, va limita unghiul de virare al roților față până în punctul în care mașina poate vira.
Mazda se mai laudă cu un sistem care îți poate ajusta automat poziția la volan în funcție de datele introduse – înălțimea șoferului – dar la acest sistem mai au de lucrat. L-am testat de trei ori, de fiecare dată m-a poziționat destul de departe de volan.
Ai simțit că-i lipsește ceva?
O calibrare mai atentă a calității sunetului sistemului audio.
Ce nivel de echipare să aleg și cât mă costă toată afacerea?
Unul superior, pentru că Mazda a gândit aceste modele pentru a juca în zona premium. Și puține lucruri sunt la fel de triste ca un model premium în echiparea de ”flotă”.
Un lucru pentru care merită cumpărată mașina asta?
Primordial, pot spune că CX-80 și CX-90 te cuceresc cu povestea vizuală. Așa că nominalizez designul ca element central, fie el exterior sau interior. Te înconjori cu frumos, armonie, și asta pare să fie o sarcină dificilă în peisajul auto contemporan pentru mulți.
Cea mai mare critică pe care i-o poți aduce?
Fiind orientată spre confort, aș studia puțin mai atent poziția oferită de scaunele individuale spate. Și locurile de depozitare dedicate locurilor față.
Ai mână liberă să îmbunătățești un element al mașinii. Ce faci?
Aș mobiliza echipa care a lucrat la noua cutie de viteze cu 8 trepte să mai strângă puțin șuruburile. În cazul accelerațiilor mai puternice, schimbarea treptelor este acompaniată de mici șocuri în transmisie.
Completează spațiile punctate: cumpără-ți mașina asta dacă…
… vrei un cocktail de rafinament și spațiu.
Completează spațiile punctate: nu-ți cumpăra mașina asta dacă…
… ai pozat sigla mașinii și ai căutat-o pe google să vezi ce este.
Tu ți-ai cumpăra-o?
Da. La CX-80 am găsit acel procent de vino-ncoa’ care-l califică. A intra pe o listă relativ restrânsă de modele pe care le-aș cumpăra. CX-90, după 3.000 km rulați mi-a confirmat că nu m-am înșelat.
Clientul perfect al mașinii?
Cineva care vrea să se alinte cu un design elaborat, atât interior, cât și exterior. Cineva care iubește spațiul interior, iar off-road extrem înseamnă cei 200 metri de drum pietruit până la cabană. Și nu în ultimul rând, cel care vrea să-și alinte familia cu spațiu.
La final, descrie-mi mașina asta în maximum 10 cuvinte.
S-ar putea să nu știi ce pierzi, dacă nu o testezi, măcar. Afirmație valabilă și pentru CX-80!
Mazda CX-90
