Cine este și ce vrea Subaru Crosstrek de la noi?
Îți mai amintești de Subaru XV? Hai să-ți spun povestea lui. Totul a început în 2010, în cadrul Salonului Auto de la Geneva. La standul mărcii japoneze, printre alte exponate, s-a aflat Impreza XV, un all-terrain bazat pe hatchback-ul de clasă compactă. Nici bine nu s-au răcit comenzile scrise pentru Impreza XV că oficialii mărcii au decis să ducă ideea mai departe și să aducă în fața publicului un model de sine stătător. S-a numit simplu Subaru XV. Conceptul a fost prezentat la Shanghai, în aprilie 2011, iar câteva luni mai târziu, lucrurile prindeau conturul final și erau gata de pus în producție. Altfel spus, în septembrie 2011, la Salonul Auto de la Frankfurt, europenii au făcut cunoștință versiunea de serie Subaru XV, un crossover care ar fi trebuit să adune o masă mare de public în showroom-urile mărcii. Și fix asta a făcut, vânzările Subaru fiind puternic influențate de performanța lui XV.
Ca să dau și un exemplu mai din zilele noastre, XV este cel mai bine vândut model al mărcii în Europa în primele trei trimeste ale anului. Deci rețeta încă funcționează pentru constructorul nipon.
Dar anul acesta s-a mai întâmplat un lucru: Subaru a lansat o nouă generație XV. N-o căuta sub aceeași denumire pentru că oamenii de marketing s-au gândit să vină cu o schimbare importantă: de acum, XV se numește Crosstrek (așa cum o făcea de o bună perioadă de timp în SUA, cea mai mare piață de desfacere pentru Subaru).
La fel ca până acum, Crosstrek țintește către publicul care încă nu e gata să facă pasul cu moda (a se citi trecerea la un model din segmentul SUV) și care își dorește o mașină capabilă și nu foarte pretențioasă (când vine vorba de calitatea drumului).
Trei lucruri noi importante față de generația anterioară/modelul dinainte de facelift?
Designul e evident schimbat. N-o să disec pe viu diferențele că se observă cu ochiul liber.
Apoi, ar fi elementele pe care nu le vezi. Pentru că inginerii Subaru s-au chinuit să facă din noul Crosstrek o mașină și mai confortabilă. S-au dus lupte grele pentru diminuarea NVH-ului (noise, vibration, and harshness) și pentru ca tu să resimți mișcările mașinii (în special pe drumurile denivelate) într-un mod cât mai puțin invaziv. Spre exemplu, scaunele sunt acum montate direct pe structura mașinii, iar designul acestora a fost realizat cu ajutorul unor doctori specialiști.
Nu în ultimul rând s-a lucrat pe partea de tehnologie și sisteme de asistare. S-a mai retușat pe ici colo, s-au mai adăugat materiale mai bune, s-au mai adaptat funcții și tot așa.
Ce concurenți are pe piața din România?
Am zis mai sus că Subaru Crosstrek e pentru cei care nu vor să facă trecerea la un SUV. Dar cu toate astea, n-ai cum să excluzi din lista de rivali hoarda de SUV-uri compacte. Că sunt la un click distanță și le întâlnești oriunde.
Pe reguli precise, modelul japonez l-ar putea avea rival direct doar pe Kia XCeed, un crossover pe care marca asiatică l-a pus în gamă fix cu același scop cu care există și Crosstrek. Asta dacă XCeed ar fi avut și integrală.
Așa că iar mă văd nevoit să mă întorc la ce am scris două paragrafe mai sus: orice SUV de clasă compactă pe care poți să-l comanzi și cu 4×4. Ar mai fi ceva de zis: spre deosebire de mulți reprezentanți ai sus numitului segment, Crosstrek știe care-i treaba cu mersul pe macadam și pe forestier. Garda la sol de 220 de milimetri nu-i acolo doar ca să te dai jos mai greu din mașină.
Ce motorizare ai testat și ce versiune îmi recomanzi?
Subaru a simplificat complet oferta: o singură motorizare. Comercial se numește e-Boxer, iar sub haină se ascunde un motor boxer pe benzină de 2,0 litri cu patru cilindri, un sistem mild-hybrid ceva mai puternic, o baterie cu capacitate mică, o transmisie CVT (Lineartronic pe numele de botez) și una dintre versiunile Symmetrical All-wheel Drive pe care Subaru le are în galantar.
