Compania de consultanță Roland Berger realizează anual un studiu cu privire la piața de mașini electrice la nivel global, studiu care include și un sondaj de opinie realizat cu proprietari de mașini electrice. Aflat deja la a cincea ediție, studiul pentru anul 2024 a fost realizat împreună cu 16.000 de proprietari de mașini electrice din 32 de țări din Europa, America de Nord, America de Sud, Orientul Mijlociu și Africa, iar printre ele figurează și România.

Astfel, studiul oferă o imagine realistă a modului în care s-a dezvoltat infrastructura de încărcare până în prezent, dincolo de cifrele comunicate cu privire la extinderile rețelelor de încărcare. 

În faza inițială a sondajului, Roland Berger s-a concentrat pe identificarea percepției utilizatorilor de mașini electrice cu privire la prețurile mașinilor electrice, costurile cu încărcările sau autonomia comparativ cu mașinile cu motoare termice. 

Care este prețul acceptabil pentru o electrică comparativ cu o termică?

În mod tradițional, una dintre principalele nemulțumiri ale șoferilor cu privire la mașinile electrice este legată de prețurile acestora comparativ cu modele similare ca segment echipate cu motoare termice. 

Sondajul realizat de Roland Berger arată că 34% dintre europeni consideră că este acceptabil ca o mașină electrică să aibă același preț cu o mașină cu motor termic, în timp ce 28% se așteaptă la prețuri mai mici, iar un procent similar la prețuri ușor mai ridicate. Cu alte cuvinte, 62% dintre respondenți consideră că este acceptabil ca mașinile electrice să fie mai accesibile sau la fel de accesibile ca cele cu motoare termice, în timp ce doar 11% dintre respondenți au afirmat că este acceptabil să plătească un preț relativ ridicat pentru o electrică. 

Cu mici diferențe, procentele pentru cele patru opțiuni de răspuns sunt în mare parte aceleași și pentru celelalte regiuni, cu excepția Orientului Mijlociu, acolo unde 50% dintre respondenți se așteapta ca mașinile electrice să fie mai scumpe. 

Cum sunt costurile asociate cu energia electrică?

Dacă în România există percepția că energia pentru mașini electrice este mai scumpă comparativ cu costurile asociate pentru benzină sau motorină pentru o mașină cu motor termic (cost pentru un plin raportat la autonomie), în Vestul Europei, 43% dintre proprietari afirmă că au costuri mai mici din acest punct de vedere, în timp ce 35% plătesc aproximativ aceeași sumă de bani. Practic, doar 22% dintre respondenți afirmă că energia electrică este mai costisitoare. 

Procentele sunt apropiate și la nivel global, însă această medie este valabilă ca urmare a unor discrepanțe între China și principalele state americane. Astfel, 86% dintre proprietarii de electrice din China plătesc mai puțini bani pe energie electrică decât ar fi plătit pe carburanții fosili, în timp ce locuitorii din principalele piețe pentru electrice din Statele Unite sunt de acord cu această afirmație în procent de 69%. 

În graficul de mai jos, California, Florida, New York și Texas sunt statele majore din SUA din punct de vedere al dezvoltării industriei auto de mașini electrice.

La ce autonomie te aștepți la o mașină electrică?

Europenii sunt printre cei mai pesimiști proprietari de mașini electrice când vine vorba despre autonomia la care se așteaptă. Astfel, 41% dintre est-europeni și 42% dintre vest-europeni se așteaptă la o autonomie cuprinsă între 300-500 kilometri, în timp ce 35% dintre est-europeni și 34% dintre vest-europeni se așteaptă la valori de 500-700 de kilometri. Cu alte cuvinte, 76% dintre europeni se așteaptă la autonomii cuprinse între 300 și 700 de kilometri. 

La polul opus se află China și Coreea de Sud, în contextul în care doar 22% și, respectiv, 19% dintre respondenți se așteaptă la autonomii de 300-500 kilometri. Astfel, 73% dintre chinezi și 71% dintre sud-coreeni își doresc autonomii de peste 500 de kilometri. 

Una dintre posibilele explicații este că vorbim despre statele cu cele mai dezvoltate tehnologii pentru baterii prin producători precum CATL, LG Chem sau Samsung SDI, iar aceștia au legături tehnice mai strânse cu producători locali precum BYD și, respectiv, Hyundai și Kia. În plus, percepția despre autonomie poate fi influențată și de standardele diferite de determinare a autonomiei. De exemplu, standardul chinez CLTC oferă o autonomie cu 15% – 20% mai mare comparativ cu standardul european WLTP pentru același model. 

După ce a analizat percepția asupra pieței de mașini electrice în general, studiul s-a concentrat pe situația din teren a stațiilor de încărcare. 

Ce distanță parcurgi cu energie electrică de la stații publice?

Studiul Roland Berger arată că 67% dintre est-europeni se bazează pe stațiile de încărcare publice pentru a parcurge cel puțin 40% din distanța totală efectuată cu o mașină electrică. Acest procent scade la numai 47% în țările din Vestul Europei, iar la polul opus se află China și Coreea de Sud, cu procente de 75% și, respectiv, 85%. 

Una dintre explicațiile pentru dependența de stațiile publice este numărul scăzut de proprietari care au posibilitatea de a încărca mașinile electrice acasă. De altfel, din acest punct de vedere, Japonia ocupă o poziție fruntașă în acest sondaj, întrucât 33% dintre proprietari parcurg cel mult 20% din distanțe cu energie încărcată la stațiile publice. Acest procent coboară la 23% în cazul Europei de Vest și la numai 10% în cazul Europei de Est. 