Motorul a fost periat puțin pentru a lua loc sub capota lui Crosstrek, iar la final – pe motiv de consum și emisii – puterea maximă s-a oprit la 136 CP – nu 150 CP așa cum se întâmplă în cazul lui Forester. Știu, par puține resurse pentru un 2,0 litri, dar dacă privești lucrurile din punct de vedere al fiabilității, e posibil să ai în față un motor care să te țină o viață. Nu-i deloc stresat, iar din “șocurile” majore preia și acel mild-hybrid (un motor electric cu 16,7 CP și 65 Nm integrat în carcasa transmisiei) capabil chiar să susțină un mers full-electric pe distanțe scurte și foarte scurte – nu doar pornirea de pe loc, repornirea motorului și alte asemenea situații.
Cât consumă pe bune și ce autonomie are?
Testul cu Subaru Crosstrek a avut loc undeva în apropiere de Dolomiți. Doar ce ninsese, iar temperatura dicta fes și mănuși. Tot suprafața de joc cerea și niște anvelope de iarnă, doar că, în Italia legea spune clar: poate să ningă, dar tu – ca șofer – nu ești obligat să pui pe mașină anvelope de iarnă. Poți merge liniștit și cu cele de vară, cât timp ai lanțuri în portbagaj. Iar a doua variantă a fost prezentă și pe mașinile testate. Pe toate, fără excepție. Și au fost vreo 9 – 10.
Prin urmare, nu știu cât de relevant a fost testul de consum în condițiile date. Ca să nu mai spun că nici traseul n-a fost prea lung: 80 de kilometri pe care i-am și împărțit cu un al doilea șofer. Așa că propun următorul lucru: considerăm, de comun acord, că testul acesta e doar un prim contact și atât.
Ca să nu deviez de la subiect: pe prima porțiune de traseu – cea care a inclus drumuri naționale – Crosstrek a consumat 6,2 litri/100 de kilometri. Apoi, organizatorii au inclus și o porțiune de soft-road (drum forestier acoperit cu zăpadă și vegetație udă/înghețată) pe care am abordat-o cu prudență. În partea a doua a testului am avut ceva drumuri, să le zicem județene, foarte virajate. La final, consumul a fost de 8,7 litri/100 de kilometri. Dar reiau, nu mi s-a părut un test deloc relevant din acest punct de vedere.
Mașinile din testele Autocritica sunt alimentate exclusiv cu gama de carburanți MOL EVO Plus (benzină și diesel), care conțin o concentrație superioară de aditivi EVOTECH. Datorită formulei inteligente EVOTECH, carburanții MOL curăță motorul, îi prelungesc durata de viață și oferă un consum optimizat de carburant, astfel că sunt recomandați mașinilor de orice vârstă.
Indiferent dacă ai o mașină pe benzină sau diesel, carburanții MOL EVO Plus au efect pozitiv asupra motorului. 50% dintre șoferii din România folosesc carburanți speciali de iarnă în sezonul rece.
- Benzina EVO 100 Plus îndepărtează depunerile din sistemele de injecție cu până la 55%.
- EVO Diesel Plus asigură pornirea ușoară a motorului chiar și în condiții de frig extrem, până la -40 de grade Celsius. Mașina ta pornește întotdeauna la prima cheie, indiferent de gradele din termometru.
Cum se simte la drum lung? Dar în oraș?
Când am gândit întrebările la care să răspundem după ce testăm mașinile nu am luat în calcul și scenariul de față. Prin urmare, o să fiu nevoit să mă limitez doar la situațiile pe care le-am descris un pic în răspunsul de la întrebarea anterioară.
Nu sunt atât de multe de explicat după această primă tură. Crosstrek mi s-a părut un model confortabil: setarea suspensiilor pare făcută pentru cei care își doresc să ajungă odihniți la destinație și nu neapărat foarte repede. Motorul reacționează repejor la impulsuri și simți – mai mult cu ochii în turometru – că ai un CVT acolo. Spun asta nu pentru că n-ai observa comportamentul liniar generat, ci pentru că zgomotul specific acestor tipuri de transmisii a fost bine ținut în afara habitaclului. Sigur, n-am avut un decibelmetru la îndemână să văd concret nivelul zgomotului, dar încă mai am încredere în ce-mi aud urechile. Nu-i rău deloc ce au obținut niponii.
Apoi, direcția e așa și așa. Ai și puțin feedback, dar n-aș fi convins – într-un scenariu mult mai potrivit – că-i una despre care să spui că merită pusă drept reper.
În schimb, sistemul de tracțiune integrală cu Active Torque Vectoring face minuni. Pe bune. În condițiile în care asfaltul era ud bine – pe alocuri acoperit și cu zloată/zăpadă – și foarte rece, iar anvelopele de vară sigur nu lucrau în parametri, faptul că mașina n-a pierdut aderența – desigur, am și încercat să abordez situațiile cu capul și nu doar cu talpa piciorului – e un lucru de pus în ramă. Sistemul vine cu trei moduri de rulare: Normal, Snow/Dirt și Deep Snow/Mud.
O să revin puțin asupra sistemului mild-hybrid. Pentru că-i unul ceva mai “forțos”, Crosstrek poate să meargă și electric pe distanțe scurte și la viteze mici. Cât să ieși din parcarea subterană a unui centru comercial. Apoi, la drum lung, bateria (undeva aproape de 0,6 kWh) se încarcă, iar motorul termic poate fi oprit complet în anumite situații. În plus, la plecările de pe loc simți că boxerul e împins de la spate și de electric. E un compromis menit să scadă consumul și să degreveze termicul de o parte din șocurile de zi cu zi.
Cum ți se pare designul exterior?
Nu arată rău deloc. Pentru o mașină care se vrea a fi un partener de drum gata să fie scos și în softroad, consider că partea estetică a fost bifată corect. N-am ce să-i reproșez din punctul ăsta de vedere. Poate doar faptul că designerii n-au vrut să exagereze ceva mai mult în zona protecțiilor față și spate: aș fi pus un material de o culoare care să atragă atenție mai mult. Să știi de la bun început că mașina asta te poate duce și pe ulița bunicii de la țară fără să cârâie.
Cum sunt materialele la interior?
Atmosfera generală mi s-a părut sobră. Totul pare la locul lui, parcă nimic nu-i plus sau în minus. Dacă mă întrebi pe mine, n-ar fi stricat un pic de culoare.
Cât despre materiale, japonezii am învățat piața europeană. Plastice mai dure, elemente care au o textură similară cu fibra de carbon (nu foarte reușite din punctul meu de vedere) și materiale moi în zonele în care îți arunci extremitățile corpului mai tot timpul.
Partea bună: a dispărut acel ecran mic amplasat în vârful planșei de bord. Acum a rămas doar ecranul de 11,6 inchi integrat în zona mediană pe care l-au înconjurat cu puțin piano black – material cu care nu am o relație foarte bună.
Dă-i o notă de la 1 la 10 pentru spațiile de depozitare.
8. Și asta pentru că portbagajul are doar 328 de litri și nici nu dispune de un sistem pentru deschiderea automată a acestuia. Deși cu ultimul argument ai putea trăi fără probleme majore.
În rest, spațiile de depozitare sunt la nivelul segmentului compact. Nimic care să iasă din tipare.
Câți pasageri încap pe bune în mașina asta?
Nu cred că mai trebuie să explic treaba asta, dar în față, șoferul și pasagerul din dreapta n-au niciun fel de problemă în a se adapta condițiilor. E loc suficient și pe verticală, cât și pe orizontală.
În spate, deși plafonul e ușor cocoșat, n-am simțit că plonjează peste mine. E loc destul. Și nici la genunchi n-am avut niciun fel de problemă. Asta în extremități. În schimb, locul din mijloc e puțin înghesuit și nu l-aș recomanda unui adult pentru un drum mai lung de o oră.
Cât de sigură este? A testat-o Euro NCAP?
Noul Subaru Crosstrek încă n-a ajuns pe bancul de teste al celor de la Euro NCAP. Totuși, pot să deschid subiectul siguranță și să anunț că, pe lângă elementele de structură îmbunătățite, japonezii au lucrat mult pe partea de tehnologie și sisteme de asistență și asistare.
Sistemul Eye Sight – așa cum a botezat Subaru acest pachet – dispune acum de camere video mai bune și de un software nou. Astfel, inginerii au putut îmbunătăți funcțiile de asistență și asistare a șoferului. Pe lista tehnologiilor disponibile, Subaru a trecut următoarele: funcție de frânare în caz de urgență, menținerea benzii de rulare, avertizare cu privire la traficul din spate cu funcție de frânare, avertizare pentru mașinile aflate în unghiul mort, sistem de asistare la schimbarea benzii de rulare, cruise control adaptiv cu funcție pentru recunoașterea semnelor de circulație, recunoaștere facială și sistem pentru monitorizarea șoferului, faruri cu funcție cornering cu LED și un sistem capabil să preia controlul direcției în momentul în care mașina detectează că frânarea de urgență nu este suficientă pentru a împiedica coliziunea.