De câte ori pe săptămână încarci mașina electrică la o stație publică?

Datele colectate de Roland Berger arată că 58% dintre proprietarii de mașini electrice din Estul Europei încarcă o dată sau cel mult de două ori pe săptămână mașina electrică la o stație publică, în timp ce 32% au nevoie de minim 3 încărcări săptămânale. 

Procentul celor care încarcă o dată sau de două ori pe săptămână la o stație publică este ușor mai scăzut în Europa de Vest, în special datorită disponibilității mai mari a stațiilor de încărcare pentru acasă. 

Ești mulțumit de viteza de încărcare la stațiile publice?

Cu excepția notabilă a Japoniei, proprietarii de mașini electrice din Europa sunt cei mai nemulțumiți cu privire la viteza de încărcare oferită de stațiile publice. Astfel, doar 54% dintre est-europeni și 47% dintre vest-europeni sunt mulțumiți de viteza de încărcare, iar datele sunt ușor surprinzătoare în contextul în care stațiile rapide sunt mai frecvente în jumătatea de vest a continentului. La nivel european, 20% dintre punctele de încărcare din Europa oferă încărcare rapidă (DC), comparativ cu 25% pe cele două continente americane și valoarea record de 44% raportată de China. 

La nivel global, 55% dintre proprietari sunt mulțumiți de vitezele de încărcare, cu procente de 62% în China și 63% în America de Nord. Japonia face notă discordantă cu un procent de numai 27%, iar aceasta poate fi o cauză pentru care numai 3,6% dintre mașinile vândute în 2023 în această țară au fost electrice. 

A devenit mai simplă încărcarea la stații publice?

Pe baza datelor concrete legate de infrastructura de stații și de vitezele de încărcare oferite de acestea, 80% dintre est-europeni și 75% dintre vest-europeni consideră în prezent că încărcarea la stațiile publice s-a simplificat, în timp ce numai 2% dintre respondenți au afirmat că a devenit mai dificilă. 

Procentele sunt însă ușor mai scăzute comparativ cu media globală de 81%, trasă în sus în special de proprietarii de mașini electrice din China, care au răspuns că este mai ușor să încarce la stații publice în proporție de 87%. 

Unde este nevoie de mai multe stații de încărcare?

O întrebare cu răspuns multiplu a fost legată de locurile unde stațiile de încărcare sunt necesare pentru o experiență cât mai eficientă de utilizare a mașinii electrice.

În acest caz, vest-europenii au ales în special parcările mall-urilor și supermarketurilor (58%), parcările de la locul de muncă (55%) și în imediata apropiere a autostrăzilor (46%). 

De altfel, acestea au fost cele trei opțiuni preferate de proprietarii din întreaga lume, în detrimentul stațiilor de la hoteluri sau a celor montate stradal de administrațiile publice locale. 

De unde te informezi cu privire la rețeaua de stații de încărcare?

De asemenea, respondenții au fost întrebați cum află unde sunt poziționate stațiile de încărcare pentru mașinile electrice, iar aici au avut posibilitatea de a alege mai multe răspunsuri. În mod surprinzător, peste jumătate dintre vest-europeni apelează la aplicația mobilă a unei rețele de încărcare (52%) sau la aplicația furnizată de producătorul mașinii (51%), semnificativ mai mulți decât cei 25% care utilizează inclusiv aplicații care integrează stațiile de încărcare de la mai mulți furnizori, cum ar fi PlugShare. 

În schimb, doar 15% dintre respondenți au afirmat că preferă să caute o stație în timp ce conduc, fără să apeleze la o aplicație mobilă dedicată. 

Cât contează ca producătorul să aibă propria rețea de încărcare?

La nivel global, Tesla este cunoscut drept constructorul auto care a dezvoltat cea mai vastă rețea de stații de încărcare, o strategie eficientă prin care a generat creșterea vânzărilor inclusiv în perioadele în care mașinile electrice aveau o popularitate mai mică decât în prezent. Strategia a fost adoptată la scară mai mică și de alți constructori, în special pe piața americană. 

Studiul realizat de Roland Berger arată că pentru 28% dintre est-europeni o astfel de rețea de stații de încărcare are un efect semnificativ asupra deciziei de achiziție a unei mărci. Procentul este doar ușor mai ridicat în America de Nord (29%) și ceva mai mic în Europa de Vest (20%), cu o medie globală de 30%. 

Unde este România raportată la celelale state și regiuni?

Pe baza acestui sondaj pe aproape 16.000 de participanți, dar și pe baza datelor oficiale despre vânzările de mașini electrice și numărul stațiilor de încărcare, Roland Berger calculează un index pentru fiecare țară în parte. Cu cât indexul este mai mare, cu atât țara respectivă este mai bine dezvoltată în ceea ce privește infrastructura pentru încărcarea mașinilor electrice.

România este inclusă în acest index pentru al treilea an consecutiv și, după ce a avut un index mai mic de 40 în 2022 și 2023, pentru anul 2024 a obținut un index de 46. Dintre țările europene incluse în studiu, România are un index mai bun decât Ungaria (42). Țările din Vestul și Nordul Europei au avut un index cuprins între 53 (Portugalia) și 70 (Germania), cu valori foarte apropiate de acest maxim în Franța și Marea Britanie (ambele 69%). 

La nivel global, cel mai mare scor îl are China (82), care a stagnat comparativ cu ediția anterioară a studiului, în timp ce Statele Unite au un indice de 70. Indicele mediu la nivel global este 54.

Foto principală: Dreamstime