Și să nu uit: cele 10 airbag-uri disponibile. Dintre acestea, două sunt o premieră în gama XV/Crosstrek: cel aflat între ocupanții locurilor din față – pentru a evita un contact lateral între aceștia – și cel aflat în șezutul scaunului pasagerului din dreapta. Acesta din urmă a fost gândit pentru a evita accidentările la genunchi și pentru a reduce riscul ca pasagerul să alunece pe sub centura de siguranță.
Nu în ultimul rând, Crosstrek dispune de un sistem de avertizare a șoferului amplasat în zona în care, de obicei, producătorii auto montează sistemele head-up display. Acesta dispune de LED-uri colorate care se aprind în funcție de situația din trafic: galben (pentru atenționare), roșu (presupune o acțiune imediată) și verde (cu rol de informare în momentul în care sistemul cruise control urmărește vehiculul aflat în față).
Sisteme, pachete tehnologice sau soluții inteligente care ți-au rămas în minte după test?
Mi-a plăcut faptul că deși setul complet de comenzi pentru climatizare a dispărut – acum fiind integrat (în mare parte) în funcțiile sistemului multimedia – Subaru a păstrat câteva butoane fizice: reglajul temperaturii pentru cei doi ocupanți din față, dezaburirea și dejivrarea lunetei. E semn că au existat oameni care au înțeles că anumite funcții merită păstrate pe stilul clasic. Tot aici aș pune și butoanele pentru încălzirea în scaune.
Ai simțit că-i lipsește ceva?
N-am petrecut prea mult timp împreună ca să spun cu clar că mi-ar fi plăcut să mai aibă sistemele X sau Y. Merg totuși pe ideea că n-ar fi stricat un pic mai mult loc în portbagaj. Că dacă e s-o iau pe lucruri concrete – faptul că modelul se adresează celor care iubesc natura și vor să evadeze în diverse locuri în care bagajele de acasă contează major – cei 328 de litri se consumă imediat.
Ce nivel de echipare să aleg și cât mă costă toată afacerea?
Pentru moment, Subaru nu a publicat prețurile noului Crosstrek pe piața din România. Dar nu mai avem prea mult de așteptat, întrucât debutul comercial e programat pentru ianuarie 2024. Deci nu-i exclus ca până să intrăm în vacanța de iarnă să aflăm și cât costă modelul nipon.
În schimb, există echipările disponibile.
Intrarea în gamă se numește Style și are suficient de multe echipamente. Enumăr câteva dintre cele pe care le consider relevante: scaune încălzite, climatizare pe două zone, 9 airbag-uri, sistem X-Mode 1 (fără modul Deep Snow/Mud), Apple CarPlay și Android Auto wireless, ecran central de 11,6 inchi și cameră pentru mersul cu spatele.
Următoarea echipare în gamă se numește Style Extra și plusează cu o serie de elemente cromate pentru interior, scaune cu reglaj electric pe 10 direcții (8 direcții pentru pasagerul din dreapta), asistent pentru faza lungă și sistem X-Mode 2 (versiune completă).
Vârful de gamă se numește Premium și are în plus următoarele: trapă, sistem de navigație și tapițerie din piele.
Dacă aș fi în situația în care să comand un Crosstrek, aș merge pe a doua variantă de echipare: Style Extra.
Un lucru pentru care merită cumpărată mașina asta?
Pentru caracterul robust pe care îl emană. Simți și vezi de la bun început că mașina poate să îndure multe în condiții nu neapărat prietenoase.
Cea mai mare critică pe care i-o poți aduce?
Eu zic așa, că dacă tot s-au apucat inginerii de o treabă – și anume integrarea sistemului mild-hybrid – n-ar fi stricat să ajungă la nivelul următor: un full-hybrid în toată regula.
Ai mână liberă să îmbunătățești un element al mașinii. Ce faci?
Modific lista de echipamente opționale încât interiorul să devină colorat. Mult mai colorat.
Completează spațiile punctate: cumpără-ți mașina asta dacă…
…vrei o mașină confortabilă și capabilă în afară asfaltului (softroad) care să nu fie SUV.
Completează spațiile punctate: nu-ți cumpăra mașina asta dacă…
…vrei neapărat o mașină șic.
Tu ți-ai cumpăra-o?
Dacă mi-aș schimba puțin stilul de viață (drumeții mai dese) sigur aș pune Crosstrek pe lista scurtă. Dar pentru moment, nu-i pentru mine.
Clientul perfect al mașinii?
Iubitorii de natură și, bineînțeles, cei care vor o mașină robustă – la prima vedere, Crosstrek pare genul de crossover care te poate trece prin multe perioade ale vieții.
La final, descrie-mi mașina asta în maximum 10 cuvinte.
Adevărata definiție a crossoverului: polivalent, multilateral dezvoltat.